[● LUNI, 5 martie] [Viticultorii anticipează scumpirea strugurilor de masă cu 40%] Viticultorii anticipează scumpirea strugurilor de masă cu 40% pe fundalul reducerii recoltei din cauza îngheţurilor din iarna curentă. Cel mai mult au suferit din cauza gerurilor strugurii de masă. Directorul Companiei „Agrodor CV” din satul Cojuşna, Vasile Boţan, a comunicat, la o şedinţă la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, că în sezon strugurii „Moldova” ar putea să coste 12-13 lei kilogramul, faţă de 7 lei anul trecut. Se vor scumpi şi unele soiuri tehnice, până la 3-3,50 lei kilogramul. Directorul adjunct al Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Tudor Cazacu, a comunicat că cel mai mult au avut de suferit strugurii în sudul ţării. „Ştefan Vodă şi Căuşeni au fost afectate pe alocuri şi 100%. La Ungheni şi împrejurul Chişinăului pierderile nu sunt semnificative”, a menţionat Tudor Cazacu. Valeriu Cebotari, şef de secţie la minister, a spus că instituţia îşi propune să restructureze sectorul viti-vinicol, să perfecţioneze baza legislativă şi să încurajeze reutilarea întreprinderilor din ramură. În 2011 recolta globală de struguri a constituit aproape 600 de mii de tone. [Bugetul municipal pentru 2012, pe ultima sută de metri] Bugetul municipal pentru anul 2012 este pe ultima sută de metri. Şefa Direcţiei finanţe, Veronica Herţa, a declarat luni, 5 martie, la şedinţa operativă de la Primărie, că proiectul de decizie cu privire la aprobarea bugetului pentru 2012 în a doua lectură fost definitivat, iar astăzi urmează să fie înaintat spre avizare comisiilor de specialitate. Cifrele prezentate în a doua lectură sunt ceva mai mari în comparaţie cu cele aprobate iniţial. La partea de venituri se propune suma de 2,43 miliarde lei, comparativ cu 2,39 miliarde în prima lectură. Cheltuielile planificate s-au majorat de la 2,61 la 2,87 miliarde de lei. Deficitul este estimat la 437 de milioane de lei. Drept surse de finanţare a deficitului sunt mijloacele băneşti preconizate a fi obţinute din vânzarea bunurilor proprietate publică, în sumă totală de 273 de milioane de lei, şi sursele externe de finanţare, în sumă de 219 milioane lei, dar şi din taxele locale care urmează să fie aprobate. [Suburbiile ratează milioane de lei la vânzarea pământurilor] 20 de hectare de teren agricol din comuna Budeşti, municipiul Chişinău, împărţite în 7 loturi, au fost scoase la licitaţie la preţul total de 2 milioane de lei. Potrivit primarului capitalei, Dorin Chirtoacă, terenul respectiv ar putea fi vândut la un preţ de 10 ori mai mare, dacă i s-ar schimba destinaţia înainte de a-l scoate la licitaţie. Edilul s-a referit la faptul că terenurile sunt scoase la licitaţie la preţul celor agricole, care este mai mic, ajung din proprietate publică în proprietate privată, după care li se schimbă destinaţia în terenuri pentru construcţii, iar preţul creşte de 10 ori. În această situaţie are de câştigat nu administraţia publică locală, ci persoanele care devin proprietari ai acestor pământuri. Primarul a solicitat direcţiei de profil să expedieze către Primăria şi Consiliul local Budeşti un demers prin care să solicite ca decizia de a expune cele 7 loturi la licitaţie să fie revizuită şi să fie schimbată destinaţia terenului în pentru construcţii. Mai ales că terenul este situat în mijlocul localităţii şi, potrivit planului urbanistic, acesta e prevăzut pentru construcţii. [● MARŢI, 6 martie] [Diversificarea pieţei asigurărilor, importantă în contextul negocierilor pentru ZLSAC] Diversificarea produselor de asigurări este o cerinţă în contextul negocierilor privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv (ZLSAC) între Republica Moldova şi UE, prima rundă a cărora este preconizată pentru 18-23 martie. Despre aceasta a vorbit, într-o emisiune la Radio Moldova, Vlad Ştirbu, şeful Direcţiei generale supravegherea asigurărilor la Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Ponderea asigurărilor de viaţă în portofoliul companiilor de asigurări creşte încet, dar sigur, a declarat în aceeaşi emisiune preşedintele Uniunii Asiguratorilor din Republica Moldova, Sergiu Puşcuţă. În 2011 acestei clase de asigurări i-a revenit 6% din totalul pieţei, dar tendinţa de creştere este evidentă. Potrivit lui Sergiu Puşcuţă, necesită să fie diversificată şi piaţa asigurărilor de asistenţă medicală. Companiile de asigurări private ar putea să preia o parte din atribuţii de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină, pe principii concurenţiale, pentru a participa în activitatea de gestionarea fluxurilor financiare şi de acordare de servicii medicale complexe şi calitative populaţiei. [Agenţia Proprietate Publică anunţă prima rundă de privatizări în 2012] Agenţia Proprietate Publică (APP) de pe lângă Ministerul Economiei lansează prima rundă de privatizări din acest an. Pe 14 martie se va desfăşura o licitaţie cu strigare pentru privatizarea a 9 construcţii nefinalizate, inclusiv a Blocului administrativ al Institutului de Microbiologie şi Virusologie în complex cu terenul aferent de peste 9 hectare, a comunicat Tudor Copaci , director general al APP. La aceiaşi dată va avea loc şi o licitaţie „cu reducere” pentru privatizarea a 7 construcţii nefinalizate, toate din în mediul rural, expuse anterior, dar nesolicitate. Reducerea preţului iniţial poate continua până la 50% din preţul de expunere. Între 23-30 martie, este preconizată o licitaţie „cu strigare” la Bursa de Valori a acţiunilor proprietate publică de stat în 27 de societăţi pe acţiuni. În 13 dintre ele cota statului este mai mare de 51%. Până la 30 martie se aşteaptă ofertele la concursul investiţional pentru privatizarea cinematografelor din oraşele Stefan-Vodă şi Glodeni, precum şi pentru valorile mobiliare proprietate publică în 9 societăţi pe acţiuni amplasate pe teritoriul parcului industrial Tracom. Ultima privatizare în cadrul acestei runde este concursul comercial pentru privatizarea a 5 întreprinderi de stat complexe patrimoniale unice şi a bunului distinct - aeronava YAC, al cărui preţ a fost redus de două ori şi constituie 2 milioane de lei. În total la privatizările anunţate este expus patrimoniu în sumă de circa 800 de milioane de lei. În bugetul de stat pentru anul curent sunt prevăzute 260 de milioane de lei din privatizări. [●MIERCURI, 7 martie] [Banca de Economii şi Moldtelecom nu vor fi privatizate în 2012] Banca de Economii şi Moldtelecom nu vor fi privatizate în 2012 , dar rămân pe lista bunurilor pasibile privatizării, a anunţat directorul general al Agenţiei Proprietate Publică (APP) de pe lângă Ministerul Economiei, Tudor Copaci, răspunzând la întrebările presei. Fondul Monetar Internaţional şi alţi parteneri de dezvoltare ai Moldovei au recomandat Guvernului să privatizeze aceste obiective, dar nu au insistat ca acest lucru să se producă imediat, cu atât mai mult într-o perioadă dificilă pentru economia ţărilor de unde ar putea să vină potenţiali investitori. O companie din Franţa, BMP Paribas, a fost mandatată să elaboreze documentele de concurs pentru privatizarea Băncii de Economii. „Contractul a fost stopat pentru o perioadă de timp şi consultantul aşteaptă decizia Guvernului de privatizare a acestei bănci, după care va reveni la elaborarea setului de documente pentru privatizareˮ, a precizat directorul APP. [Moldova negociază un credit de 62 de milioane de dolari pentru reconstrucţia drumurilor] Republica Moldova va contracta de la Guvernul Chinei un împrumut concesional pentru finanţarea serviciilor de reabilitare a două sectoare de drum: porţiunea R3 Chişinău-Hânceşti-Cimişlia-Basarabeasca, cu lungimea de 39 km, şi M21 Chişinău-Dubăsari, de 9 km. Guvernul a aprobat, miercuri, iniţierea negocierilor asupra acordului de împrumut. Grupul ne negociatori va fi condus de către ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa. Împrumutul, în valoare de 62,4 mln dolari, va fi oferit prin intermediul Băncii Export-Import al R.P.Chineze. Lucrările preconizate în cadrul proiectului prevăd reconstrucţia, lărgirea drumurilor, pavarea cu beton asfaltic a nivelului de suprafaţă, construcţia unui pod şi reabilitarea a 28 de poduri existente, construcţia şi reabilitarea a 116 canale de scurgere şi şanţuri de drenaj, precum şi alte lucrări. Ambele tronsoane de drum au câte 2 benzi pentru 2 sensuri. Proiectul urmează să fie realizat în decursul a 3 ani. [Două companii vor participa în etapa finală a concursului pentru construcţia parcării la aeroport] Doi antreprenori – un consorțiu din Italia și o companie din România, s-au calificat în etapa finală a concursului de Parteneriat Public - Privat privind construcția unei parcări multietajate la Aeroportul Internaţional Chişinău. Directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP) de pe lângă Ministerul Economiei, Tudor Copaci, a spus că sunt companii serioase, care au rulaje medii anuale de peste 15 milioane de euro și experiență în edificarea unor astfel de obiective. Pe 23 martie va apărea comunicatul oficial privind lansarea celei de-a doua etape, finale, a concursului. Timp de 60 de zile vor fi prezentate ofertele, inclusiv oferta financiară. După examinarea acestora, va fi anunțată compania care va construi parcarea. APP a lansat oficial acest concurs la 25 noiembrie 2011. În cadrul proiectului urmează să fie construită o parcare cu o capacitate minimă de 700 de locuri şi o suprafaţă de 7500 m.p. Valoarea investiţiei se estimează la 4-5mln euro. Parcarea urmează să fie dată în exploatare la sfârşitul anului 2013. [● VINERI, 9 martie] [Camera de Comerţ şi Industrie Franţa-Moldova are o nouă conducere] Camera de Comerţ şi Industrie Franţa-Moldova (CCIFM) are o nouă echipă şi o nouă organizare. Noul preşedinte al organizaţiei este Emmanuel Skoulios, care până în prezent a deţinut funcţia de vicepreşedinte. Jean-François Myard, după 5 ani de activităţi desfăşurate în Republica Moldova, urmează să onoreze alte obligaţiuni în cadrul Grupului „Société Générale. Adunarea Generală Extraordinară a CCIFM a decis instituirea celui de-al doilea post de vicepreşedinte. Cei doi noi vicepreşedinţi aleşi – Louis de Sambucy, care este director general Lafarge (Ciment) Moldova, şi Richard Perrin, partener KPMG România şi Republica Moldova – vor avea atribuţii diferite, axate pe domenii precum „servicii acordate întreprinderilor” şi „comunicare şi evenimente”. Directorul asociat al companiei Grant Thornton, Stéphane Bride, a fost reales în funcţia de trezorier al CCIFM. Organizaţia a urat totodată bun venit Elenei Varta, noului său director executiv. [Camera de Comerţ moldo-belgiană îşi lansează activitatea la Chişinău] Camera de Comerţ moldo-belgiană îşi începe vineri, 9 martie, activitatea la Chişinău. Prim-ministrul Vlad Filat a salutat iniţiativa creării acestei structuri, precum şi strânsa colaborare moldo-belgiană. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei întrevederi a premierului cu ex-ministrul de stat al Belgiei, Willy Claes. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în contextul întrevederii a fost remarcat caracterul ascendent al relaţiilor moldo-belgiene. Prim-ministrul a menţionat că la 11 martie curent se vor împlini 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Moldova şi Belgia, iar cu această ocazie la Chişinău vor fi organizate mai multe acţiuni. Vlad Filat a mulţumit părţii belgiene pentru sprijinul acordat în procesele de reformare a ţării şi de integrare europeană. La rândul său, Willy Claes a declarat că Belgia va spori volumul de investiţii în Republica Moldova şi a optat pentru sporirea importurilor de mărfuri moldoveneşti. El a subliniat că vinul moldovenesc este de foarte bună calitate şi merită a fi cunoscut de către consumatorii europeni. [SÂMBĂTĂ, 10 martie] [Legislaţia în domeniul concurenţei a intrat în impas, Euromonitor] Legislaţia în domeniul concurenţei a intrat practic în impas. Cu mari întârzieri, proiectele legilor concurenţei şi ajutorului de stat au fost aprobate de Guvern, dar s-au oprit în Parlament, notează autorii raportului trimestrial „Euromonitor”. „Unul din principalele aspecte slabe ale climatului de afaceri naţional este legislaţia în domeniul concurenţei sau, mai bine zis, lipsa acesteia. Deşi discuţii despre necesitatea elaborării cadrului normativ ce ar reglementa acest domeniu esenţial pentru orice investitor, local sau străin, au existat în continuu pe parcursul ultimilor cinci ani, acţiunile întreprinse au fost lente şi uneori doar formale”, se menţionează în publicaţie. Experţii Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „Adept” şi Centrului Analitic Expert-Grup constată în trimestrul IV al anului 2011 stagnarea, practic, a acţiunilor în domeniul concurenţei. Oricât s-ar vorbi despre lacunele în legislaţia actuală şi necesitatea unor noi soluţii, lucrurile decurg foarte lent. Experţii recomandă Guvernului să efectueze o analiză aprofundată a legislaţiei europene şi să preia cele mai bune practici în deciderea asupra aspectelor reglementate de regulamentele secundare la Legea privind ajutorul de stat şi Legea privind concurenţa. Autorii „Euromonitor”-ului mai recomandă guvernanţilor să examineze oportunitatea includerii în legislaţia privind ajutorul de stat a tuturor sectoarelor, inclusiv a sectorului agricol, care, spun ei, reprezintă o parte importantă, dar vulnerabilă a economiei moldoveneşti.