● LUNI, 5 august

Merele sunt afectate de boli

Ploile abundente din această vară au provocat rapănul la mere. Fructele sunt necalitative şi chiar mai puţine faţă de anul precedent. Informaţia a fost comunicată de către Petru Stratan, producător de mere şi director executiv al Asociaţiei producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldova-Fruct”. Potrivit lui Petru Stratan, livezile sunt afectate de mai multe boli, însă cea mai răspândită este rapănul la mere. „Rapănul este o ciupercă, care se manifestă prin pete întunecate pe frunze şi pe fructe. Boala afectează tot ce e verde. La etapa de înflorire a copacilor boala nu a fost observată, era o perioadă mai uscată. Mai apoi, când buruianul era deja mare, producătorii nu au mai putut interveni în livezi ca să o combată”, a subliniat Petru Stratan. Directorul „Moldova-Fruct” spune că anul acesta roada de mere va fi mai mică faţă de anul trecut. Din aceasta reiese că vor fi exportate mai puţine fructe, iar preţul  ar putea fi mai mare. Anual, Moldova produce 250 – 300 mii de tone de mere, cea mai mare parte din recoltă ajunge în Federaţia Rusă.

Transportul mărfurilor pe calea ferată din stânga Nistrului s-a majorat cu peste 70%

Transportul de mărfuri pe calea ferată din regiunea transnistreană s-a majorat cu 74% în prima jumătate a anului curent în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. Potrivit administraţiei din regiune, creşterea volumului de mărfuri transportate a dus la majorarea veniturilor şi a căii ferate din stânga Nistrului. Potrivit Agenţiei „Novîi Region”, în prima jumătate a anului curent au fost transportate 1,8 milioane de tone de mărfuri pe calea ferată din regiunea transnistreană, veniturile acesteia majorându-se cu 13 milioane de ruble transnistrene. În afară de trenurile tranzitare, prin regiunea transnistreană circulă 2 trenuri de pasageri – Chişinău-Moscova şi Chişinău-Odesa, iar din toamnă începe să circule şi trenul Saratov-Varna.

Uzina metalurgică din Râbniţa şi-a reînceput activitatea

Uzina metalurgică din oraşul Râbniţa şi-a reînceput activitatea după o perioadă de stopare de jumătate de an. Conducerea întreprinderii anunţă că în acest an vor fi produse 28 mii tone de oţel laminat. Potrivit agenţiei „Novostipmr”, conducerea uzinei anunţă că în anul viitor producerea de oţel laminat se va ridica până la 35 mii tone. Uzina metalurgică şi-a stopat activitatea la sfârşitul anului trecut pe motiv că a scăzut cererea la marfa sa şi a crescut preţul la fierul vechi – materia primă cu care lucrează. Relansarea activităţii întreprinderii a fost posibilă după semnarea unui acord între administraţia regiunii transnistrene şi proprietarilor uzinei, potrivit căruia administraţia va acorda ajutor întreprinderii.

Recoltă de grâu, cea mai mare în ultimii zece ani

Recolta globală de grâu în anul curent a depăşit 1mln tone de boabe, fiind cel mai bun indicator la creşterea acestei culturi în ultimii 10 ani. Este o cifră cu circa 200 mii tone mai mare decât în 2011, când a fost recoltată, de asemenea, o cantitate mare de 800 mii tone  Recolta medie la hectar este de 3,1 tone, faţă de 2,2 tone , media ultimilor 3 ani. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a spus în cadrul unei conferinţe de presă că, potrivit analizelor de laborator, 40 la sută din cantitatea recoltată constituie grâu alimentar. „Din acest volum de 1mln tone, 70 de mii tone vor fi direcţionate pentru semănatul de toamnă, 340 mii tone sunt necesare pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării, inclusiv 31 mii tone pentru Rezerva de Stat, şi 400 mii tone vor fi utilizate de către sectorul zootehnic. Surplusul de 160 mii tone urmează să fie exportat”, a precizat el. De asemenea, au fost recoltate 225 mii tone de orz, o cantitate dublă comparativ cu anul 2012, dintre care 150 mii tone vor fi  direcţionate la completarea rezervelor furajere, iar 70 mii tone vor fi exportate. Au mai fost recoltate  38,3 mii tone de rapiţă, destinate integral exportului şi 12,2 mii tone de mazăre utilizată preponderent pe piaţa internă. „În ansamblu, recolta de cerealiere pe anul curent este de 1 mln 365 mii tone, iar productivitatea , datorită tehnicii procurate în ultimii ani şi implementării tehnologiilor avansate, a fost de 3 tone la hectar faţă de 1,34 tone în 2012”, a adăugat ministrul. În ce priveşte  situaţia  cu  preţurile de achiziţie, Bumacov a spus că în prezent  se atestă o tendinţă de stabilizare. Grâul şi orzul furajer se comercializează la un preţ de 1900-2000 lei tona, grâul alimentar la un preţ de 2100 2400 lei. „MAIA nu stabileşte preţuri, acestea sunt stabilite de piaţă. Însă este foarte important ca procesatorii - fabricile , brutăriile - să achiziţioneze grâul la un preţ nu mai mic decât preţul de cost. Noi am făcut şi un apel către procesatori. Totodată, Guvernul va întreprinde toate măsurile, inclusiv modificarea legislaţiei, pentru ca să fie eliminate toate barierele la export, să nu se admită monopolizarea exporturilor de anumite companii, încercări în acest sens suntem atenţionaţi că ar exista”, a menţionat Vasile Bumacov.

● MARŢI, 6 august

Sancţiuni mărite pentru transportul de pasageri fără bilete

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor propune înăsprirea sancţiunilor pentru transportarea pasagerilor fără bilete de călătorie. Modificările prevăd introducerea unei amenzi de la 800 la 1200 de lei pentru şoferii sau taxatorii de pe rute interurbane care nu eliberează bilete de călătorie. Acestea vor fi examinate de Guvern în şedinţa din săptămâna curentă. Potrivit proiectului, întreprinderile de transport care nu vor asigura conducătorii auto cu bilete şi alte acte necesare ar putea fi amendaţi cu 10 mii de lei. De asemenea, MTID definitivează un set de amendamente legislative, prin care se va propune ca transportatorii iliciţi de persoane, pe lângă aplicarea amenzii de până la 2800 de lei , să fie sancţionaţi cu suspendarea permisului de conducere până la 6 luni. În acelaşi timp, MTID a iniţiat un plan de combatere a transporturilor auto ilicite de pasageri. O echipă mobilă de inspectori verifică actele conducătorilor, inclusiv dacă sunt respectate normele de transport al pasagerilor. Astfel, în cursul săptămânii curente circa 140 de conducători de microbus au fost sancţionaţi pentru transportare fără autorizaţii.Echipele mobile mixte au fost create pentru o perioadă nedeterminată. Experienţa din anii precedenţi arătă că în urma verificărilor, transportatorii iliciţi revin în gările auto. Calculele estimative arată că, doar pe rutele interne, zilnic, din Chişinău în jur de 600-800 de călători se folosesc de serviciile de transport ilicit. În cadrul unei analize economico-financiare a Î.S. „Gările şi Staţiile Auto”, s-a constatat că prejudiciul lunar cauzat de la transportarea ilicită a pasagerilor pe aceste rute este mai mult de 1 milion de lei.

100 de locuri noi de muncă vor fi create în cadrul Incubatorului de afaceri din   Sângerei

Incubatorul de afaceri din raionul Sângerei va găzdui 20 de companii şi va oferi 100 de locuri noi de muncă. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, în incubator vor avea sediul atât companii de producere, cât şi cele care vor oferi diverse servicii.  Persoanele angajate în câmpul muncii vor avea posibilitatea să lucreze la reparaţia calculatoarelor, la o şcoală de şoferie sau vor oferi servicii de consultanţă. Pentru dezvoltarea noilor companii, Incubatorul de afaceri va oferi plata de arendă în mărime de 30% din preţul de piaţă, servicii de consultanţă juridică şi de afaceri gratuite etc. Incubatorul de afaceri din Sângerei este creat în baza Matricei de Politici pentru Programul de sprijin sectorial „Stimularea Economică în Zonele Rurale”, finanţat de Uniunea Europeană. Conform programului, în Moldova a fost preconizată crearea şi dezvoltarea a 5 incubatoare de afaceri. În 2011 au fost selectate raioanele Ştefan Vodă şi Leova, iar în 2012 – Rezina, Sângerei şi Dubăsari (Coşniţa).

Recolta la culturile agricole din grupa a doua, promiţătoare

Cele 732 mii hectare semănate cu floarea soarelui, sfeclă de zahăr, porumb boabe şi alte culturi din grupa a doua sunt într-o stare bună şi recolta la ele se anunţă a fi una, de asemenea, bună, susţine ministrul agriculturii şi industriei alimentare Vasile Bumacov. „Se preconizează a obţine 650 mii tone de culturi oleaginoase, câte 2 tone la hectar la floarea soarelui, iar la soia câte 1,8 tone la hectar. Circa 300 mii tone sunt necesare pentru consumul intern, iar cantitatea rămasă va fi direcţionată la export în formă naturală sau  sub formă de uleiuri. Volumul global al recoltei la porumb este aşteptat la nivel de 1,25 mln tone cu o productivitate la hectar de 4 tone. De asemenea vom avea 900 mii tone de sfeclă de zahăr, cea ce va asigura obţinerea a 110 mii tone de zahăr, 35 mii tone, urmând să fie exportate conform cotelor oferte în UE”, a menţionat Bumacov. Ministrul a mai spus că în anul curent după şedinţa comună a consiliilor colegiale ale MAIA şi a Ministerului Agriculturii din Federaţia Rusă, care a avut loc la  Chişinău, partea rusă a pus la dispoziţia Republicii Moldova cinci terminale noi pentru exportul de fructe şi legume în stare proaspătă. „Acest fapt a permis să fie exportate în vara aceasta circa 100 mii tone de fructe şi legume pe piaţa rusă, faţă de 70 mii tone în perioada respectivă a anului trecut”, a mai adăugat el.

●MIERCURI, 7 august

Relaţiile de colaborare în domeniul economic între Moldova şi China vor fi fortificate

Republica Moldova şi China îşi va fortifica relaţiile de colaborare în domeniul economic, iar în luna octombrie se preconizează organizarea unui Forum de afaceri moldo-chinez. Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei, Gheorghe Cucu, interesul întreprinzătorilor din ţara faţă de piaţa chineză este mare. Potrivit unui comunicat de presă al CCI, de curând instituţia a găzduit delegaţii de întreprinzători din China, au avut loc prezentări, vizite la expoziţii şi întrevederi.  „Pentru a stimula iniţierea şi dezvoltarea parteneriatelor dintre businessmenii din Moldova şi China, pe parcursul anului curent am desfăşurat mai multe activităţi destinate reprezentanţilor mediului de afaceri”, a spus Gheorghe Cucu. Gheorghe Cucu a mai avut o întrevedere şi cu consilierul economic şi comercial al Ambasadei Chinei în Republica Moldova, Xu Tongkai, în cadrul căreia au fost abordat problemele cu care se confruntă agenţii economici moldoveni în calea comerţului cu China şi modalităţile de soluţionare. Xu Tongkai a asigurat CCI de suport din partea misiunii diplomatice. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-mai 2013 Republica Moldova a importat din China mărfuri în sumă de 183,6 milioane de dolari, sau cu 18% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. În cinci luni ale anului curent exportul de mărfuri moldoveneşti pe piaţa chineză a însumat 1,9 mil USD, crescând cu 35% faţă de ianuarie - mai 2012.

Tiraspolul a simplificat procedura de înregistrare a terenurilor agricole

În regiunea transnistreană a fost simplificată procedura de înregistrare a terenurilor agricole. O decizie în acest sens a fost semnată de liderul de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, pentru a reduce povara asupra persoanelor care prelucrează terenurile agricole. Potrivit serviciului de presă al liderului transnistrean, modificările se răsfrâng asupra terenurilor arabile şi cele pe care se cultivă culturi multianuale, dar aceste terenuri nu trebuie să fie implicate în litigii cu vecinii. După modificările făcute, proprietarii de terenuri vor prezenta doar schiţa terenului, fără ca aceasta să facă referire la sistemul central de coordonare şi expertiză topografică, obţinerea căreia fiind foarte costisitoare. Totodată, schiţa terenului nu mai trebuie să conţină unghiurile de direcţie şi lungimile liniilor. Administraţia de la Tiraspol menţionează că schiţa terenului este făcută gratuit de către serviciile teritoriale de agricultură.

Calitatea strugurilor pentru vin este bună, iar viticultorii se aşteaptă la o roadă mare

Roada din anul curent de struguri pentru producerea vinului se aşteaptă a fi mare. Viticultorii susţin că strugurii s-au dezvoltat foarte bine, chiar dacă vara a fost mai ploioasă decât anul trecut. Totuşi, dacă perioada următoare vor fi ploi puternice, calitatea strugurilor ar putea fi afectată. Informaţia a fost comunicată e către preşedintele Asociaţiei micilor producători de vinuri din Moldova, Ion Luca. Liderul micilor producători de vinuri spune că anul acesta viticultorii vor culege o cantitate mai mare de struguri, însă pe alocuri roada a fost afectată de grindină şi nu toţi producătorii vor avea roadă la fel de bună. Săptămâna trecută în Moldova a demarat culegerea strugurilor de masă pentru export. Roada totală de struguri de masă se preconizează că va ajunge în acest an la 100 de mii de tone, iar în următorii doi-trei ani se aşteaptă o dublare a cantităţilor, întrucât în ultimii 6-8 ani agricultorii au plantat mai multe soiuri de masă decât tehnice. Viticultorii din stânga Nistrului se aşteaptă la o roadă record în anul curent. La începutul săptămânii curente a început recoltarea soiurilor timpurii de struguri. Potrivit aprecierilor experţilor din regiune, roada soiurilor timpurii este de circa 20 tone la un hectar de vie. Anul trecut roada maximală a fost de circa 15 tone de pe un hectar.

Intră în vigoare Legea privind ajutorul de stat

Consiliul Concurenţei a elaborat 12 din cele 13 regulamente, necesare pentru implementarea Legii privind ajutorul de stat, care va intra în vigoare cu începere din 16 august, a menţionat pentru Radio Moldova Ion Maxim, membru al Plenului Consiliului Concurenţei. Printre acestea - regulamentele privind ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare; pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă; pentru înfiinţarea de întreprinderi de către femeile antreprenor. Acestea trei, precum şi regulamentul privind forma de notificare şi procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat şi regulamentele privind ajutorul de stat oferit pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate şi ajutorul de minimis (un ajutor sub 2 mln leii pentru o perioadă de trei ani la un beneficiar urmează să fie discutate în şedinţa de miercuri a Grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător. Maxim a spus că intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat prevede înregistrarea într-un registru a tuturor ajutoarelor oferite de stat beneficiarilor, adică persoanelor juridice sau fizice antrenate într-o activitate economică, de prestare a mărfurilor sau serviciilor pe piaţă. „În acest sens noi am iniţiat o inventariere a tuturor ajutoarelor de stat oferite până la intrarea în vigoare a Legii, indiferent de forma sub care au fost cordate - mijloace băneşti , facilităţi fiscale, credite preferenţiale, cu dobânzi mai mici sau alte forme. Inventarierea se va face pe parcurs de 12 luni: Va fi examinat fiecare caz în parte. Legea nu are caracter retroactiv şi prevederile ei nu se vor aplica asupra ajutorului de stat primit până la intrare ei în vigoare”, Ion Maxim. Pe parcursul dezbaterilor din anul trecut a Legii privind ajutorul de stat s-a menţionat că valoarea acestuia ar fi de peste 2 mlrd. lei. Legea privind ajutorul de stat stabileşte cadrul juridic privind modalităţile de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutoarelor de stat din toate ramurile economiei, în afara celor din sectorul agricol, în scopul menţinerii unui mediu concurenţial normal.

StarNet a făcut 10 ani

Compania StarNet a împlinit 10 ani de la lansarea pe piaţa comunicaţiilor electronice din Moldova, notează IPN cu referire la un comunicat al întreprinderii. „StarNet este un brand despre care se poate spune că  a  fost „fabricat în Moldova”. Este o investiţie sută la sută locală, care a crescut an de an şi a ajuns să aibă un impact pozitiv în economia ţării noastre. Este istoria de succes a unei afaceri gândite şi susţinute de „minţi” din Moldova. Compania a ajuns printre liderii  pieţei de tehnologii informaţionale şi telecomunicaţii din Moldova, prin forţele proprii, cu efortul şi entuziasmul celor care au crezut în puterea tehnologiilor modene şi a serviciilor inovative şi de calitate”, se spune în comunicat. Potrivit acestuia, în cei 10 ani de activitate, StarNet a implementat tehnologii moderne şi performante de comunicaţii optice şi a construit cea mai mare reţea metropolitană de fibră optică, extinsă deja în 15 oraşe din Moldova. De multe ori, StarNet a stimulat în mod forţat evoluţia pieţii, ca până în final, Moldova să ocupe locuri de frunte în topurile internaţionale la capitolul inovaţie sau viteză de acces la internet. Astăzi StarNet oferă un spectru larg de servicii de ultimă generaţie, necesare în fiecare casă şi afacere: acces la internet rapid şi transport de date prin fibră optică, telefonie fixă, televiziune digitală interactivă cu opţiuni revoluţionare, soluţii licentiate de protecţie a calculatoarelor, reţea metropolitană Wi-Fi, reţele corporative, servicii Data Centru, servicii de IP transit pentru alţi operatori etc. Timp de un deceniu de activitate, echipa StarNet a acumulat experienţă, a crescut şi a devenit mai puternică pentru a-şi propune noi planuri de viitor. „Zece ani este perioada în care ne-am realizat dublu. În primul rând, am dezvoltat o industrie întreagă de internet şi comunicaţii. Am format o echipă puternică cu peste 30 de subdiviziuni în companie, iar anul trecut StarNet a fost divizat în alte 9 companii: inovaţii, servicii, marketing, content digital, construcţii, contabilitate, securitate ş.a. Chiar şi după 10 ani de activitate, când s-ar părea că poţi să te relaxezi şi să culegi laurii, sunt într-un permanent process de creaţie. Ideile îmi vin în timpul discuţiilor cu oamenii din StarNet, cu prietenii, cu partenerii de peste hotare şi toate aceste idei le proceses după întâlnirile noastre, văd ce ar fi bine de făcut pentru a schimba Moldova şi fac. Găsind un echilibru între creativitate şi muncă, ne-am bazat în permanenţă pe inovaţii şi pe dezvoltare, iar StarNet a devenit pentru angajaţii săi, dar şi pentru consumatori o a doua familie şi un bun prieten”  spune Alexandru Machedon, fondatorul StarNet. Strategia actuală StarNet este de a crea mai multe sisteme în Moldova, diversificând sfera serviciilor. Dacă până acum toată munca era pentru piaţa locală, în prezent compania ţinteşte prin proiecte ambiţioase care vor aduce capital în ţară. Primul proiect mare pe care şi l-a propus pentru acest an echipa StarNet este parcul IT– un complex IT cu cca 500 de locuri de muncă unde va fi produs IT software- ul şi va fi prestat suport IT pentru companiile din străinătate. Pentru luna august jubiliară StarNet promite multe surprize plăcute pentru clienţii săi. Compania va participa în calitate de partener general la cel mai renumit festival muzical din Moldova şi de asemenea va prezenta publicului larg un spot de imagine plin de emoţie şi recunoştinţă pentru loialitate, se spune în comunicatul StaNet.

● JOI, 8 august

Sectorul zootehnic va dispune de suficientă hrană

Anul curent este bogat şi în furaje pentru animale. Dacă iarna trecută acestea au suferit foame, în perioada rece care vine vor avea hrană destulă. Preşedintele Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine, Pintilii Bulgaru, a declarat că fermierii deja au făcut unele rezerve de furaje, plantele foioase au crescut bine, la fel şi grăunţoasele. „Crescătorii de animale deja şi-au făcut rezerve de cereale. Roada este mare, iar boabele de o calitate mai proastă au fost depozitate pentru hrana animalelor. Mai avem o roadă, cea de porumb, care tot este bogată şi de acolo fermierii vor putea să aleagă hrană”, a specificat Pintilii Bulgaru. El spune că şi preţurile la furaje nu sunt foarte mari, iar crescătorii de animale şi-au făcut calculele şi ştiu deja cum să iasă din iarnă. Potrivit datelor preliminare, roada la cereale, în special la grâu, este cea mai mare din ultimii 10 ani. Agricultorii preconizează că şi porumbul va fi la fel de roditor. Iarna trecută mai mulţi crescători de animale au fost nevoiţi să-şi sacrifice o parte din animale, din cauza că nu au avut cu ce să le hrănească. Seceta din vara trecută a distrus roada, dar nici iarbă pentru fân nu s-a făcut prea multă.

● VINERI, 9 august

Republica Moldova îşi va asigura 20% din energia electrică consumată

Republica Moldova îşi va asigura 20% din energia electrică consumată prin utilizarea surselor regenerabile. Un plan de acţiuni în acest sens a fost trasat de Ministerul Economiei şi urmează a fi implementat până în 2020. Planul defineşte şi implementarea unor acţiuni legislative, de reglementare şi administrative necesare pentru realizarea acestui obiectiv. Potrivit unui comunicat de presă a ministerului, Planul naţional de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile (PNAESR) constituie un document-cheie al politicii Republicii Moldova pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în vederea realizării principalelor obiective strategice de creştere a securităţii aprovizionării cu energie, a dezvoltării pe termen lung în condiţii de protecţie a mediului ambiant şi reducerii schimbărilor climatice. Directorul Direcţiei Generale Securitate şi Eficienţă Energetică din cadrul Ministerului, Vadim Ceban, a spus că Planul de acţiuni urmăreşte consolidarea în Republica Moldova a platformei de producere a energiei electrice prin retehnologizarea CET-urilor, integrarea capacităţilor din regiunea transnistriană şi dezvoltarea strategică a 400 MW capacitate ESR-EE, în principal utilizând energia eoliană. Totodată în Plan sunt incluse prevederi de protejare a intereselor investitorilor şi consumatorilor. Astfel, câştigătorii licitaţiilor vor avea asigurată vânzarea energiei electrice produse din surse regenerabile prin contract pe o perioadă de 15 ani. Preţul va fi indexat anual cu inflaţia si rata de schimb. Conform impactului estimat, implementarea PNAESR va genera investiţii de minimum 250 milioane de euro doar pentru atingerea obiectivului 10% ESR-EE, locuri noi de muncă şi un efect pozitiv asupra PIB.

Legislaţia din domeniul transporturilor favorizează activitatea ilegală, opinie

Federaţia Sindicatelor Transportatorilor şi Drumarilor consideră că actuala legislaţie în domeniu favorizează activitatea ilegală. Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, stoparea activităţii transportului ilicit şi elaborarea unui cadrul legislativ mai bun ar fi un pas spre soluţionarea problemelor din acest domeniu. „Cu regret, constatăm că ramura transportului auto de călători a devenit una din cele mai corupte iar haosul din acest domeniul riscă să ducă la un dezastru cu consecinţe extrem de grave pentru societate fapt care discreditează şi structurile puterii”, a spus  preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor şi Drumarilor, Boris Rojnevschi. Acesta susţine că circa 40-50 % din lucrători activează fără a achita impozitele, fapt ce duce la distrugerea sistemului de pensionare din cauza că plăţile sociale sunt tot mai mizere. „Cei 50-60% din cetăţeni ce activează cinstit, numai prin impozitele pe care le alocă nu vor putea soluţiona problemele societăţii în întregime”, a subliniat sindicalistul. Referindu-se la situaţia din transport, Boris Rojnevschi, a spus că în prezent se promovează practica eliberării rutelor după „cerinţele şefilor”, cu încălcarea gravă a Regulamentelor şi actelor normative fapt ce provoacă multiple conflicte între transportatori. Federaţia Sindicatelor Transportatorilor şi Drumarilor din Republica Moldova numără în componenţa sa circa 5 mii de membri, face parte din Confederaţia Naţională a sindicatelor din Moldova şi este afiliată la Organizaţia Internaţională a Sindicatelor din Transporturi.

Ministrul agriculturii pleacă la Moscova ca să discute despre vinurile moldoveneşti

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a luat notă de declaraţia Serviciului Federal pentru Supraveghere în Domeniul Protecţiei Drepturilor Consumatorilor şi Bunăstării Omului al Federaţiei Ruse (Rospotrebnadzor), cu referire la calitatea producţiei vitivinicole din Moldova. Ţinând cont de interesul comun al promovării produselor moldoveneşti pe piaţa rusă, respectiv, de importanţa majorării exporturilor în această ţară, inclusiv, a producţiei vitivinicole, problemele existente vor fi discutate cu oficialităţile ruse în cadrul preconizatei vizite oficiale a ministrului Vasile Bumacov la Moscova, în luna august curent. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, pe parcursul ultimilor ani au fost întreprinse un şir de măsuri în vederea perfecţionării mecanismului de control al calităţii produselor vinicole. Printre acestea, se înscrie şi semnarea Memorandumului cu asociaţiile vitivinicole din Republica Moldova, conform căruia producătorii şi-au asumat responsabilitatea de a produce vinuri de calitate şi de a le promova pe pieţele de desfacere. Prin semnarea Memorandumului a fost luată decizia în vederea reglementării fabricării vinurilor cu denumire de origine, indicaţie geografică, care presupune cel mai riguros control al produsului din partea statului pe întreg fluxul tehnologic, începând de la plantaţiile viticole până la produsul finit, destinat consumului uman. În acest scop este în proces de instituire Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. Circa 80% din întreprinderile vinicole moldoveneşti exportatoare au implementat sisteme de management al calităţii producţiei (ISO 9001 şi 22000), iar laboratoarele acestora au fost recent atestate şi acreditate de către Centrul Naţional de Acreditare. În ultimii ani sistemul de supraveghere şi control în Republica Moldova s-a fortificat. Pe parcursul anului curent, 29 de întreprinderi vinicole şi-au exportat producţia pe piaţa rusă, atingând un nivel de vânzări de peste 23 milioane de euro. În această perioadă nu a parvenit nici un semnal din partea Serviciului Rospotrebnadzor privind ofensivitatea produselor vinicole din Moldova.

Producătorilor agricoli din Găgăuzia pot beneficia de înlesniri fiscale în scopul desfacerii mai avantajoase a cerealelor

Conducerea UTA Găgăuzia perfectează o iniţiativă cu privire la acordarea producătorilor agricoli din regiune a unor înlesniri fiscale. După cum au comunicat vineri, 9 august, la serviciul de presă al Comitetului Executiv (Guvernul) al autonomiei, este vorba despre o perioadă de graţie pentru plăţile fiscale în scopul înlesnirii desfacerii cerealelor recoltate în condiţii mult mai avantajoase. Comitetul Executiv le poate acorda producătorilor agricoli posibilitatea de a satisface parţial cerinţele serviciilor fiscale în scopul creării condiţiilor pentru a vinde mai avantajos recolta de cereale şi de altă producţie agricolă. Totodată, se are în vedere nu scutirea totală, ci doar de unele tipuri de impozite, cum ar fi, de exemplu, scutirea de impozitul pe valoarea adăugată şi de impozitul pe venit. Tema înlesnirilor fiscale a fost examinată şi în cadrul ultimei şedinţe de lucru a Comitetului Executiv. Între altele, s-a discutat despre faptul că cele mai mari companii au redus intenţionat preţurile la cereale, de aceea urmează ca vânzarea recoltei să înceapă doar după ce preţurile pe piaţă se vor stabiliza. Recolta de cereale a constituit în anul curent în Găgăuzia circa 130 mii tone.

● SÂMBĂTĂ, 10 august

Preţul la grâu s-a redus cu circa 30%

Preţul la grâu s-a redus cu circa 30% în această lună. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară, Alexandru Slusari, a declarat că în luna iulie anul trecut preţul la grâu a fost de 3 lei, iar în acest an preţul este de 2 lei. Alexandru Slusari mai spune că aceeaşi situaţie se atestă la mai multe cereale. Preţul nu a scăzut cu mult doar la orz, care acum se vinde cu 2.40, pe când anul trecut preţul era de 3 lei. Preşedintele Federaţiei spune că motivele diminuării preţurilor este supra-producerea, dar şi lipsa politicii de influenţă care ar putea susţine producătorul agricol pentru ca să aducă echilibru pe piaţa internă.