[●MIERCURI, 9 ianuarie] [Termenul de restituire TVA este ireal, ex-ministru] Statul întârzie să restituie producătorilor agricoli 900 de milioane de lei. Termenul de 30 de zile de restituire a TVA din bugetul de stat către producătorii agricoli nu este real. De această părere este fostul ministru al finanţelor, Mihai Manole, care a declarat că nu este convins că instituţiile statului sunt suficient de pregătite pentru a demara procesul de restituire a TVA. În acelaşi context, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a specificat că 90% din producătorii agricoli sunt cinstiţi şi spun că vor achita toate taxele, doar că vor să fie siguri că TVA le va fi restituit la timp. Vasile Bumacov a mai specificat că în anul 2013 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli va fi mai mare. Acesta va ajunge la 460 de milioane de lei, cu 60 de milioane de mai mult comparativ cu anul 2012. Totodată, mărimea fondului sistemului antigrindină s-a mărit la 72 de milioane. Alte 14 milioane de lei sunt pentru extensiune rurală, ceea ce înseamnă consultanţă, a specificat Vasile Bumacov. De la 1 ianuarie 2013, taxa pentru valoare adăugată (TVA) pentru producţia agricolă s-a mărit de la 8 la 20%, cu restituirea a 12% către producători în 30 de zile. [● JOI, 10 ianuarie] [Actele normative din domeniul construcţii pot fi găsite acum on-line] Agenţii economici, experţii în domeniul construcţii şi alţi cetăţeni care doresc să înceapă o afacere sau doresc să construiască o casă pot găsi mai simplu întreaga bază de date a documentelor normative datorită noului serviciu electronic „e-documente normative în construcţii”. Noul serviciu este disponibil pe siteul www.ednc.gov.md şi a fost lansat de către Centrul de Guvernare Electronică, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Siteul conţine deja în jur de 300 de acte normative, iar în câteva luni toate cele peste 1000 de documente normative din domeniul construcţii vor fi accesibile pe site. Viceministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, Anatolie Zolotcov, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă joi, 10 ianuarie, că acest site poate fi utilizat de către cei peste 7000 de arhitecţi din Moldova, de către cele peste 4000 de firme licenţiate în acest domeniul şi de către cele 900 de autorităţi publice locale. Şeful Direcţiei reglementări tehnico-economice din cadrul ministerului, Iurie Socol, a declarat că toate companiile de construcţie şi autorităţile publice locale trebuie să dispună de acces la normativele în construcţii pentru ca proiectele elaborate sau aprobate să nu contravină cadrului legal şi normelor de securitate în domeniu. În acest sens este foarte importantă necesitatea existenţei unei astfel de baze de date, actualizată permanent. Potrivit directorului Centrului de Guvernare Electronică, Stela Mocan, accesul la servicii publice de calitate va creşte. „Tehnologiile simplifică interacţiunea dintre cetăţeni şi autorităţi. Până în 2020, Guvernul îşi propune să digitizeze toate serviciile oferite cetăţenilor”, a menţionat Stela Mocan. Noul sistem oferă o căutare simplă în baza de date, cetăţenii au acces la discuţii şi dezbateri publice online despre normativele în construcţii şi pot accesa documente cu drept de autor în format electronic sau tradiţional. [Titularii de patentă au restricţii la vânzarea unor instalaţii sanitare în stânga Nistrului] Întreprinderile individuale din stânga Nistrului nu mai pot vinde pe bază de patentă mai multe tipuri de instalaţii sanitare. Decizia aparţine aşa-zisului minister al finanţelor de la Tiraspol. Comercializarea acestor instalaţii va fi posibilă doar de către persoane juridice. Titularii de patentă nu mai au voie să vândă chiuvete, lavoare, duşuri, jacuzzi mobilier de baie, boilere, radiatoare de încălzire şi baterii. Li s-a păstrat însă dreptul să vândă ţevi, furtunuri, robinete etc. O serie de modificări la actele interne privind patenta de întreprinzător au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013. [Cei care accesează credite vor putea conta pe mai multe informaţii] Băncile şi alte instituţii financiare din sectorul nebancar , în afară de asociaţiile de economie şi împrumut, la negocierea creditelor vor fi obligate să informeze persoanele fizice care accesează aceste credite despre rata dobânzii aferente creditului. Totodată urmează să prezinte informaţiile privind orice costuri incluse în costul total al creditului pentru consumator, valoarea totală a creditului, dobânda anuală efectivă şi, dacă este cazul, durata contractului de credit. Informaţia urmează să fie prezentată la etapa precontractuală, adică înainte de încheierea contractului de credit. Proiectul prevede dreptul la revocare. Acest drept oferă posibilitate beneficiarului de credit să se retragă din contractual de credit în termen de 14 zile , fără a explica motivele retragerii. Această prevedere este preluată integral din legislaţia europeană. Un şir de prevederi se referă la drepturile şi obligaţiile la rambursarea anticipată a creditului. În acest caz creditorul va fi în drept să solicite o compensaţie de 0,5% - 1%. Aprobarea acestui proiect a fost aşteptată atât de bănci şi alte instituţii nebancare care oferă credite, cât şi de consumatori. Pe parcursul dezbaterilor au parvenit peste 300 de propuneri, multe din ele au fost luate în consideraţie. Pentru a asigura funcţionalitatea legii, Guvernul a aprobat în pachet modificări şi completări la Codul Contravenţional prin care nerespectarea prevederilor legii respective va fi sancţionată. Amenzile oscilează între 50 și 300 de unităţi convenţionale. [● VINERI, 11 ianuarie] [Fermierii tineri vor primi subvenţii mai mari] Începând cu anul 2013, fermierii tineri, cu vârsta până la 30 de ani, vor primi subvenţii din partea statului mai mari cu 10% comparativ cu alţi fermieri, a comunicat vicedirectorul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, Nicolae Ciubuc. El a menţionat că tinerii fermieri vor obţine un credit preferenţial în valoare maximă de 300 de mii de lei pe o perioadă de 5 ani, cu o parte de grant nerambursabil de 40% din suma contractată. Mărimea sprijinului financiar acordat pentru livezile de măr va fi de la 15 la 30 de mii de lei per hectar, în dependenţă de suprafaţa plantaţiilor. „Un producător agricol poate beneficia o singură dată de sprijinul oferit pentru una şi aceeaşi suprafaţă. Suprafaţa minimă este de 0,5 ha, iar maximă de 30 de ha pentru acelaşi producător agricol pentru livezile de măr”, a mai specificat Nicolae Ciubuc. Pentru plantarea unei livezi de vişin, cireş, cais, prun ajutorul financiar din partea statului va fi de la 10 la 20 de mii de lei per hectar, iar pentru înfiinţarea plantaţiilor de nuc altoit, migdal şi alun – de 15 mii de lei per hectar. În anul 2012 pentru plantarea livezilor de măr au fost oferite subvenţii în valoare de 35 de milioane de lei, iar pentru irigare prin picurare s-au oferit în total subvenţii de 4,5 milioane de lei. [● SÂMBĂTĂ, 12 ianuarie] [Soiurile de mere cunoscute pe piaţa europeană câştigă tot mai mult teren şi în Moldova] În ultimii 2 ani suprafeţele plantaţiilor tinere de pomi fructiferi s-au mărit de 3 ori, iar cele de viţă de vie de 2 ori. Specialiştii din domeniu spun că fermierii moldoveni au început să dea prioritate speciilor bine cunoscute în Europa în defavoarea celor autohtone, care ar face producţia moldovenească mai apreciată pe piaţa europeană. Potrivit datelor Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, în perioada anilor 2011-2012 în Moldova au fost plantate peste 5 mii de hectare de livezi. Cea mai mare parte a suprafeţelor sunt plantate cu meri, pruni şi piersici. Cele mai frecvent plantate soiuri de mere sunt Idared, Golden şi Florina. Şeful Direcţiei politici de piaţă pentru produsele de origine vegetală a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Mihai Suvac, a menţionat că fermierii moldoveni plantează soiuri de mere bine cunoscute în Europa în defavoarea celor tradiţionale. Nici pepinierele nu mai plantează soiuri de măr precum Ţiganca, care în luna august ating greutatea fructelor de 600 de grame şi care sunt foarte rezistente la paraziţi şi boli. Specialistul susţine că fermieri nu ar trebui să renunţe definitiv la soiurile tradiţionale pentru Moldova pentru că şi pe piaţa europeană produsele autohtone sunt apreciate. Mihai Suvac a mai spus că, în pofida faptului că vişinile sunt foarte solicitate pe piaţa internă, iar statul oferă subvenţii la plantarea livezilor de vişini, producătorii agricoli nu manifestă interes pentru acestea întrucât la recoltare este nevoie de foarte multe braţe de muncă. Producătorii se orientează spre culturi care pot fi crescute şi recoltate mai uşor, lucru care nu este tocmai potrivit în opinia lui Mihai Suvac. Cât priveşte suprafeţele cu viţa de vie, în ultimii 3 ani acestea s-au extins cu 6 mii de hectare. Cele mai des întâlnite soiuri de struguri sunt Moldova şi Codreanca. [BERD va acorda 12 mln de dolari pentru modernizarea infrastructurii portului Giurgiuleşti] Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare va acorda un împrumut de 12 milioane de dolari SUA pentru construcţia unui tronson de cale ferată cu ecartament mixt, îngust şi lat pe teritoriul portului Internaţional Giurgiuleşti. Creditul va fi acordat proprietarului şi operatorului Portului Internaţional Giurgiuleşti, companiei Danube Logistics. Banii vor fi utilizaţi pentru îmbunătăţirea infrastructurii portuare, precum şi pentru finalizarea legăturii feroviare la terminalele de containere, mărfuri generale şi cele de cereale şi cărbune. Astfel că nu va mai fi necesar transferul intern al produselor cu camioanele de la vagoane de tren, iar operaţiunile portuare vor deveni mai eficiente ca timp şi cost. „ Acest proiect va contribui la punerea în aplicare a unui program major de sprijin al potenţialului în continuă creştere şi al cererii pentru serviciile de transbordare fluvială şi maritimă”, a declarat Sue Barrett, directorul BERD pentru transport. Portul Internaţional Giurgiuleşti are statut de Zonă Economică Liberă şi este un centru logistic multifuncţional, care include un terminal petrolier, containere şi terminale de mărfuri generale, precum şi terminale de cereale şi ulei vegetal, fiind singurul centru de acest tip din Moldova , se mai spune în comunicat. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este unul dintre cei mai mari investitori în Republica Moldova, cu finanţări de peste 700 de milioane de euro în 90 de proiecte din energetică, transport, businessul agricol, industrie şi sectorul bancar.