● LUNI, 8 iulie
Până la sfârşitul lunii iulie cartofii se vor ieftini în jumătate, prognoze
Până la sfârşitul lunii iulie, cartofii vor ajunge să coste 4-5 lei per kilogram, faţă de 9-10 lei acum. Acestea sunt prognozele preşedintelui Asociaţiei producătorilor de cartofi. Petru Iliev a declarat că recolta de cartofi va fi cu cel puţin 30% mai mare faţă de anul trecut. Cartofii care se vând acum la piaţă sunt fie importaţi, fie de la producătorii autohtoni care şi-au scos în vânzare roada timpurie. Dar imediat cum vor apărea pe piaţă cartofii producătorilor mari, preţul acestora va scădea şi nu va depăşi 5 lei pentru un kilogram, crede Petru Iliev. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi a mai spus că ploile abundente din ultima perioadă au efecte negative şi asupra recoltei de cartofi. Din cauza umidităţii înalte în sol, se atestă lipsă de oxigen şi pe cartofi apar pete albe. Aceasta ar putea duce la infectarea cu boli a bulbilor. Anul acesta au fost cultivate cu cartofi circa 20 de mii de hectare, de pe care se preconizează strângerea a 300-400 de mii de tone.
● MARŢI, 9 iulie
Numărul agricultorilor care îşi asigură suprafeţele cultivate creşte, dar nu suficient
Numărul producătorilor agricoli care îşi asigură suprafeţele cultivate se măreşte an de an, dar această creştere este nesemnificativă, vicedirectorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Nicolae Ciubuc. Potrivit oficialului, doar 4% din suprafeţele agricole sunt asigurate. Agricultorii nu au bani să investească în acest tip de serviciu, dar nici încredere în sistemul de asigurări. În aceste condiţii majoritatea mizează doar pe noroc şi vreme frumoasă. Nicolae Ciubuc spune că suprafeţele asigurate sunt reduse, chiar dacă statul subvenţionează 50-60% din prima pentru asigurare, în dependenţă de culturile asigurate. Pentru îmbunătăţirea situaţiei a fost liberalizată şi piaţa de asigurări în agricultură. Şeful Secţiei asigurări agricole din cadrul companiei „Moldasig”, Oleg Galbură, a confirmat că numărul solicitanţilor de asigurări în agricultură este foarte mic. Cei care apelează la asigurări o fac în special pentru grădini şi în condiţii de secetă excesivă. Anterior agricultorii se mai asigurau împotriva ploilor torenţiale, dar acum mai puţin. Cât priveşte inundaţiile, sunt doar 3-4 contracte pe an. Şeful Secţiei economie agro-alimentară şi dezvoltare rurală din cadrul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, Victor Moroz, a declarat că, pentru ca acest domeniu să fie mai solicitat, este nevoie de creşterea subvenţiilor din partea statului. Taxa de asigurare se stabileşte ţinând cont de suma suprafeţei asigurate, productivitatea planificată, calculată în medie pe ultimii trei ani, şi preţul prognozat pentru producţia asigurată.
Companiile care repară traseul Chişinău-Soroca vor fi sancţionate
Companiile care repară traseul naţional M2 Chişinău-Soroca vor fi sancţionate. Motivul este întârzierea termenelor de dare în exploatare a lucrărilor. Declaraţia a fost făcută de către ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, care a efectuat o vizită pe şantier. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, Vasile Botnari le-a dat timp antreprenorilor până în septembrie să finalizeze reparaţiile. Pentru a scăpa de sancţiuni, reprezentanţii companiei „Strabag AG” au dat asigurări că vor avansa în lucrările de reabilitare pe parcursul următoarelor două luni. Pentru aceasta vor fi angajaţi mai mulţi muncitori. Companiile vor fi penalizate, iar suma sancţiunilor va ajunge până la 10% din costul contractului. În prezent muncitorii lucrează la remedierea defectelor care au cauzat apariţia gropilor şi fisurilor în asfalt. Potrivit ministrului, pe drumurile naţionale este un volum de lucrări capitale pe aproape 300 de km. Până în 2016 ministerul planifică să aibă în reconstrucţie circa 900-1000 de km. Oficialul a mai spus că cetăţenii Republicii Moldova trebuie să resimtă rezultatul acestor lucrări şi nu va tolera lipsa de responsabilitate din partea nimănui.
● MIERCURI, 10 iulie
În acest an nucile sunt mai puţine, dar mai mari
În acest an producătorii de nuci din Republica Moldova se vor bucura de mai puţină roadă ca de obicei din cauza condiţiilor meteo din această primăvară, care au împiedicat polenizarea. Nucile sunt puţine, dar mari, a declarat preşedintele Asociaţiei Exportatorilor de Nuci din Moldova, Dumitru Vicol. Cantităţile de nuci la care se aşteaptă producătorii sunt aproximativ cele din anul trecut sau cu 40% mai puţin decât media anuală. Şi anul trecut recolta a fost joasă din cauza secetei excesive. Pe teritoriul republicii sunt plantate peste 30 de soiuri de nuci. Anual Republica Moldova exportă circa 8 mii de tone de nuci. Pronosticul pentru acest an este de 7 mii de tone. Miezul de nucă moldovenesc este exportat în întreaga lumea, în special în Germania, Austria, Marea Britanie şi Franţa. Preţul unui kilogram de miez este de 6-9 euro, în dependenţă de calitate. Estimativ, pentru înfiinţarea unui hectar de livadă de nuci cu soiuri autohtone sunt necesare investiţii de aproximativ 100 de mii de lei, iar termenul de recuperare a investiţiilor este de 11 ani de la plantare. Potrivit prognozelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, către anul 2014 suprafaţa livezilor de nuci va constitui aproximativ 11,6 mii hectare, faţă de 7 mii în prezent.
Agenţii economici moldoveni vor participa în premieră la „Canton Fair” din China
Agenţi economici care operează importuri şi exporturi de mărfuri chinezeşti îşi vor putea prezenta producţia în cadrul expoziţiei „Canton Fair”, care va avea loc în septembrie în China. Elemente organizatorice pentru participarea la eveniment a delegaţiei moldoveneşti au fost discutate în cadrul unei şedinţe la Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) a Republicii Moldova. Potrivit ofiţerului de presă al CCI, Lia Cazacu, agenţii economici moldoveni vor participa pentru prima dată la o astfel de expoziţie. Până în prezent, aceştia au participat nu în calitate de expozanţi, ci cu vizite de afaceri. CCI duce tratative cu organizatorii din China pentru a oferi participanţilor din Republica Moldova unele facilităţi de deplasare. „Partea chineză este deschisă pentru a veni în ajutor”, a spus Lia Cazacu. În Republica Moldova sunt înregistrate aproape 20 de companii cu capital chinez. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, volumul comerţului Moldovei cu China, pentru ultimele patru luni ale anului 2013, a înregistrat 149 de milioane de dolari sau cu 22% mai mult comparativ cu ianuarie - aprilie 2012. Exportul de mărfuri moldoveneşti în China în perioada analizată a înregistrat peste 1 milion de dolari, crescând cu aproximativ 62% faţă de perioada similară a anului precedent. Importul de mărfuri din China a însumat peste 148 de milioane de dolari şi a înregistrat o creştere de circa 24% în raport cu patru luni ale anului anul 2012. În anul 2012 la târg au participat peste 24 de mii de expozanţi şi circa 200 mii de vizitatori din aproximativ 180 de ţări.
● JOI, 11 iunie
Agricultorii propun pilotarea impozitului consolidat în agricultură în 3 raioane
Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară insistă pe necesitatea de a introduce impozitul consolidat în agricultură. Preşedintele federaţiei, Alexandru Slusari, a comunicat pentru IPN că se propune pilotarea acestui proiect în 3 raioane din ţară ca să se observe efectele. Reprezentanţii agricultorilor s-au întâlnit recent cu vicepreşedintele Parlamentului, Adrian Candu, care le-a comunicat că există o problemă cu aplicarea impozitului consolidat deoarece sunt mai multe păreri în Parlament, dar şi printre agricultori. Nu toţi sunt de acord cu această iniţiativă. Propunerea federaţiei privind pilotarea proiectului în 3 raioane va fi discutată în cadrul Coaliţiei Pro Europene de guvernare şi se va decide dacă va fi propusă Parlamentului. Potrivit unui proiect de lege al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care încă nu a fost supus dezbaterilor în Parlament, impozitul consolidat, numit și unic, ar urma să includă impozitul pe venit, cel funciar, pe imobil, taxa rutieră, taxa pe apă şi alte taxe locale.
Fondului Rutier va fi completat cu 80 mln lei
Bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor se va majora cu 80 mln lei pentru completarea Fondului Rutier. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat de Guvern în şedinţa din 10 iulie. Iniţiativa legislativă aparţine preşedintelui Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, şi altor deputaţi. Viceministrul finanţelor, Victor Barbăneagră, a precizat că mijloacele respective sunt din contul încasărilor suplimentare la taxele rutiere. O altă modificare prevede majorarea bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor cu 50 mln lei pentru acoperirea cheltuielilor legate de reparaţia şi dotarea cu utilaj a clădirii Parlamentului, din contul emisiunii suplimentare a valorilor mobiliare de stat.
SA „Răut” a obţinut titlul de parc industrial
Societăţii pe acţiuni „Răut” din Bălţi i s-a acordat titlul de parc industrial, cu referire la o decizie aprobată de Guvern. Parcul va avea aceeaşi denumire, iar societatea pe acţiuni va fi administratoarea acestuia. Parcul va fi dislocat pe o suprafaţă de 9,5 hectare, proprietate publică a municipiului Bălţi, transmisă în arendă şi subarendă SA „Răut”. În parc urmează să fie desfăşurate activităţi de producţie industrială, preponderent din industria electronică, constructoare de maşini şi echipamente, industria tehnologiilor informaţionale. Mărimea totală a investiţiilor preconizate pentru realizarea acestui proiect se cifrează la 25 mln euro, dintre care 18 mln sunt prevăzute ca şi investiţii ale viitorilor rezidenţi.Prin acest proiect se aşteaptă crearea a 1300 de locuri noi de muncă şi sporirea veniturilor la buget cu circa 3,2 mln lei anual.
Serviciile de dializă vor fi modernizate în cadrul unui parteneriat public-privat
Secţiile specializate de dializă din cadrul Spitalului Clinic Republican şi din alte instituţii medicale vor fi vor modernizate şi dotate cu echipament performant în cadrul unui proiect de parteneriat public-privat. Decizia privind iniţierea proiectului a fost luată miercuri, 10 iulie, de către Guvern. Ministrul sănătăţii, Andrei Usatîi, a menţionat că cele 78 de aparate de dializă, din 7 secţii specializate, sunt învechite. Serviciile de dializă sunt limitate şi din punct de vedere geografic. Pacienţii sunt nevoiţi să parcurgă săptămânal distanţe mari pentru a-şi face tratamentul necesar. „În Moldova peste 400 de pacienţi cu insuficienţă renală cronică se află la tratament. Prin lansarea acestui proiect de parteneriat public-privat ne propunem să mărim capacităţile până la peste 1300 de pacienţi”, a precizat ministrul. Partenerul public va transmite serviciile de dializă partenerului privat pe o perioadă de 12 ani, cu posibilitatea de a dubla acest termen.
● VINERI, 12 iulie
Experţi FMI vor veni în Moldova în toamnă pentru a negocia un nou program de finanţare
O misiune FMI va vizita Republica Moldova în toamna acestui an pentru a iniţia dialogul propriu-zis de negociere a noului program de finanţare a ţării de către Fondul Monetar Internaţional. Anunţul a fost făcut de directorul executiv al FMI, Menno Snel, în cadrul unei întrevederi cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman.
Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului, oficialii au făcut un schimb de opinii referitor la perspectivele de colaborare şi implementare a agendei europene de reforme. Preşedintele Parlamentului a menţionat că noul program de colaborare cu FMI trebuie să fie elaborat ţinându-se cont de experienţa acumulată în programele implementate anterior, bine structurat în baza priorităţilor naţionale, astfel încât realizarea acestuia să contribuie la o creştere economică durabilă.
Gazoductul Iaşi-Ungheni va permite Moldovei să obţină surse alternative de gaze, premier
Lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, se segmentul Republicii Moldova, vor începe pe 27 august, de Ziua Independenţei, a confirmat prim-ministrul Iurie Leancă, în cadrul emisiunii „Spaţiul Public” la Radio Moldova. Potrivit oficialului, lansarea acestui gazoduct va permite Republicii Moldova, timp de 6-9 luni, să obţină surse alternative de gaze. Totodată, potrivit prim-ministrului, un alt obiectiv ar fi crearea unei reţele comune de energie electrică. „În România energia electrică este mult mai ieftină ca în Ucraina. Şi când ai două potenţiale surse, este mult mai uşor să cauţi variante comode”, a spus Iurie Leancă. Referindu-se la alte subiecte de discuţie pe care le-a abordat, în această săptămână, cu omologul său român, Victor Ponta, Iurie Leancă a spus că se va examina posibilitatea de reparaţie a mai multor poduri peste Prut. „Este necesară identificarea unor resurse pentru a elabora un studiu de fezabilitate, ulterior vom vedea ce se poate de făcut”, a spus premierul de la Chişinău. Iurie Leancă a avut o întrevedere cu Victor Ponta, marţi, 10 iulie, la Bucureşti.
● SÂMBĂTĂ, 13 iulie
Moldova se împrumută de la Japonia pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale
Moldova va împrumuta circa 60 de milioane de dolari de la Guvernul Japoniei pentru realizarea Proiectului de îmbunătăţire a serviciilor medicale. Parlamentul de la Chişinău a votat, la ultima şedinţă din sesiunea de primăvară-vară, un proiect de ratificare a Acordului de împrumut, prin Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională. Viceministrul finanţelor, Maria Cărăuş, a declarat că obiectivul proiectului este îmbunătăţirea serviciilor medicale prin furnizarea de echipamente medicale de performanţă înaltă pentru 5 spitale din Republica Moldova şi 11 centre de sănătate publică. De împrumut vor beneficia Spitalul Clinic Republican, Centrul Mamei şi Copilului, Spitalului de Urgenţă, Institutul Oncologic şi Spitalul clinic municipal „Sfânta Treime”. Maturitatea împrumutului este de 30 de ani, inclusiv perioada de graţie – 10 ani. Rata dobânzii alcătuieşte 0,1% anual. Tot atât este şi comisionul de angajament. Termenul de realizare a proiectului expiră în iunie 2015. Ministrul sănătăţii, Andrei Usatâi, prezent la şedinţa Parlamentului, a declarat că, datorită echipamentelor care vor fi procurate, vor putea fi făcute operaţii pe creier, operaţii de transplant de organe, intervenţii pe cord pentru nou-născuţi şi altele.
Împrumut de 300 de milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor
Parlamentul de la Chişinău a ratificat două acorduri de finanţare, unul cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi celălalt cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – ambele pentru reabilitarea drumurilor în Moldova. Acordurile prevăd un împrumut total de 300 de milioane de euro, câte 150 de milioane de la fiecare instituţie. Din acordul BEI, vor fi construite şi reabilitate 121 de kilometri de drum. Maturitatea împrumutului este de 18 ani, inclusiv perioada de graţie de 5 ani. Rata dobânzii se va stabili separat pentru fiecare tranşă debursată. Comisionul unic constituie 50 de mii de euro. Proiectul urmează a fi realizat până la finele anului 2018. Din acordul BERD vor fi construite şi reabilitate 201 kilometri de drum. Maturitatea împrumutului este de 15 ani, inclusiv perioada de graţie de 3 ani, iar rata dobânzii pentru 6 luni este de 1%. Comisionul de angajament constituie 0,5% anual, iar comisionul unic este de 1% din suma împrumutului. Proiectul urmează a fi realizat până la 31 iulie 2017. De asemenea, în cadrul Programului Guvernului în sectorul drumurilor, Moldova va primi un grant în valoarea de 400 de mii de euro de la Fondul de Investiţii pentru Vecinătate al Uniunii Europene.Drumurile care vor fi reabilitate sunt: Chişinău-Giurgiuleşti; Bălţi-Făleşti-Sculeni; Chişinău-Leuşeni-România; Bălţi-Sărăteni; Hânceşti-Leova-Cahul-Slobozia Mare; Ialoveni; Soroca-Arioneşti-Podolski, Hânceşti-Lăpuşna; Chişinău-Dubăsari-Poltava.
CET1, CET2, cinci teatre şi Moldova-Film nu vor putea fi supuse privatizării
Parlamentul a aprobat, vineri, 12 iulie, în lectură finală, proiectul de lege care prevede reducerea listei bunurilor de stat nepasibile privatizării. Din listă au fost scoase peste 60 de instituţii, care vor putea fi licitate. Preşedintele comisiei economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a declarat că după prima lectură au parvenit câteva amendamente în urma cărora CET1, CET2, cinci teatre, Moldova-Film şi alte obiecte culturale sunt din nou incluse pe lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Proiectul a trezit discuţii aprinse printre deputaţi. Parlamentarii PCRM au cerut să fie incluse pe lista bunurilor nepasibile deetatizării mai multe instituţii, printre care toate întreprinderile energetice. Deputatul comunist Iurie Muntean a spus că din unele surse cunoaşte că în luna august mai multe întreprinderi vor fi privatizate contra sume foarte mici. Printre bunurile scoase de pe lista nepasibilă privatizării figurează: SA „Reţelele Electrice de Distribuţie Nord”, SA „Reţelele Electrice Distribuţie Nord-Vest”, SA „Centrala Electrică Termoficare Nord”, SA „Apă-Canal Chişinău”, SA „Termocom”, SA „Firma de Construcţie a Drumurilor „Edilitate”, şi altele. Acestea vor putea fi scoase la licitaţie. Totodată, nu vor fi privatizate Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, Teatrul „Eugene Ionesco”, Teatrul „Ginta Latină”, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Teatrul Dramatic Rus „A.P. Cehov”, Teatrul „Luceafărul” şi altele.
