[● LUNI, 5 noiembrie] [Din 2013 se revine la subvenţionarea parţială a cheltuielilor pentru irigare] În 2013 vor fi introduse trei noi măsuri de subvenţionare, inclusiv se va reveni la subvenţionarea parţială a cheltuielilor pentru irigare, a declarat într-un interviu directorul general al Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, Petru Maleru. „Seceta din anul curent ne-a dat o lecţie bună, astfel că vom relua în forţă subvenţionarea parţială a cheltuielilor pentru irigare. Procedura va fi similară celei din 2011. Banii vor fi transferaţi în conturile fermierilor şi nu în conturile Agenţiei Apele Moldovei. Ei vor trebui să demonstreze că au utilizat un anumit volum de apă pentru irigare şi că acest lucru a avut efect benefic asupra producerii. Cheltuielile respective de irigare vor fi acoperite în proporţie de 50%”, a precizat Petru Maleru. Directorul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură a mai spus că vor fi subvenţionate parţial şi cheltuielile pentru plata taxelor de înregistrare la oficiile cadastrale a tranzacţiilor de procurare, schimb sau moştenire a terenurilor, precum şi de autentificare la notariat a acestor şi altor tranzacţii care stimulează consolidarea terenurilor. „Suntem în prezent la etapa finală de elaborare a mecanismului de subvenţionare a cheltuielilor respective şi vom veni cu o prezentare clară la începutul anului viitor”, a menţionat Petru Maleru. [● MARŢI, 6 noiembrie] [Noul program cu FMI urmează să aprofundeze reformele structurale, BNM] Noul program de colaborare cu Fondul Monetar Internaţional urmează să fie concentrat pe menţinerea stabilităţii macroeconomice şi aprofundarea reformelor structurale, menţionează guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanuю Potrivit guvernatorului, negocierea unui nou program de colaborare cu FMI este foarte importantă pentru Republica Moldova din punctul de vedere al creşterii credibilităţii ţării în faţa partenerilor şi investitorilor străini. În ceea ce priveşte componenta financiară a noului program, Dorin Drăguţanu a declarat că nu e cazul să renunţăm la creditele oferite de FMI, dacă acestea vor exista. „Atunci când ţi se oferă bani la o rată mică a dobânzii, e păcat să-i refuzi. Noi ştim ce să facem cu sursele acestea ieftine. E una când cineva are şi datori, şi bani şi e alta când are datorii şi nu are bani”, a menţionat guvernatorul BNM. Dorin Drăguţanu a mai spus că Moldova a reuşit să fortifice rezervele internaţionale (valutare) ale BNM. Acestea au atins în septembrie nivelul record de 2 mlrd 326 mln dolari, fiind în creştere faţă de luna precedentă cu peste 95 mln dolari. „E un semnal bun nu doar pentru creditorii noştri , dar şi pentru partenerii comerciali”, a notat guvernatorul. [Peste 400 de contribuabili au anunţat că au în cont între 500 mii şi peste 1 milion de lei ] Din luna septembrie, când au intrat în vigoare modificările la Codul Fiscal în partea ce se referă la metodele şi sursele indirecte de estimare a veniturilor impozabile ale persoanelor fizice, peste 400 de contribuabili au depus declaraţii la fisc privind mijloacele băneşti disponibile la 1 ianuarie 2012. Informaţia a fost comunicată, într-un interviu pentru Radio Moldova, de către Gheorghe Cojocaru, şef-adjunct la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. 50 de persoane au notat în declaraţii şi au confirmat prin extrasele din conturile bancare că disponibilul de mijloace la 1 ianuarie 2012 constituia mai mult de 1milion de lei. Alte 350 de declaraţii vizau mijloace disponibile de la 500 de mii până la 1 milion de lei. Sumele declarate nu vor fi supuse impozitării atunci când veniturile persoanelor fizice obţinute în anul curent vor fi estimate prin metode şi surse indirecte. Şeful adjunct al IFPS a reamintim că declaraţiile privind disponibilul de mijloace băneşti la 1 ianuarie 2012 pot fi depuse până la 31 decembrie 2013. Formularul declaraţiei poate fi descărcat pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat sau obţinut la inspectoratele fiscale teritoriale. Gheorghe Cojocaru a precizat că metodele şi sursele indirecte de estimare a veniturilor vor fi aplicate faţă de persoanele fizice care în perioada unui an fiscal, începând cu 1 ianuarie 2012, vor procura proprietăţi (case şi alte imobile, maşini, acţiuni), ce depăşesc cumulativ suma de 1 milion de lei, precum şi asupra celor care vor efectua alte cheltuieli individuale ce depăşesc suma de 500 mii lei. [●MIERCURI, 7 noiembrie] [Crescătorii de animale fac rând la abator] Crescătorii de vite cornute mari, de ovine şi caprine îşi duc pe un capăt animalele la abator. Aceştia nu mai au furaje cu ce să le hrănească. Declaraţia a fost făcută de către preşedintele Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine. El spune că de situaţia fermierilor profită afaceriştii, care cumpără animalele la un preţ de nimic şi mai apoi vând carnea mult mai scump. Pintilii Bulgaru susţine că în iarnă şi în primăvară preţul la brânză şi caş va fi mult mai mare decât acum pentru că mai bine de jumătate dintre crescători deja nu mai au furaje pentru animale. Preşedintele Asociaţiei crescătorilor de bovine, Radj Agaev, a declarat că mai mulţi crescători aleg să vândă animalele sau să le sacrifice. „Oamenii se străduiesc să păstreze măcar vitele care sunt pentru lapte, dar nu au hrană. Acum vitele sunt cumpărate de la producători cu 25 lei/kg”, a comunicat Radj Agaev. [Exportatorii de fructe şi legume spun că sunt controlaţi la vamă timp de 2 zile] Exportatorii de produse agricole, în special de fructe şi legume, susţin că sunt în Moldova există birocratizarea excesivă în verificarea transportului la vamă, înainte de a trece frontiera de stat. Potrivi lor, procedura durează deseori şi 2 zile, în timp ce ar putea fi definitivată şi în 2 ore. Conform unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în cadrul şedinţei grupului de lucru care a examinat situaţia creată în domeniul exportului produselor horticole, ministrul Vasile Bumacov a menţionat că exportul de produse agricole este una din cele mai mari surse de acumulare a veniturilor în buget. Exportatorii prezenţi la întrunire au semnalat excesul de zel manifestat de inspectoratul fiscal, care recurge la verificări repetate, de lungă durată, ce complică mult exportul. O altă problemă, la care s-au referit exportatorii, este hărţuirea neîntemeiată din partea unor firme, care tind să monopolizeze exportul încercând să impună majorităţii regulile de joc. [Guvernul a extins lista societăţilor de clasificare a navelor sub pavilionul Moldovei] Lista societăţilor internaţionale de clasificare a navelor care circulă sub pavilionul Moldovei a fost completată cu societăţile Isthmus Bureau of Shipping din Panama, Phoenix Register of Shipping din Grecia şi Mediterranean Shipping Register din Marea Britanie. Ministrul transporturilor, Anatol Şalaru, a menţionat că scopul extinderii listei, suplimentar la cele 10 companii recunoscute anterior, este de a facilita activitatea armatorilor navelor sub pavilionul Republicii Moldova, prin a le oferi posibilitatea de alegere în funcţie de regiunea de exploatare a navelor. [Agenţii economici vor putea solicita prin internet licenţe de activitate] Centrul de guvernare electronică a lansat un nou serviciu: e – Licenţiere. Astfel, depunerea şi analiza cererilor de eliberare a licenţelor de către Camera de Licenţiere, precum şi reperfectarea sau prelungirea acestora va fi posibilă şi prin Internet. Potrivit Stelei Mocanu, directorul Centrului e-guvernare, licenţele vor putea fi solicitate în regim online, fără ca solicitanţii să se deplaseze la Chişinău, iar autenticitatea informaţiilor din cereri va fi verificată prin intermediul reţelelor electronice ale autorităţilor publice vizate. Despre decizia de oferire a licenţei sau despre refuz solicitantul va fi informat prin poşta electronică. Potrivit legislaţiei, pentru obţinerea licenţei sunt prevăzute 5 zile. La modul practic aceasta a durat în 2012 în medie 2 zile şi jumătate. Acest fapt a fost menţionat de către directorul Camerei de Licenţiere, Valentin Guznac. În opinia sa, licenţierea în format electronic se va face într-un termen şi mai scurt. [● JOI, 8 noiembrie] [Companii locale şi străine participă la forumul investiţional de două zile la Chişinău] 18 companii locale şi străine participă la forumul investiţional de două zile, organizat de Guvern, în colaborare cu camerele de comerţ americane din România şi Republica Moldova şi cu ambasadele SUA şi României la Chişinău. Premierul Vlad Filat a declarat în deschiderea evenimentului că Republica Moldova are comerţ liber cu statele CSI, iar până la finele anului 2013 va semna şi Acordul privind crearea Zonei de Comerţ Liber cu statele Uniunii Europene. Aceasta înseamnă o piaţă enormă de consumatori, iar pentru agenţii economici – afaceri prospere. Prim-ministrul a lansat un apel către oamenii de afaceri să investească în Moldova, să lanseze noi afaceri şi să contribuie la dezvoltarea ţării. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul al economiei, a informat participanţii despre noile privatizări care au fost lansate, precum şi despre proiectele de parteneriat public-privat, 16 dintre care vor fi lansate în timpul apropiat. Ambasadorul SUA în Moldova, William H. Moser , a spus că ţara sa îşi doreşte un viitor luminos pentru Moldova, de aceea va continua să susţină eforturile ei în realizarea reformelor şi dezvoltarea economiei. „Cu cât aflu mai multe despre Moldova, cu atât devin mai sigur că investitorii vor fi uimiţi de oportunităţile care există aici”, a remarcat diplomatul american. [Guvernul iniţiază negocieri pentru extinderea unui acord european de finanţare] Cabinetul de miniştri iniţiază negocieri asupra unui addendum la acordul de finanţare încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la Programul de suport al politicilor sectoriale în domeniul stimulării economice a zonelor rurale. Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, a precizat că negocierile vizează propunerea de suplimentare a sumei prevăzute iniţial, de 42 milioane de euro, cu alte 14 milioane. La bază va sta principiul UE de justificare a finanţării – „more for more”, adică „mai mult pentru mai mult”. În cadrul ultimei şedinţe, Guvernul a aprobat şi proiectul de lege pentru ratificarea acordului de finanţare între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare privind realizarea Programului de creştere a competitivităţii în Republica Moldova. Suma finanţării este de 30 milioane de dolari, echivalentul a 19,8 DST (drepturi speciale de tragere). [Guvernul discută despre modificarea regulilor de înregistrare a navelor maritime] Înregistrarea navelor maritime sub pavilionul Republicii Moldova se va face doar cu avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Avizul urmează să fie prezentat de minister în 5 zile lucrătoare. În cazul în care răspunsul nu va ajunge în termenul stabilit, avizul va fi considerat pozitiv. Despre modificarea regulilor de înregistrare a navelor maritime s-a vorbit în şedinţa Guvernului. Ministrul transporturilor, Anatolie Şalaru, a menţionat că navele maritime sunt înregistrare sub pavilionul Republicii Moldova pentru că legislaţia este permisivă, iar costurile de înregistrare sunt mici. În prezent sub pavilionul ţării navighează peste 400 de nave. „Moldova este parte a unor convenţii internaţionale. Navele respective vor fi obligate să respecte prevederile acestor convenţii, vor fi informate despre sancţiunile prevăzute de dreptul internaţional în cazuri de nerespectare”, a precizat ministrul. [● VINERI, 9 noiembrie] [Zahărul se vinde mai ieftin] Zahărul s-a ieftinit ajungând să coste la unii producători şi 10 lei pentru un kilogram. Preşedintele Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova, Alexander Koss, a declarat că aceste ieftiniri au loc pe fundalul contrabandei de zahăr din Ucraina. „Din această cauză vânzările noastre au scăzut şi acum exportăm zahărul peste hotare. Ştim că un concurent de-al nostru a început această campanie pentru a se răsplăti pentru sfeclă şi el vinde după preţul pe care îl dictează piaţa. Noi la acest preţ nu putem vinde în Moldova”, a spus Alexandru Koss, care este şi spicherul Comitetului de Conducere al companiei „Südzucker Moldova". [Precipitaţiile au favorizat înfrăţirea grâului de toamnă] Circa 80% din suprafeţele semănate cu grâu de toamnă se află în faza de înfrăţire. Aceasta se datorează rezervei suficiente de umiditate din sol şi temperaturilor favorabile. În dependenţă de timpul semănatului, numărul de plante pe 1 metru pătrat constituie de la 365 până la 500 de fire. Potrivit lui Mihail Suvac, şeful Direcţiei politici de piaţă pentru produsele de origine vegetală a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, semănatul culturilor de toamnă pentru roada anului 2013 s-a efectuat pe o suprafaţă de 373 de mii de hectare. Cultura de bază – grâul de toamnă este semănat pe o suprafaţă de circa 300 de mii de hectare, în timp ce orzul de toamnă acoperă în jur de 50 de mii de hectare. Rapiţa a fost semănată pe o suprafaţă de 23 mii de hectare. [● SÂMBĂTĂ, 10 noiembrie] [ANRCETI a eliberat, în premieră, licenţe 4G] Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) a eliberat, în premieră, companiilor de telecomunicaţii Moldcell şi Orange Moldova câte o licenţă de utilizare a frecvenţelor/canalelor radio de servicii de generaţia a patra (4G). Potrivit unui comunicat de presă al ANRCETI, companiile au ridicat licenţele după ce au transferat în bugetul de stat taxa în mărime de 10 mln de euro, în lei moldoveneşti. La finele lunii septembrie curent, ANRCETI a expediat furnizorilor de reţele şi servicii publice de telefonie mobilă (Orange Moldova, Moldcell şi Moldtelecom) invitaţia de a depune cereri de obţinere a licenţelor nominalizate. Potrivit condiţiilor de licenţă, Moldcell şi Orange Moldova au obligaţia să asigure furnizarea setului minim de servicii 4G şi să lanseze aceste servicii nu mai târziu de un an din data eliberării licenţei. Totodată, aceste companii sunt obligate să asigure, până la data de 31 decembrie 2015, acoperirea cu servicii 4G a unor zone locuite de cel puţin 25% din populaţia Republicii Moldova. [Uzina de extragere a uleiurilor din Bender şi-a reluat activitatea] Uzina de extragere a uleiurilor din Bender şi-a reluat procesul de producere după 8 ani de îngheţare a activităţii, producând prima partidă de uleiuri şi şrot din floarea soarelui. Pentru reutilarea uzinei investitorii au cheltuit peste 4 milioane de dolari. Investitorul, Iurie Druker, a declarat că a investit de 3 ori mai mult decât a preconizat iniţial. Pe parcursul săptămânii curente din Ucraina a fost adusă prima partidă de soia, care va servi drept materie primă pentru producerea uleiurilor. Se preconizează că anual vor fi prelucrate peste 130 de mii de tone de floarea soarelui, rapiţă şi soia. Cantitatea necesară de materie primă va fi asigurată din partea stângă şi dreaptă a Nistrului, dar şi din Ucraina, iar 90 % din producţie va fi exportată.