● LUNI, 30 martie
Opinii împărţite privind majorarea tarifelor la resursele energetice
În timp ce reprezentanţii companiilor energetice insistă asupra majorării tarifelor la resursele energetice, reprezentanţii societăţii civile consideră aceste majorări drept nejustificate. Declaraţiile contradictorii au fost făcute în cadrul emisiunii „Replica” de la postul de televiziune „Prime”. Ion Comendant, consilierul preşedintelui Companiei „Gas Natural Fenosa”, a comunicat că iniţial Compania intenţiona să solicite majorarea tarifului pentru energia electrică cu 75 la sută. Alexandru Mija, şef Direcţie Tarife la Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică, a comunicat că Agenţia nu va reuşi să aprobe majorarea tarifelor până la 1 aprilie. „Noi acum examinăm demersurile „Moldova-Gaz” şi „Gaz Natural Fenosa” de a majora tarifele sub două aspecte. În primul rând , se examinează în ce măsură sunt justificate majorările. Facem calculele noastre şi vedem cu cât se poate de majorat tarifele. În al doilea rând, examinăm posibilitatea majorării eşalonate”, a spus Mija. Președintele Asociației Consumatorilor de Energie din Moldova, Nicolae Mogoreanu, a acuzat ANRE pentru că n-ar fi funcţională. „Dacă această structură ar fi dat iniţial curs solicitărilor de majorare a tarifelor la resursele energetice, tarifele s-ar fi majorat treptat, iar consumatorii nu ar fi puşi în situaţia să achite brusc tarife majorate. Majorarea bruscă a tarifelor se va răsfrânge negativ asupra economiei, agenţii economici vor fi puşi în situaţia să micşoreze volumul producţiei, numărul de personal etc.”, a declarat Mogoreanu.
Autorităţile poştale din Moldova şi România au lansat un serviciu de transfer bănesc
Autorităţile poştale din Moldova şi România au lansat un serviciu de transfer bănesc la un comision fix de 5 euro pentru maximum 1000 de euro transferaţi. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, transferurile băneşti vor ajunge la destinatar în cel mult 24 de ore. În Republica Moldova există peste 1000 de oficii poştale, iar în România peste 5500.
Băncile implicate în sustragerea banilor trebuie lichidate, ambasadorul UE
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, ambasadorul Pirkka Tapiola, consideră că situaţia din sectorul financiar-bancar provoacă îngrijorări şi în acest sens este nevoie de o investigaţie profundă, în urma căreia persoanele care se fac vinovate de sustragerea banilor să fie pedepsite, iar pierderile pe cât este posibil să fie recuperate. În opinia ambasadorului, o soluţie ar fi ca băncile implicate să fie lichidate, transferând depozitele oamenilor în alte instituţii bancare. Pirkka Tapiola a prezentat luni, 30 martie, Raportul de Progres al Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate în anul 2014, care arată că sectorul financiar s-a confruntat cu probleme serioase, cu risc pentru dezvoltarea economică stabilă a ţării.
● MARŢI, 31 martie
Agricultorii mici vor putea procura în rate echipamente pentru irigare
Fondurile Provocările Mileniului Moldova şi Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterea Producţiei Alimentare (2KR) au semnat un acord de finanţare pentru lansarea programului de vânzări în rate a echipamentelor pentru agricultura irigată. Programul, cu un buget de 2,2 milioane de dolari, este destinat agricultorilor mici şi mijlocii, care nu au acces la creditele bancare din cauza că nu dispun de gaj. Agricultorii vor putea să procure tehnică de la 2KR, în valoare de până la 100 de mii de dolari. Cumpărătorul urmează să achite iniţial 25% din costul echipamentului, iar restul timp de 3 ani. Dacă beneficiarul nu reuşeşte să achite ratele în 3 ani, atunci 2KR va analiza individual şi ar putea să-i acorde o perioadă de graţie. Programul susţine investiţiile fermierilor în echipamente atât pentru irigare, cât şi pentru produsele cu valoare adăugată sporită.
Încă doi furnizori de energie electrică cer majorarea tarifului
Încă doi furnizori de energie electrică, companiile SA „Red Nord” şi SA „Red Nord-Vest”, solicită majorarea tarifului cu 50% şi, respectiv, 61%. Ca şi în cazul solicitărilor depuse anterior de alţi operatori la ANRE, majorarea se solicită în mare parte din cauza fluctuaţiilor de pe piaţa valutară. În cadrul unor dezbateri organizate la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică marţi, reprezentantul companiei „Red Nord”, Anastasia Munteanu, a declarat că, din cauza neactualizării tarifului, pierderile pentru anii 2012-2014 de pe urma deprecierii leului şi a ratei de inflaţie au constituit 293 de milioane de lei. Dacă majorarea solicitată va fi aprobată, consumatorii vor achita 2,42 lei/kWh, în loc de 1,62 lei/kWh.
Moldova este încurajată să consolideze rezultatele obţinute în sectorul energetic
Moldova a obţinut rezultate în reformarea sectorului energetic, dar acestea urmează a fi consolidate. Despre aceasta s-a menţionat în cadrul evenimentului de încheiere a proiectului de asistenţă tehnică pentru implementarea Programului de Susţinere a Politicilor Sectoriale - Asistenţă pentru reforma sectorului energetic (AT-PSPS Energie). Potrivit viceministrului economiei, Tudor Copaci, obiectivul principal al proiectului a fost de a sprijini Guvernul şi Ministerul Economiei, precum şi instituţiile locale, în sporirea securităţii aprovizionării cu energie, în îmbunătăţirea eficienţei energetice, precum şi a promovării energiei regenerabile şi co-generării. „Realizarea acestor reforme a fost posibilă datorită suportului financiar pentru bugetul de stat, acordat de UE sub formă de grant, în sumă de 40 mln euro.
●MIERCURI, 1 aprilie
Expert despre descreşterea datoriei externe a Moldovei
Datoria externă a Republicii Moldova este în descreştere, anunţă Banca Naţională a Moldovei. La sfârşitul anului 2014, datoria externă publică şi public garantată a însumat 1731,05 milioane USD (- 2,5% la sută faţă de finele anului 2013), iar cea privată negarantată – 4763,83 milioane USD (-2,7%). Tatiana Lariuşin, expertă în economie, a spus că dincolo de aceste cifre, care par a fi pozitive, se ascund lucruri mult mai serioase. O ţară care face reforme are nevoie de un buget în creştere, iar creşterea datoriilor în situaţia în care se fac reforme profunde ar fi mai logică în cazul Moldovei. Tatiana Lariuşin a declarat că Moldova obţine foarte multe granturi şi asistenţă tehnică din partea partenerilor de dezvoltare, dar nicio ţară nu s-a ridicat doar prin granturi. Reformele serioase, care ar schimba într-adevăr viaţa cetăţenilor, se fac prin investiţii, iar pentru a atrage investiţii se cer reforme profunde structurale.
9 persoane şi-au depus dosarul pentru funcţia de director al CFM
La concursul pentru ocuparea funcţiei de director general al ÎS Calea Ferată a Moldovei s-au înscris 9 persoane, anunţă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumului. Cele 9 persoane care şi-au depus actele până la data limită, 31 martie, ora 16.00, sunt: Viorel Pantelei, Vasile Dabija, Nicolae Midone, Sergiu Panuţa, Ion Cîrstea, Vladimir Cebotari, Nicolae Armaş, Grigore Vornicescu şi Sergiu Dragoman. Concursul se va desfăşura în 2 etape: proba CV-urilor şi cea a interviului, în cadrul căreia candidatul va trebui să prezinte, inclusiv în scris sub formă de concept de maximum 10 pagini, o viziune clară a situaţiei economice de la Calea Ferată din Moldova, a infrastructurii şi materialului rulant al întreprinderii, respectiv a obiectivelor de dezvoltare.
La Chişinău a fost lansat un nou proiect de eficienţă energetică
Instituţiile publice din municipiul Chişinău, dar şi cele din sectorul rezidenţial ar putea deveni mai eficiente din punct de vedere energetic odată cu implementarea unui proiect lansat miercuri, 1 aprilie, de către Ministerul Mediului cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În cadrul proiectului vor fi selectate edificii în care urmează a fi efectuate, după caz, lucrări de termoizolare, înlocuire a geamurilor, ajustări la sistemul de încălzire etc. Accesarea serviciilor presupune un mecanism de finanţare care nu implică investiţii directe din partea beneficiarului. Managerul proiectului „ESCO Moldova - Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”, Nicolae Zaharia, a declarat că beneficiarii vor fi selectaţi în comun cu autorităţile locale. Edificiile vor fi reabilitate din contul companiilor ESCO (Energy Services Company), care vor avea acces la fondul de garanţie pus la dispoziţie în cadrul proiectului pentru a putea contracta eventuale credite de la bănci. Investiţiile vor fi recuperate într-o perioadă de câţiva ani prin facturile achitate de beneficiari.
● JOI, 2 aprilie
TVA pentru utilizatorii e-Factura va fi restituit în 10 zile
Termenul de restituire a TVA pentru agenţii economici care utilizează sistemul informaţional de evidenţă a facturilor electronice (e-Factura) se va reduce de la 30 zile până la 10 zile. De asemenea, va fi eliminată şi procedura de efectuare a controlului fiscal cameral. Noile reglementări urmează să fie prezentate Guvernului spre aprobare până în data de 15 mai. În comunicat se precizează că Inspectoratul Fiscal are posibilitatea să vizualizeze centralizat şi în timp real toată informaţia privind facturile emise şi semnate prin intermediul sistemului e-Factura. Accesul la informaţia fiscală în format electronic exclude necesitatea efectuării controlului fiscal cameral.
Grant de peste 5 milioane de dolari pentru tinerii agricultori
Parlamentul a ratificat Acordul de finanţare a Programului rural de rezilienţă economico-climatică incluzivă (IRECR) dintre Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă. Acordul prevede acordarea pentru Moldova a unui grant în mărime de peste 28 de milioane de coroane daneze (aproximativ 5,2 milioane de dolari). Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula, a comunicat că prin intermediul acestui grant se urmăreşte finanţarea a circa 400 de proiecte ale tinerilor antreprenori din domeniul agriculturii, în special în mediul rural, şi creare a cel puţin 600 de locuri noi de muncă.
Parlamentul a ratificat contractul de finanţare pentru Proiectul „Livada Moldovei”
Banca Europeană de Investiţii oferă Republicii Moldova un împrumut de 120 de milioane de euro pentru implementarea proiectului „Livada Moldovei”. Contractul de finanţare a fost ratificat de către Parlament, în două lecturi, în şedinţa plenului din 2 aprilie. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula, a comunicat în şedinţa Parlamentului că împrumutul este acordat cu scopul modernizării şi restructurării lanţului valoric al sectorului horticol. Proiectul va avea un impact pozitiv pentru producătorii agricoli din Moldova întrucât vor avea acces la resurse financiare mai ieftine decât cele oferite de băncile comerciale.
● VINERI, 3 aprilie
Producătorii autohtoni îşi pot promova gratuit produsele pe platforma 999
Producătorii autohtoni pot să-şi promoveze gratuit produsele, până la sfârşitul anului curent, pe platforma onlinewww.market.999.md. Autorii proiectului este compania Simpals şi Ministerul Economiei. Dmitri Voloşin, directorul general al companiei Simpals, proprietarul portalului de anunţuri 999.md, a declarat,într-o conferinţă de presă, că în situaţia crizei economice actuale producătorii autohtoni au nevoie de sprijin. Proiectul lansat permite vânzătorilor să plaseze mărfurile pe o platformă comună, iar vizitatorii vor avea posibilitatea să compare preţurile între ele şi să aleagă ce este mai potrivit pentru ei. Vizitatorii portalului pot să facă cumpărături direct de la producător, fără implicarea gestionarilor platformei. „Asemenea proiecte există în marea majoritate a ţărilor, dar important este că ne dorim foarte mult să ajutăm producătorii autohtoni. Vrem să-i ajutăm să-şi facă publicitate gratuit. În situaţia în care criza se va prelungi, vom prelungi şi termenul în care producătorii îşi pot plasa gratuit ofertele. Avem deja 10 companii autohtone producătoare de mobilă şi confecţii care îşi fac reclamă pe platforma noastră şi sunt mulţumiţi de rezultate”, a menţionat directorul Simpals.
Guvernul îşi exprimă intenţia de a negocia un nou program cu FMI
Prim-ministrul Chiril Gaburici a înmânat şefului misiunii FMI, Ivanna Vladkova-Hollar, scrisoarea adresată Directorului Departamentului European al FMI, Poul Thomsen, în care este exprimată intenţia Guvernului de la Chişinău de a iniţia negocierile pe marginea unui nou program de colaborare cu FMI. „În scopul consolidării stabilităţii macroeconomice, continuării reformelor structurale şi diminuării impactului negativ al factorilor externi asupra dezvoltării economice a ţării, solicităm respectuos iniţierea negocierilor unui nou program de asistenţă şi lansăm invitaţia misiunii FMI să efectueze, în viitorul apropiat, o vizită la Chişinău, pentru a discuta noul program”, se menţionează în scrisoare.
Guvernul a aprobat politica bugetar-fiscală pentru anul 2015
Suma venitului neimpozabil pentru persoanele fizice se majorează şi va constitui în acest an 29640 lei, faţă de 27852 lei în 2014. Se majorează şi scuturile personale, de la 9516 la 10128 lei, precum şi scutirile pentru persoanele întreţinute, de la 2124 la 2256 lei. Politica bugetar-fiscală pentru anul 2015 a fost aprobată vineri, 3 aprilie, de către Guvern. Cât priveşte TVA, cota redusă de 8% se va aplica doar faţă de producătorii şi importatorii de animale vii destinate reproducerii, de legume şi fructe în stare proaspătă sau refrigerată şi cereale. Documentul oferă posibilitatea înregistrării benevole în calitate de contribuabil de TVA, în cazul în care agentul economic intenţionează să efectueze livrări impozabile de mărfuri şi servicii.
Proiectul Legii bugetului, aprobat
În 2015 la bugetul de stat se preconizează acumularea de venituri în sumă de 30,338 miliarde de lei. Ponderea veniturilor în raport cu PIB se estimează la nivel de 25,6%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult comparativ cu 2014. La cheltuieli, bugetul de stat pe anul curent se estimează la 34, 315 miliarde de lei, astfel deficitul bugetar fiind de aproape 4 miliarde de lei. Proiectul Legii bugetului a fost aprobat de Guvern în şedinţa din 3 aprilie. Potrivit proiectului, Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli va constitui 610 milioane de lei, dintre care 110 milioane de lei sunt din proiectul de susţinere a dezvoltării rurale ESRA, finanţat de UE. 180 de milioane de lei, alocate din proiectul Agricultura Competitivă, finanţat de Banca Mondială, vor fi orientate pentru susţinerea producătorilor care au avut de suferit de pe urma restricţiilor impuse de către Federaţia Rusă la exportul unor produse agroalimnetare pe piaţa sa. Peste 177 de milioane de lei urmează a fi transferaţi la Fondul de Eficienţă Energetică.
Discuţii reluate cu partea transnistreană în grupul de lucru pe probleme economice
După aproape jumătate de an, au fost reluate discuţiile cu partea transnistreană în cadrul grupului de lucru pe probleme economice. Grupul de lucru, condus de viceministrul economiei, Octavian Calmâc, s-a reunit la sediul OSCE de la Tiraspol. Ministerul Economiei informează că a fost reluată discuţia referitor la accesul fermierilor la prelucrarea pământurilor din raionul Dubăsari. La acest subiect, partea transnistreană a informat că au fost semnate contracte cu autorităţile raionului Dubăsari privind accesul fermierilor la prelucrarea pământurilor în baza unei taxe de arendă. Potrivit reprezentanţilor transnistreni, în luna februarie, aceştia au eliberat permisele necesare pentru prelucrarea a 5000 ha din pământurile vizate, ceea ce constituie 90% din totalul pământurilor. Subiectul urmează a fi clarificat în cadrul şedinţelor ulterioare, după un schimb de date.
● SÂMBĂTĂ, 4 aprilie
Parlamentul nu poate vota politica bugetar-fiscală aşa cum o propune Guvernul, agricultori
Pe agricultori îi nemulţumeşte politica bugetar-fiscală aprobată de Guvern, în special faptul că Fondul de subvenţionare nu a fost majorat aşa cum au solicitat. La începutul săptămânii viitoare, asociaţiile de agricultori şi de fermieri vor încerca să convingă conducerea Parlamentului că politica bugetar-fiscală nu poate fi votată aşa cum a propus-o Guvernul, în caz contrar spun că vor fi nevoiţi să recurgă la proteste în masă. Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli UniAgroProtect, a declarat că, în principiu, pentru modificarea cotei TVA la anumite produse agricole de la 8% la 20% agricultorii nu ar ieşi la proteste, însă faptul că Fondul de subvenţionare a rămas de 610 milioane de lei, în timp ce agricultorii cer 1,2 miliarde de lei, este grav.
Contribuţia de asigurări sociale de stat rămâne la cota anului trecut
Guvernul a aprobat bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2015. Legea prevede venituri de 13,4 miliarde de lei, în creştere cu 12% faţă de veniturile aprobate pentru anul trecut, iar cheltuielile totale se propun la nivel de 13,5 miliarde de lei, cu 11,6% mai mult faţă de 2014. Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii se preconizează în sumă de 9,8 miliarde de lei, cu 6% mai mult faţă de cele aprobate pentru anul trecut. În 2015 se prevede menţinerea cotei contribuţiei de asigurări sociale de stat în cuantum de 29%, dintre care 23% se achită de angajator, iar 6% de către angajat. Calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat de către angajator pentru asigurarea socială a angajaţilor din aviaţia civilă, ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale, se va face conform cotei de 33%. Pentru persoanele angajate în baza contractului individual de muncă în sectorul agricol cota contribuţiei de asigurări sociale de stat rămâne în proporţie de 22% din fondul de remunerare a muncii, din care 6% vor fi subvenţionate de la bugetul de stat.
Deducerile la cheltuielile pentru autoturismele şefilor de întreprinderi vor fi limitate
Deducerile fiscale la cheltuielile pentru întreţinerea şi reparaţia autoturismelor folosite de către conducătorii întreprinderilor, directorii executivi şi asimilaţi conducătorilor în domeniul administrativ vor fi restricţionate. Astfel, vor fi permise deduceri la cheltuielile pentru un singur autoturism utilizat de fiecare subdiviziune a agentului economici. Totodată, se propune ca şi trecerea în cont a sumei TVA achitată pentru întreţinerea şi reparaţia autoturismelor să se permită doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic.
Guvernul prognozează o descreştere de până la minus 1% a PIB
O descreştere de până la minus 1% a Produsului Intern Brut prognozează Guvernul, analizând cadrul macroeconomic şi bugetar-fiscal pe 2015. Anul trecut creşterea economică a fost de 4,6%. Cauzele principale ale descreşterii PIB ar fi scăderile înregistrate de economiile din regiune, în special de economia Federaţiei Ruse, dar şi agravarea situaţiei în Ucraina. În aceste ţări partenere comerciale ale Moldovei se va reduce cererea la produsele moldoveneşti, fapt ce va determina pasivitatea mediului de afaceri şi diminuarea consumului populaţiei din Moldova.
