[● MIERCURI, 9 martie] [Partea preponderentă a veniturilor bugetului de stat va fi acumulată şi în 2011 din impozitele indirecte] În 2011 se prevede acumularea veniturilor în bugetul de stat în sumă de sumă de 19,08 mlrd lei, cu o creştere faţă de 2010 de 1,9 mlrd lei (11,2%). Cheltuielile pe anul curent vor constitui 20,35 mlrd lei, creşterea acestora faţă de 2010 fiind de 1,56 mlrd lei (8,3%). Partea preponderentă a veniturilor bugetului de stat - 14,83 mlrd lei ( 77,7 la sută) - o vor deţine încasările veniturilor fiscale, creşterea acestora faţă de 2010, fiind estimată la 16,4%. Veniturile nefiscale vor alcătui 753 mln lei, în descreştere faţă de anul trecut. Aceasta se explică prin faptul că au fost anulate unele taxe, de exemplu, taxa pentru revitalizarea agriculturii şi alte venituri nefiscale. Granturilor externe în veniturile bugetului de stat la va reveni 11,% (2,1mlrd lei). În anul curent se preconizează o majorare a încasărilor impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător cu 29,7 mln lei sau 13,8 la sută. Aceste încasări se vor obţine de la impozitarea veniturilor reţinute la sursa de plată şi din majorarea sumei dividendelor achitate de întreprinderile de stat sau în care statul deţine cotă. În ce priveşte cheltuielile bugetului de stat, blocul social va consuma 42,2% din totalul acestora. Sectorul economic va beneficia în 2011 de majorări de resurse faţă de 2010 în sumă de 770,98 mln lei sau cu 2,8 puncte procentuale mai mult. Aceste resurse suplimentare provin din granturi şi împrumuturi externe şi vor fi direcţionate la reabilitarea şi menţinerea infrastructurii drumurilor, susţinerea producătorilor, în special, a celor din mediul rural. Deficitul de casă al bugetului de stat va fi de 1,26mlrd. Lei. [Guvernul preconizează în 2011 o creştere economică de 4,5%] În anul 2011, Produsul Intern Brut (PIB) va înregistra o valoare de 82,1 mlrd lei, adică o creştere economică reală cu o rată de 4,5%. Creşterea PIB va fi asigurată de o sporire a producţiei industriale cu circa 7,5%, a producţiei agricole cu circa 2 procente, de depăşirea ritmului de creştere a investiţiilor în capital fix comparativ cu cel al PIB de peste 1,5 ori ca urmare a reorientării politicii investiţionale spre programe de performanţă, modernizării întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării businessului mic. Exporturile în 2011 vor însuma un volum de 1,8 mlrd lei, cu o majorare de 14 la sută faţă de anul trecut, iar prevederile pentru importuri sunt de 4,37 mlrd lei, creşterea fiind de 13,5 faţă de 2010. Veniturile Bugetului Public Naţional (BPN) în 2011 vor constitui 31,01 mlrd lei, cu 3,46 mlrd lei (12,6%) mai mult decât în anul trecut. Ponderea în PIB a acestora va fi de 37,8% în anul curent. Cheltuielile BPN vor îngloba 32,5 mlrd lei, cu 3,3 mlrd lei mat mult decât în 2010. Deficitul BPN se estimează în sumă de 1,59 mlrd lei dintre care cel al bugetului de stat în sumă de 1,26 mlrd lei. Ponderea deficitului BPN în PIB va constitui 1,9% faţă de 2,5% în 2010. Finanţarea deficitului bugetar se prevede prin atragerea împrumuturilor externe în condiţii favorabile, precum şi din vânzarea patrimoniului public (280 mln lei). [● JOI, 10 februarie] [Agricultorii ameninţă cu proteste dacă Guvernul nu va dubla subvenţiile] Şapte asociaţii din domeniul agriculturii nu sunt mulţumite de proiectul bugetului pentru 2011 care prevede alocarea sumei de 250 de milioane de lei pentru fondul de susţinere a producătorilor agricoli. Reprezentanţii acestora au declarat că, săptămâna trecută, organizaţiile respective au depus o cerere la guvern prin care solicită majorarea fondului de subvenţionare dublu, până la minim 500 de milioane de lei. În caz contrar semnatarii solicitării vor ieşi la proteste. Preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că cifra de 250 de milioane este suficientă doar pentru acoperirea datoriilor pentru subvenţionarea în anul 2010. Potrivit lui, o parte din producătorii agricoli au avut planuri de înfiinţare a plantaţiilor multianuale moderne, de a procura tehnică, de a crea infrastructura postrecoltare de frigidere, de a efectua alte investiţii şi din cauza acestei sume foarte mici de subvenţionare, agricultorii nu-şi pot realiza planurile. Directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova-Fruct”, Igor Goraşov, a declarat că în acest an s-ar putea face un salt calitativ în dezvoltarea agriculturii şi să se canalizeze resursele spre investiţii în agricultură şi nu spre consum şi spre achiziţii de bunuri luxoase. [Vânzările motorinei şi gazelor lichefiate au crescut, iar ale benzinei s-au redus] Anul trecut, volumul vânzărilor cu amănuntul a motorinei şi gazelor lichefiate efectuate în Republica Moldova a crescut, faţă de 2009, cu 6,3% şi, respectiv, cu 10,4% şi a ajuns la 215,6 de mii de tone şi, respectiv, 58,6 de mii de tone, iar vânzările de benzină s-au redus cu 6,1% şi au însumat 183,8 de mii de tone, arată un raport al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Potrivit raportului, fluctuaţia preţurilor i-a făcut pe consumatori să dea preferinţă carburanţilor mai ieftini, precum ar fi motorina şi, mai ales, gazele lichefiate care sunt aproape de două ori mai ieftine decât benzina. În 2010, preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei (cu TVA) a crescut, faţă de 2009, cu 32,3%, a motorinei a crescut cu 25%, iar a gazelor lichefiate a crescut cu 10,4%. În cursul anului trecut, preţurile de comercializare cu amănuntul a benzinei au fost modificate de opt ori, a motorinei – de cinci ori şi a gazelor lichefiate – de patru ori, cele mai mai mari preţuri fiind înregistrate în decembrie 2010. În această lună litrul de benzină de tipul AI – 95 costa, în medie, 14,95 lei, de motorină – 13,4 lei, iar de gaze lichefiate – 7,8 lei. Raportul ANRE arată că principala componentă a structurii preţurilor de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere este preţul de import al acestora. În 2010, ponderea acestei componente în preţul benzinei a alcătuit, în medie, 53,6%, al motorinei - 64,0%, al gazelor lichefiate – 64,6%. [Ministerul Economiei va avea un consiliu consultativ pentru ÎMM] Un consiliu consultativ care va coordona activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova (ÎMM) urmează să fie instituit pe lângă ministerul Economiei. Această propunere s-a prefigurat pe parcursul discuţiilor pe marginea raportului „Încurajând dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii”, elaborat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCED) cu suportul financiar al Guvernului Olandei şi prezentat joi, 10 martie. Raportul identifică patru activităţi cheie care ar putea fi întreprinse de guvernul Moldovei pentru a impulsiona dezvoltarea ÎMM şi spori competitivitatea lor. Acestea se referă la adaptarea continuă a politicilor de sprijinire de către stat a ÎMM în funcţie de evoluţiile economice, îmbunătăţirea în continuare a accesului la finanţare a acestora, stimularea implementării inovaţiilor în sector şi consolidarea dialogului dintre guvern şi ÎMM. Antonio Fanelli, reprezentantul OCED, a spus că promovarea ÎMM va conduce la creşterea economică a Moldovei, doar acestea reprezintă 98 la sută din numărul total al companiilor din ţară. El a recomandat ca să fie lansate mai multe incubatoare de afaceri, parcuri ştiinţifice şi industriale, consorţiumuri pentru export ale ÎMM, aceste forme noi economice fiind în măsură să consolideze legăturile dintre instituţiile de cercetare şi întreprinderi, să stimuleze implementarea inovaţiilor, tehnologiilor de ultimă oră, să sporească competitivitatea ÎMM şi a economiei moldoveneşti în ansamblu. [Deocamdată nu se poate vorbi despre o schimbare de esenţă în politica fiscală, experţi] Anumite noutăţi în politica fiscală pe anul 2011 trezesc îngrijorarea contribuabililor, a menţionat într-o emisiune la Radio Moldova Ion Sturzu, profesor universitar. Potrivit lui, aceste noutăţi ţin de extinderea surselor de venituri impozabile, precum şi de metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiei privind impozitul pe venit faţă de toţi agenţii economici şi faţă de persoanele fizice-cetăţeni şi persoanele care practică activitate profesională. În opinia lui Ion Sturzu, este explicabilă tendinţa guvernului, a ministerului Finaţelor de fortificare a administrării fiscale prin modalităţi mai eficiente, însă acestea generează nedumeriri atunci, când nu sunt clare condiţiile în care va fi efectuată estimarea. Anterior, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei, aprecia aceste şi alte prevederi ale politicii fiscale propuse în pachet cu proiectul Legii bugetului pe 2011 „prea revoluţionare”. Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a spus că estimarea indirectă a obligaţiei se prevede a fi implementată cu începere din 2012, în anul curent urmând să fie elaborat cadrul juridic necesar, care va fi discutat cu reprezentanţii mediului de afaceri şi ai societăţii civile pe parcursul elaborării şi aprobării Cadrului de resurse pe anii 2012-2014 (anterior se numea Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu). [Doar investiţiile capitale pot asigura un iluminat public modern în capitală] Modernizarea sistemului de iluminat public din municipiul Chişinău în conformitate cu concepţiile şi standardele Uniunii Europene, va asigura creşterea eficienţei energetice cu 50-70 la sută, comparativ cu situaţia actuală în domeniu. Aceasta este este una dintre concluziile studiului realizat cu privire la iluminatul din capitală. O altă concluzie a studiului arată că sistemul iluminatului public din municipiul Chişinău reuşeşte cu greu să se menţină funcţional, în condiţiile în care trei pătrimi din corpurile de iluminat sunt uzate. Din cauza faptului că autorităţile publice se confruntă cu probleme financiare, serviciile publice, inclusiv iluminatul, ajung să nu corespundă standardelor, reprezintă un impact negativ asupra securităţii traficului rutier, circulaţiei pietonale, dar şi asupra siguranţei publice, a spus autorul studiului, inginerul Sergiu Aparatu. O posibilă soluţie de depăşire a impasului financiar, enunţată în studiu este reformarea Întreprinderii Municipale Lumteh, responsabilă de iluminatul public, după modelul parteneriatului public-privat. Astfel, finanţarea ar trebui să vină din partea investitorilor. Pentru a stimula participarea sectorului de business, e nevoie de a le oferi investitorilor garanţii legale şi facilităţi fiscale, a notat Sergiu Aparatu. Potrivit studiului în condiţiile de activitate actuale, „Lumteh” pierde anual 8-9 milioane de lei. O barieră serioasă este neadmiterea de către RED Union Fenosa a unui tarif mai mic pentru perioadele când consumul de energie e mai redus, cum ar fi noaptea sau în sezonul estival, a declarat Sergiu Aparatu. Autorul a comunicat că există o hotărâre a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică în acest sens, dar furnizorul nu a ajuns la un consens cu gestionarii serviciilor publice. [● VINERI, 11 februarie] [Telefonia fixă a continuat să cedeze din poziţii] În anul 2010, piaţa serviciilor de telefonie fixă a fost marcată, al treilea an consecutiv, de trendul de diminuare a valorii acestei pieţe pe fundalul creşterii numărului de abonaţi la serviciile date. Numărul abonaţilor a crescut, faţă de 2009, cu 22,42 mii (1,97%) şi a ajuns la 1 mln 161 mii, iar volumul vânzărilor serviciilor de telefonie fixă a scăzut cu 0,66% şi a însumat 1 mld 915 mln lei, arată date ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Agenţia consideră că diminuarea vânzărilor pe acest segment de piaţă este cauzată de intensificarea fenomenului de substituţie a serviciilor de telefonie fixă cu cele de telefonie mobilă, de IP-telefonie şi de efectele maturizării pieţei. Scăderea nesemnificativă a valorii acestei pieţe în 2010 a fost determinată exclusiv de diminuarea vânzărilor realizate de furnizorii alternativi de telefonie fixă. Cifra de afaceri a acestora s-a redus, faţă de 2009, cu 14,45 mln lei (39,4%) şi a constituit 22,18 mln lei. Totodată, veniturile SA „Moldtelecom”, cu capital de stat, provenite din serviciile de telefonie fixă au crescut cu circa 2 mln lei (0,09%) şi au alcătuit 1 mld 893 mil lei. Urmare a acestor evoluţii, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) a crescut uşor (cu 0,67%), faţă de 2009, şi a însumat 143,52 lei. Din cei 22,42 mii de abonaţi noi, înregistraţi în 2010, 13,42 mii au fost conectaţi la reţeaua SA „Moldtelecom”, iar 9 mii – la reţelele furnizorilor alternativi de telefonie fixă. [● SÂMBĂTĂ, 12 februarie] [Guvernul şi-a spus cuvântul în politicile fiscale, dar ultimul cuvânt îi revine parlamentului] În anul curent se menţin, ca şi în 2010, două cote la impozitarea veniturilor persoanelor fizice de 7 % şi 18% în funcţie de mărimea veniturilor. De asemenea, se menţine la acelaşi nivel mărimea scutirilor personale şi pentru persoanele întreţinute. Va fi aplicată şi în 2011 cota 0 la impozitarea profitului reinvestit al companiilor. Acestea sunt prevederi incluse în proiectul de Lege privind politica fiscală pentru anul 2011, aprobat de guvern în şedinţa sa de sâmbătă, 12, martie. Referindu-se la noutăţile în politica fiscală pe anul 2011, ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa, a menţionat majorarea cu 50 la sută a cotelor accizelor la băuturile alcoolice tari şi ţigarete cu şi fără filtru, prin care se urmăreşte acumularea de surse financiare suplimentare la buget şi reducerea consumului de astfel de mărfuri dăunătoare sănătăţii. De asemenea, se modifică mecanismul de stabilire a mărimilor cotelor taxelor locale prin anularea plafonării acestora, cu acordarea dreptului autorităţilor publice locale de a fixa mărimea lor. Implementarea următoarei etape de impozitare a bunurilor imobiliare de la valoarea de piaţă a acestora - este vorba de terenurile agricole - se amână, deoarece nu s-a reuşit evaluarea în masă în scop de impozitare a acestor bunuri. Se preconizează aplicarea metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiei fiscale la impozitul pe venit faţă de toţi agenţii economici, precum şi a normelor ce vor permite aplicarea acestor metode faţă de persoanele fizice şi persoanele care practică activitate profesională. Acestă prevedere a generat opinii în controversă la şedinţa guvernului, dar ministrul Finanţelor a spus că ea nu se referă la politica fiscală pe 2011. În anul curent va fi elaborat cadrul juridic, aplicarea estimării indirecte se va face din 2012. La fel, pe parcursul discuţiilor s-a convenit ca implementarea graduală, până în 2013, a prezentării dărilor de seamă fiscale în mod automatizat să se efectueze de la 1 ianuarie 2012 şi nu de la 1 septembrie 2011, precum era prevăzut în proiectul de lege. [Apa din capitală nu va mai conţine clor] În apa potabilă din municipiul Chişinău nu se va mai conţine clor. Acest obiectiv şi-a propus Primăria Chişinău să-l realizeze timp de un an de zile. Acest obiectiv, dar şi altele au fost anunţate sâmbătă, 12 martie, în cadrul semnării Acordului de înfrăţire dintre şi „Apă-Canal Chişinău” S.A. şi Societatea Comercială RAJA Constanţa S.A. Documentul a fost semnat de către directorii generali ai celor două companii Constantin Becciev şi, respectiv, Felix Stroe şi prevede colaborare şi schimb de experienţă în ceea ce ţine de implementarea noilor tehnologii şi pregătirea specialiştilor de profil. Directorul general al RAJA Constanţa, Felix Stroe, a menţionat că una dintre cele mai performante tehnologii pe plan mondial pe care o folosesc şi ei în România, este tratarea apelor cu ajutorul instalaţiilor cu ultraviolet. Acest mod de tratare nu afectează în niciun fel calităţile de gust şi de miros ale apei. În schimb, după cum se ştie, clorul este un element care se acumulează în organism şi este dăunător pentru sănătate, a spus Felix Stroe.