● LUNI, 7 octombrie

Lucrările de extindere pe R1 vor începe în martie 2014

Loturile de pământ necesare pentru construcţia drumurilor de ocolire a satului Bahmut şi a oraşului Ungheni, la şoseaua Rl, vor fi procurate până la sfârşitul anului curent, iar lucrările de reabilitare şi extindere vor începe în martie anul viitor şi vor dura aproximativ un an. Pentru reabilitarea şi extinderea celor două trasee statul va procura circa 220 de hectare de pământ, în valoare de 9,59 mln lei. Cheltuielile vor fi efectuate din Programul privind repartizarea mijloacelor Fondului Rutier pe anul 2013.

Banca Mondială prognozează o creştere economică de 5,5% pentru Moldova în 2013

Banca Mondială a revizuit prognoza de creştere economică pentru Republica Moldova. Acesta va constitui la finele anului 5,5%. Prognoza anterioară era de 4%. Marcel Chistruga, economist la Oficiul Băncii Mondiale a menţionat că noua prognoză a fost determinată de rezultate obţinute în prima jumătate a anului curent. „Creşterea economică din primul semestru, de  4,9%, este una din cele mai mari din regiune, cel puţin cu mult mai mari decât a partenerilor noştri financiari. Practic toate componentele Produsului Intern Brut au o tendinţă ascendentă, în special cele obţinute  de industria prelucrătoare şi cea extractivă”, a menţionat economistul, luni, în cadrul unei prezentări la Oficiul Băncii Mondiale din Chişinău. Factorul principal al creşterii economice a rămas consumul, alimentat de majorarea remitenţelor şi a salariilor. „În pofida creşterii relativ bune a investiţiilor fixe, cu 4,5% faţă de 2012, ele au o performanţă insuficientă pentru forţa motrice a creşterii economice”, a menţionat economistul.

● MARŢI, 8 octombrie

Roada de cartofi este cu 30% mai mare şi preţul ar putea scădea

Producătorii de cartofi înregistrează o recoltă medie pentru un an normal. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi, Petru Iliev, a comunicat că s-au strâns în jur de 120 de mii de tone de cartofi. Roada este 30 la sută mai mare faţă de anul trecut, care a fost foarte secetos. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi susţine că, în mare parte, roada din acest an va fi comercializată pe piaţa internă, însă unii producători au comenzi pentru export, în special din Rusia. Cât priveşte importul de cartofi, de regulă în Moldova sunt aduşi doar cartofi pentru însămânţat. Consumul este asigurat din producţia internă.

80% din subvenţiile oferite sectorului agrar sunt investiţionale

80% din subvenţiile oferite sectorului agrar anii 2010-2013 au fost subvenţii investiţionale, în comparaţie cu 30% în 2007, arată un studiu prezentat de Banca Mondială. BM consideră acest fapt un progres, la fel ca şi crearea Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, precum şi stabilirea unor proceduri clare de  repartizare a subvenţiilor. Totodată, autorii studiului constată că cea mai mare parte a subvenţiilor continuă să fie absorbită de gospodări agricole mari, care se specializează în producerea cerealierelor sau altor culturi tradiţionale, iar sprijinul efectiv acordat gospodăriilor mici, care produc legume sau alte culturi cu valoare adăugată înaltă este neesenţial. „Gospodăriile mari corporative au beneficiat de 70-80% din subvenţiile acordate în ultimii trei ani. Acest lucru nu este compatibil cu ponderea relativă a celor două sectoare în totalul producţiei agricole – 70% individual faţă de 30% corporativ. Între 2010 şi 2012 valoarea medie a subvenţiei a fost în creştere pentru gospodăriile corporative, iar diferenţa faţă de valoarea subvenţiilor primite de gospodăriile individuale s-a accentuat”, a menţionat Felicia Pricop, specialist pe domeniul agricultură în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Republica Moldova.

BERD a prezentat rezultatele proiectului „Educaţie financiară pentru destinatarii de remitenţe”

Din 20 de mii de persoane care au beneficiat de consultaţii gratuite în cadrul proiectului BERD „Educaţie financiară pentru destinatarii de remitenţe în Moldova” peste 3 mii au deschis conturi în bănci, iar suma mijloacelor atrase în depozite a constituit 7,5 mln dolari. Informaţia a fost comunicată în cadrul unei conferinţe de prezentare a rezultatelor proiectului. Şefa Oficiului BERD în Moldova, Julia Otto, a spus că Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a realizat proiecte similare şi în alte ţări, dar în Moldova au fost obţinute cele mai bune rezultate. „Multe persoane din Republica Moldova primesc bani de la rudele care lucrează peste hotare, însă puţini îşi păstrează economiile într-o bancă. Educaţia lor financiară le-ar permite să învingă disconfortul pe care îl au în relaţia cu băncile şi să ia decizii corecte”, a menţionat Julia Otto. BERD a angajat compania de consultanţă Developing Markets Associates Limited pentru a gestiona proiectul şi 20 de consultanţi ai acestei companii au consultat persoanele care primeau transferuri cum să deschidă un cont bancar, cum să-şi gestioneze mijloacele financiare disponibile.

●MIERCURI, 9 octombrie

Poşta Moldovei a lansat serviciul Curierul rapid

Poşta Moldovei a lansat serviciul Curierul rapid, care presupune livrarea coletelor la destinatar timp de 3 ore. Coletele pot conţine de la produse alimentare până la materiale de construcţie. Preţul serviciului diferă în funcţie de greutatea coletului şi distanţa până la destinaţie. În medie, în cazul unui colet de până la 2 kg preţul este de 39 de lei. În acest moment serviciul este disponibil doar pentru oraşul Chişinău, iar până la finele anului curent va fi extins în toată republica. Directorul general al ÎS Poşta Moldovei, Ludmila Corceac, a spus, în cadrul unei conferinţe de presă, că oraşul Chişinău a fost divizat în 3 zone care vor fi deservite de 5 curieri. Comanda poate fi solicitată la numărul de telefon: (022) 55 55 59 sau prin email: curier@cost.md. Operatorul va prelua comanda şi o va transmite curierului. După livrarea coletului la domiciliu, solicitantul va primi un cec care va confirma comanda.  Începând cu anul viitor, serviciul va cuprinde toată republica. Fiecare centru poştal va fi asigurat cu maşină specială ce va permite transportarea coletelor la domiciliu.

Gazul lichefiat se scumpeşte cu până la 60 de bani

Gazul lichefiat se scumpeşte cu 45- 60 de bani pentru un litru. Consilierul pe probleme de comunicare la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Stela Eţco, a spus că 4 companii petroliere din Republica Moldova au anunţat ANRE despre decizia lor de a majora preţul la gazul lichefiat, începând cu data de 12 octombrie. Operatorii petrolieri şi-au motivat decizia prin majorarea preţului de import. Din luna iunie până în septembrie preţul gazului lichefiat s-a majorat de la 608  la 777 de dolari/tona. Actualmente 1 litru de gaz lichefiat poate fi procurat la staţiile PECO cu aproape 9 lei.

Timpul rece poate afecta puietul albinelor

Din cauza timpului rece pentru această perioadă, albinele nu reuşesc să-şi facă rezerve de mâncare pentru puietul care încă nu a ajuns la maturitate, spune preşedintele Asociaţiei apicultorilor din Moldova, Ştefan Condratiuc. Cât ţine de miere, Ştefan Condratiuc spune că anul acesta s-a adunat cam de 2 ori mai multă miere decât anul trecut. E mai puţină cea de salcâm, dar cea de tei şi din floare spontană este mai multă.

Producătorii de vin de casă vor crea o asociaţie

Producătorii de vin de casă intenţionează să creeze o asociaţie, a comunicat, într-un interviu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI), Gheorghe Cucu. La prima etapă, membri ai asociaţiei ar putea deveni învingătorii concursului „Polobocul de Aur”, desfăşurat sub egida CCI. Învingătorii concursului sunt anunţaţi tradiţional de Ziua Naţională a Vinului. „Dacă îi luăm în consideraţie nu doar pe laureaţi, dar şi pe cei cărora le-au fost acordate premii speciale, cred că avem aproape de o sută de producători din toate raioanele republicii. Dar sunt şi alţi producători de vin de casă care vor adera la această asociaţie, de asemenea oenologi, alţi specialişti de la ţară şi, pur şi simplu, cunoscători de vinuri”, a menţionat preşedintele CCI. Potrivit lui Gheorghe Cucu, ideea este de a procura, cu eforturi comune, linii de îmbuteliere a vinului de casă, care mai apoi va putea fi scos în vânzare. Consumatorii locali, dar şi cei străini preţuiesc producţia făcută în condiţii casnice. O asemenea experienţă există în Cehia, Polonia, în România, dar şi în alte ţări. „Având în vedere şi subvenţiile pe care le oferă statul grupurilor de producători care se asociază, cred că  sunt şanse de izbândă”, a menţionat Gheorghe Cucu.

● JOI, 10 octombrie

Semănatul cerealelor de toamnă a întârziat cu aproape 2 săptămâni

Semănatul culturilor cerealiere de toamnă a început cu o întârziere de10-12 zile din cauza precipitaţiilor din prima şi a doua decadă a lunii septembrie. Lucrările continuă. Suprafaţa culturilor de toamnă, pentru roada anului 2014, se preconizează să fie de circa 446 mii ha. Informaţia a fost comunicată de către şeful Serviciului produse de fitotehnie, Ivan Guci. Către data de 9 octombrie, 83% dintre terenuri erau pregătite pentru semănat. Cultura cerealieră de bază, grâul de toamnă, ocupă o suprafaţă de 130 de mii de hectare sau 40% din suprafeţele însămânţate. Semănatul acestei culturi va fi definitivat până la 20 octombrie. Orzul de toamnă a fost semănat pe o suprafaţa de 18 mii ha sau 32% din suprafeţele preconizate. Lucrările vor fi încheiate către finele lunii octombrie. Şi rapiţa de toamnă a fost semănată pe o suprafaţă de aproape 18 mii de hectare, condiţiile agrometeorologice atestate fiind favorabile pentru răsărirea şi dezvoltarea acestei culturi.

Se solicită soluţii urgente pentru lichidarea problemelor din agricultură

Reprezentanţii organizaţiilor de agricultori şi fermieri susţin că guvernarea nu-şi respectă angajamentele legate de soluţionarea problemelor din agricultură. Aceştia menţionează că, încă la 19 iulie, premierul Iurie Leancă a semnat o dispoziţie de pregătire a unui plan de acţiuni, dar nici până acum nu s-a făcut nimic. Reprezentanţii organizaţiilor de agricultori şi fermieri au venit cu mai multe propuneri pentru îmbunătăţirea situaţiei din agricultură şi solicită implementarea urgentă a acestora. În cadrul unei şedinţe comune a consiliilor administrative ale Federaţiei naţionale a fermierilor din Moldova, a Uniunii republicane „Uniagroprotect” şi Federaţiei naţionale a agricultorilor „Agroinform”, s-a menţionat că principalele nemulţumiri ale agricultorilor ţin de TVA şi sistemul de subvenţionare. Preşedintele Uniagroprotect, Alexandru Slusari, a comunicat că agricultorii solicită revenirea la cota de 8% TVA. Agricultorii prezenţi la şedinţă au menţionat că ar fi de acord şi 10% TVA, important este ca banii din TVA, preconizaţi să fie investiţi în afacere, să rămână pe conturile agricultorilor.

● VINERI, 11 octombrie

Traseul Orhei - Rezina va fi reparat până la finele anul viitor

Traseul Orhei – Rezina, cu lungimea totală de 46 de km, va fi reparat până la finele anului 2014, a declarat Andrei Cuculescu, şef de direcţie la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Până acum au fost reparaţi 26 km de drum, inclusiv 8 km în anul curent. Lucrările au ajuns până la satul Cogâlniceni. Cealaltă parte a traseului va fi refăcută anul viitor. Tot atunci se preconizează darea în exploatare a drumului. Banii sunt alocaţi din Fondul Rutier, a spus Cuculescu. Lucrările de reabilitare a traseului Orhei - Rezina au început în iunie 2010.

Decizia de a liberaliza piaţa UE pentru vinurile moldoveneşti va fi luată în câteva luni

Decizia de liberalizare a pieţei UE pentru vinurile din Republica Moldova va fi luată la începutul anului 2014. Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, fiind în vizită la Chişinău, a spus că va fi examinată şi posibilitatea ca Moldova să exporte în UE şi ouă procesate (ouă praf). Comisarul a spus că decizia Comisiei Europene de a iniţia liberalizarea pieţei UE pentru vinurile moldoveneşti este un semnal economic important pentru cei care doresc să investească în producerea vinului, deoarece vor avea acces la o piaţă cu 500 milioane de consumatori. De asemenea, la începutul anului viitor urmează ca la Chişinău să se desfăşoare o conferinţă a miniştrilor agriculturii din ţările membre UE şi Parteneriatul Estic. Dacian Cioloş a spus că s-a decis desfăşurarea acestei conferinţe în Moldova deoarece pentru ţară agricultura este un sector important. Comisarul european s-a întâlnit cu ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, cu premierul Iurie Leancă şi cu preşedintele Nicolae Timofti. Premierul Iurie Leancă a remarcat că aceasta nu este prima vizită a oficialului în Moldova şi îi este recunoscător pentru sprijinul pe care îl acordă Republicii Moldova. Vizita comisarului continuă şi sâmbătă, 12 octombrie.

Transportatorii de mărfuri din Găgăuzia se plâng de acţiunile poliţiei de frontieră

Transportatorii internaţionali de mărfuri din Găgăuzia acuză poliţia de frontieră de abateri care ar putea duce la încetarea activităţii lor. Serviciul de presă al autorităţii executive a Găgăuziei a relatat că plângerea respectivă a fost transmisă başcanului autonomiei, Mihail Formuzal. Într-o scrisoare semnată de 13 şoferi de curse regulate dintre Republica Moldova şi Turcia se spune că, după intrarea în ţară prin postul vamal Cahul, vehiculele sunt oprite de poliţie şi reţinute până la 10 ore. Conducătorii auto sunt „forţaţi să semneze nişte documente şi li se dă de înţeles că trebuie să plătească pentru fiecare cursă”.

● SÂMBĂTĂ, 12 octombrie

În stânga Nistrului legumele s-au scumpit cu aproape 12%

În regiunea transnistreană au crescut preţurile la legume şi fructe. Produsele alimentare s-au scumpit în luna septembrie în medie cu peste 2%. Legumele costa mai mult cu 12%, cartofii cu 1,7%, iar fructele cu 3,2%. Potrivit Agenţiei „Novîi Region”, în raioanele din stânga Nistrului deflaţia înregistrată vara a fost înlocuită cu inflaţie. De la începutul anului inflaţia a atins nivelul de 2,38%. Prognoza făcută de administraţia de la Tiraspol pentru întreg anul 2013 este de 7-8%. Preţul la produsele nealimentare s-a majorat nesemnificativ – mai puţin de un procent. Preţurile la servicii s-au micşorat cu 0,14%.

Vinul moldovenesc are toate şansele să devină competitiv în UE, Dacian Cioloş

Vinurile moldoveneşti au nevoie de investiţii în promovare. Lumea trebuie să le descopere, iar acum este cel mai oportun moment, graţie acestui val de susţinere emoţională care s-a înregistrat în întreaga Europă, a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, care se află în Republica Moldova la invitaţia premierului Iurie Leancă. Oficialii au vizitat întreprinderea vinicolă ASCONI din satul Puhoi, raionul Ialoveni. Directorul întreprinderii, Anatol Sârbu, a spus că vinurile sunt destinate exportului. „Imediat după embargoul din 2006, am decis să lucrăm exclusiv cu pieţele europene, cele din China, iar mai nou, şi în Africa. A fost o lecţie pe care am însuşit-o şi acum avem rezultate îmbucurătoare”, a spus directorul întreprinderii. Oficialii au vizitat laboratoarele vinăriei, secţia de procesare a strugurilor şi cea de îmbuteliere. Întreprinderea produce anual în jur de 4-5 milioane de sticle cu vin, care sunt exportate în Cehia, Polonia, Slovacia, Israel, China, Liban, Nigeria şi alte ţări.