RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 4-10 martie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”

● LUNI, 4 martie

Un fond de garantare a creditelor accesate de agricultori va fi creat în 2020


În scopul facilitării accesului la finanțare pentru producătorii agricoli, autoritățile pregătesc instituirea unui fond de garantare. Într-un răspuns oferit Agenției de presă IPN, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului menționează că instituirea unui fond specializat în agricultură vine în ideea de a oferi mai multe oportunități pentru modernizarea agriculturii. În prezent se lucrează la elaborarea cadrului normativ, ca ulterior, de comun cu Ministerul Finanțelor, să fie identificate resursele financiare necesare pentru acest fond, care ar urma să fie funcțional din 2020.

Rezultatele raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector, Expert Grup

Rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele sau chiar peste cele admise de banca centrală. Lichiditatea rămâne mult peste limitele reglementate, pe termen scurt atingând un nivel de circa 54%, ceea ce presupune că mai bine de jumătate din expunerile băncilor continuă să fie reprezentate de active lichide cu risc redus (valori mobiliare de stat, certificate ale BNM sau rezerve obligatorii), constată Centrul analitic independent „Expert Grup” în Clasamentul performanței bancare pentru ianuarie 2019. Potrivit „Expert Grup”, indicatorii calității activelor continuă să se amelioreze, rata creditelor neperformante înregistrând un nivel de aproximativ 12,15%, cu oscilații pe segmentul 4,4-31% în dependență de bancă. Totodată, la nivel individual, pentru luna ianuarie toate băncile au raportat profit, la nivel colectiv acesta însumând valoarea de 215,5 milioane de lei.

● MARȚI, 5 martie

Uniunea Transportatorilor și Drumarilor solicită liberalizarea pieței călătoriilor auto


Uniunea Transportatorilor și Drumarilor va solicita Guvernului modificarea Codul Transporturilor astfel încât operatorii de transport auto să aibă libertatea să stabilească în mod independent tarifele pentru călătoriile suburbane și interurbane. Președintele Uniunii, Vladimir Florea, a declarat pentru IPN că solicitările de majorare a tarifelor, formulate anul trecut, rămân actuale. Numărul pasagerilor este în scădere, iar cheltuielile suportate de operatori cresc. Neajustarea la timp a tarifelor le generează pierderi transportatorilor. Vladimir Florea a mai spus că transportatorii își doresc să investească mai mult în confortul și securitatea călătoriilor, dar pentru aceasta e nevoie de liberalizarea acestei piețe. Ultima dată tariful pentru călătoriile interurbane a fost majorat în 2012, cu zece bani per kilometru. În prezent tariful mediu este de 48 de bani per km.

Primul document de politici în domeniul horticulturii, supus discuțiilor publice

Un program strategic în domeniul horticol este foarte necesar pentru Republica Moldova, în condițiile în care anul 2018 a fost unul complicat și a scos în evidență multe provocări ale sectorului. Astfel, proiectul Programului de dezvoltare al horticulturii în Moldova pentru 2019-2025, primul document de politici în domeniu elaborat în ultimii ani, prevede ca în următorii șapte ani să fie sporită competitivitatea produselor horticole, accelerate investițiile și inovațiile în domeniul, formată o forță de muncă competitivă specifică sectorului și asigurat un mediu de afaceri competitiv. Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Vasile Luca, a spus la primele dezbateri publice pe marginea proiectului că volumul horticol general în 2018 a fost de circa 730 de mii de tone, iar acest program strategic în domeniul horticol va sta la baza programelor de subvenționare a sectorului pentru anii următori. Potrivit secretarului, sectorul horticol este unul foarte important pentru economia Republicii Moldova, el furnizează produse alimentare pentru consumul intern, dar și livrează produse pentru export. După consultarea Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025 cu toți factorii interesați, documentul va fi transmis pentru aprobare Guvernului.

Automobilele electrice pot fi încărcate gratis la un centru comercial din capitală

O stație de încărcare a automobilelor electrice, instalată în parcarea magazinului METRO nr. 1, din cartierul Poșta Veche al capitalei, permite posesorilor de automobile electrice sau plug-in, să-și încarce gratis mașina pe durata cumpărăturilor. Lansarea stației are loc în cadrul parteneriatului inițiat de PNUD Moldova și Primăria municipiului Chișinău și este parte a proiectului „Orașe verzi durabile”. Stația de încărcare a mașinilor electrice este de producție franceză. O încărcare de 80% durează maximum o oră. Echipamentul este compatibil cu toate tipurile de vehicule electrice și permite alimentarea simultană a două automobile. În Republica Moldova sunt deocamdată 99 de mașini total electrice și 11 stații de încărcare. În multe țări, ponderea automobilelor electrice depășește 1% din totalul vehiculelor. Pentru Moldova, o cotă de 1% ar însemna 10 mii de automobile electrice. Proiectul „Orașe verzi durabile”, cu o durată de cinci ani, 2018-2022, are un buget de 2,72 milioane de dolari.

● MIERCURI, 6 martie

Viitorul Guvern va trebui să facă față creșterii deficitului bugetar, experți


În perioada post-electorală, viitorul Guvern va trebui să facă față creșterii deficitului bugetar în paralel cu încetinirea creșterii economice, susțin experții Centrului analitic independent Expert-Grup. Prognozele acestora sugerează o decelerare a creșterii economice în 2019, de până la 3,5%, pe fundalul înrăutățirii situației economice din regiune, dar și o încetinire a activității investiționale. În opinia experților, concomitent, deficitul bugetar ar putea atinge nivelul de 3% din PIB, fapt ce se va reflecta în creșterea împrumuturilor de la bănci, deprimând și mai mult sectorul real de resursele creditare bancare. Într-o ediție a publicației „Realitatea Economică”, experții Centrului menționează că anul 2019 va fi marcat de două fenomene contradictorii. Este vorba despre febra inițiativelor și a politicilor electorale care, cel mai probabil, va fi urmată de anumite ajustări neplăcute în perioada post-electorală. „Creșterea intensității politicilor populiste și electorale în apropierea alegerilor nu este un fenomen nou nici pentru Republica Moldova și nici pentru alte state. Totuși, elanul promisiunilor și al politicilor cu impact bugetar negativ evident, lansate înaintea alegerilor parlamentare de către guvernarea de la Chișinău, nu poate să nu trezească îngrijorări, în special, în contextul creșterii deficitului bugetar și al împrumuturilor făcute de Guvern la bănci”, susțin experții.

● JOI, 7 martie

Chiar dacă veniturile pe card cresc, moldovenii preferă să achite cash


Chiar dacă 43% din venituri moldovenii le primesc pe card, totuși ei preferă 94% din achiziții să le facă prin numerar. Politica activă a Guvernului și acțiunile băncilor comerciale de lansare a diverselor programe de trecere la card pentru diferite categorii de cetățeni își au efectul. Astfel, în 2018, din economia observată 43% din veniturile moldovenilor au fost sub formă de transfer pe card bancar sau 51,9 miliarde de lei, alte 68,1 miliarde de lei au fost sub formă de numerar. Constatările aparțin expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Venituri pe card sunt salarii, pensii și indemnizații sociale. Veniturile în numerar sunt de la schimbarea valutei, parțial salarii, vânzări producția agricolă și alte venituri ale întreprinzătorilor individuali. În opinia experților IDIS, în maximum 3-4 ani de zile veniturile obținute de moldoveni pe cardul bancar vor fi mai mari decât cele obținute în numerar. În 2018, din cei aproape 52 de miliarde de lei primiți pe cardul bancar, 45 de miliarde sau 86,5% moldovenii i-au scos de pe card și au făcut achitările în numerar. Achitările cu cardul au fost doar de șapte miliarde de lei, cea ce reprezintă doar 6,2% din totalul procurărilor de 120 de miliarde lei din 2018.

Anul trecut s-au produs 19 milioane de decalitri de vin

Republica Moldova a avut anul trecut una dintre cele mai bogate recolte de struguri din ultimii zece ani, performanță care a plasat țara pe locul 19 în clasamentul producătorilor de vinuri din întreaga lume. În 2018 în Moldova s-au produs 19 milioane de decalitri de vin. 55% sunt vinuri albe liniștite și efervescente. Totalurile au fost făcute de către Oficiul Național al Viei și Vinului în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2018”. Pe parcursul anului 2018, pe piața internă s-au vândut 1,77 milioane de litri de vin, iar veniturile obținute au constituit 159 de milioane de lei. Ca volum, vinurilor cu Indicație Geografică Protejată le-a revenit peste 13% din cota de piață internă, iar ca valoare – 26% din totalul pieței. Vinului îi revine 12% din cantitatea totală de băuturi alcoolice consumate în Republica Moldova.

Cerințe obligatorii pentru angajatorii din industria extractivă

Angajatorii vor fi obligați să adopte măsuri organizatorice pentru a preveni  riscurile ce pot afecta lucrătorii din industria extractivă de suprafață și în subteran. Guvernul a aprobat cerințele minime de sănătate și securitate în acest domeniu. Potrivit documentului, proiectarea, echiparea și întreținerea locurilor de muncă  urmează a fi asigurată de către angajator, astfel ca să fie posibilă efectuarea activităților zilnice fără a pune în pericol sănătatea proprie, precum și pe cea a angajaților. Activitățile care comportă risc major necesită a fi încredințate numai persoanelor competente, instruite, care le vor exercita strict conform instrucțiunilor prestabilite. O altă cerință este întreținerea obligatorie de către angajator a mijloacelor speciale de evacuare și salvare în caz de pericol. Este prevăzută dotarea locurilor de muncă cu sisteme de alarmă care ar permite declanșarea imediată a operațiunilor de salvare.

Guvernul negociază cu Irak semnarea unui acord de cooperare economică

Cabinetul de miniștri a aprobat inițierea negocierilor cu Guvernul Republicii Irak pentru semnarea unui acord de colaborare economică. Acordul ar urma să fie semnat pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea de prelungire pe perioade similare dacă părțile semnatare nu vor exprima intenții de denunțare. Responsabil pentru desfășurarea procesului de negocieri a fost desemnat Ministerul Economiei și Infrastructuri. Semnarea acordului se încadrează în ideea extinderii ariei relațiilor economice externe ale țării. În Irak sunt exportate ouă de pasăre de la o fabrică avicolă din Moldova. Dar lista produselor poate fi extinsă.

Regulament și Plan de acțiuni pentru condiții de criză energetică

Comisia pentru situații excepționale va gestiona crizele de pe piața energetică a Republicii Moldova. Acest lucru este prevăzut de un regulament aprobat de Guvern. Comisia este obligată să verifice, în termen de cel mult 12 ore de la sesizare, dacă există o situaţie excepţională şi să coordoneze acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către întreprinderile electroenergetice, în special de către operatorii sistemelor de transport. Republica Moldova este dependentă de energia electrică produsă la CERS Moldovenească, fapt care conferă vulnerabilitate sporită sectorului electroenergetic, constată Ministerul Economiei și Infrastructurii. Totuși, pe parcursul ultimilor ani, întreruperi semnificative în livrarea energiei electrice nu au avut loc, excepție fiind întreruperile programate şi unele întreruperi neprogramate pe perioade scurte de timp. În ultimii doi ani, consumul de energie electrică din Republica Moldova a fost acoperit la nivel de 19% cu energie electrică produsă de centralele electrice din partea dreaptă a Nistrului, la nivel de 0,1% - 0,4% – din Ucraina şi la nivel de peste 80% – cu energie electrică produsă de CERS Moldovenească.

● SÂMBĂTĂ, 9 martie

Trandafirii sunt cele mai importate flori în Moldova


Republica Moldova a importat anul trecut 2,8 milioane de trandafiri, preponderent din Columbia și Ecuador. Este practic cu un milion mai mult faţă de crizanteme (1,9 milioane bucăți), care ajung în Moldova din Olanda și Ecuador. Mai puţin Republica Moldova importă garoafe: 1,4 milioane în 2018. Florile sunt aduse din Turcia și Columbia. Dacă în cazul trandafirilor şi crizantemelor volumul importat în 2018 a crescut faţă de 2016, cu circa 400 de mii, în cazul garoafelor, importurile au scăzut, cu circa 300 de mii. Anul trecut au fost importate și circa 41 de mii de crini, preponderent din Olanda şi Ecuador, dar şi 17 mii de bucăți de orhidee, din Olanda şi Thailanda. Cele mai multe flori au fost importate în luna februarie, cu o valoare totală de peste 900 de mii de dolari, iar cele mai puţine în luna iunie, în valoare de circa 100 de mii de dolari.

Creditarea tinerilor la rate reduse este operațională

Facilitatea de Creditare pentru Tineri la rate reduse cu două puncte procentuale este operațională, antrenând în procesul de implementare filialele a nouă instituții financiare pe tot întregul țării. Pot solicita împrumuturi prin acest mecanism tinerii care au între 18 și 35 de ani la momentul depunerii cererii și dețin o cotă de participare de 75% din valoarea afacerii. Tinerii pot împrumuta până la 1,5 milioane de lei pentru cheltuieli ce țin de mărfuri și servicii, inclusiv capital circulant. Cele nouă instituții financiare cu care Ministerul a semnat acorduri de colaborare sunt: Moldindconbank, Mobiasbancă, MoldovaAgroindbank, Comerțbank, Fincombank, Moldcredit, EuroCreditBank, Energbank, Procredit Bank.

Guvernul a aprobat cerințe de calitate pentru produsele lactate

Lapte se poate numi doar produsul natural, fără niciun fel de adăugare sau extracție, iar laptele crud este cel care nu a fost tratat termic la peste 40 de grade Celsius și nici nu a fost supus unui tratament cu efect echivalent. Denumirile cu care laptele și produsele lactate pot fi plasate pe piață, dar și trăsăturile caracteristice, cerințele de calitate, ambalare, etichetare și transportare au fost aprobate prin decizie de Guvern. Cerințele vizează atât producţia autohtonă, cât cea de import. Laptele de consum integral este laptele tratat termic, cu un conținut de grăsime de cel puțin 3,5%. Laptele de consum degresat este laptele al cărui conținut de grăsime a fost redus până la cel mult 0,5%. Produse lactate sunt produse derivate din lapte, putând fi adăugate unele substanțe necesare fabricației lor, cu condiția ca aceste substanțe să nu fie utilizate pentru înlocuirea vreunui constituent al laptelui. Modificarea conținutului de grăsime, prin adăugarea de lapte integral, semidegresat sau degresat, trebuie să fie indicată pe etichete. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.