● LUNI, 30 mai
Venituri în descreştere pe piaţa serviciului de televiziune furnizat contra plată
În primul trimestru al anului 2016, pe piaţa serviciului de televiziune furnizat contra plată a scăzut atât numărul de abonaţi, cât şi veniturile provenite din vânzarea acestui serviciu. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, numărul de abonaţi la serviciul respectiv s-a micşorat cu 3,4 mii (-1,3%) şi a alcătuit 271,8 mii. Volumul veniturilor pe acest segment de piaţă s-a redus cu peste 939 de mii de lei (-2,1%) şi a însumat 37,5 milioane de lei, volumul venitului total din sectorul audiovizual constituind circa 66 de milioane de lei, în scădere cu 14,6 milioane de lei (-15,3%). Conform datelor prezentate ANRCETI de către 92 de furnizori activi ai serviciului TV contra plată, numărul abonaţilor conectaţi la serviciul dat prin reţelele de cablu a scăzut cu 5,6 mii (-2,7%) şi a totalizat 200,9 mii, iar baza de abonaţi a operatorilor de reţele IP TV a crescut cu 2,2 mii (+3,2%) şi a însumat 70,9 mii.
Executarea bugetului pe 2015, în atenţia Curţii de Conturi
Bugetul anului 2015 s-a realizat în condiţii dificile determinate de recesiunea dezvoltării economice, creşterea semnificativă a inflaţiei, dar şi deprecierea monedei naţionale faţă de alte valute străine. La fel, este vorba despre scăderea importurilor şi exporturilor faţă de anul precedent, sistarea debursărilor de granturi externe pentru susţinerea bugetului de stat de către donatorii externi. Concluziile sunt formulate în auditul Curţii de Conturi care a examinat Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pentru anul trecut. Deşi veniturile bugetului de stat în ultimii şapte ani sunt în creştere continuă, totuşi trendul nivelului de executare a veniturilor în această perioadă a fost unul neuniform. Cel mai jos nivel de executare a fost înregistrat în anul 2015 (95,5%). Această situaţie este condiţionată şi de factori externi, dar şi de nivelul nesatisfăcător al preciziei prognozelor macroeconomice, care au stat la baza formării indicatorilor bugetari. Echipa de auditori ai Curţii de Conturi este de părere că şi veniturile pe tipuri de impozite şi taxe nu au fost prognozate, ţinând cont de situaţia reală , inclusiv încasările de TVA.
Serviciul Vamal îşi propune să susţină investitorii prin simplificarea procedurilor vamale
Serviciul Vamal îşi propune să susţină investitorii prin simplificarea procedurilor vamale. De asemenea, Serviciul îşi propune să creeze un mediu competitiv pentru investitorii din diverse ramuri ale economiei. Declaraţia a fost făcută de directorului general al Serviciului, Vitalie Vrabie în cadrul întrevederii cu Thomas Moser, directorul general al ÎCS Danube Logistics SRL, compania care administrează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. „Prin reformele demarate, ne propunem să creăm un mediu competitiv pentru investitorii din diverse ramuri ale economiei, astfel încât aceştia să beneficieze de cele mai inovatoare instrumente de administrare vamală”, a declarat Vitalie Vrabie.
ANRE: Multe companii petroliere au majorat preţurile cu abateri de la lege
Douăzeci şi şapte de companii petroliere din Republica Moldova au majorat preţurile la produsele petroliere cu abateri de la legislaţia în vigoare. Încălcările au fost depistate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) şi au fost prezentate în cadrul şedinţei de luni, 30 mai. Astfel, Agenţia urmează să elaboreze prescripţiile privind lichidarea încălcărilor constatate. Potrivit ANRE, cele 27 de companii au majorat preţurile începând cu data de 23 mai. Astfel, preţul benzinei a crescut în medie cu 0,60 lei per litru, iar al motorinei cu circa un leu pe litru. De asemenea, companiile care nu au fost sesizate de ANRE timp de trei zile trebuie să informeze Agenţia despre majorările care au fost efectuate în perioada 20-30 mai cu scopul de a identifica toţi operatorii care au comis abaterea de la lege. În timpul apropoiat, toţi titularii de licenţe urmează să fie informaţi despre efectele nerespectării legislaţiei.
● MARŢI, 31 mai
Garanţiile de stat acordate celor trei bănci vor împovăra bugetul pe mai mulţi ani
Soldul datoriei de stat exprimat în moneda naţională, la finele anului 2015 a constituit 33,5 miliarde de lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu peste 6 miliarde. În auditul Curţii de Conturi asupra raportului Guvernului privind datoria sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul trecut se constată că în 2015, datoria de stat a înregistrat cele mai mari valori din ultimii patru ani. Garanţiile de stat emise de Ministerul Finanţelor, pentru creditele de urgenţă acordate de BNM sistemului bancar, în anul 2016, vor fi substituite cu obligaţiuni de stat cu achitarea eşalonată pe parcursul a 25 de ani. Urmare a Memorandumului semnat dintre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională, volumul total al datoriei de 13,6 miliarde de lei a fost divizat în 25 de emisiuni separate, cu termenul de scadenţă de la 1 până la 25 de ani. Povara asupra bugetului de stat, cauzată de valoarea garanţiilor acordare de stat, constituie 57,6% din veniturile fiscale ale bugetului de stat şi 45,2% din cheltuielile bugetului de stat.
ANRE a stabilit preţurile plafon de comercializare cu amănuntul a carburanţilor
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a publicat preţurile plafon de comercializare cu amănuntul a carburanţilor. Astfel, pentru benzină auto Premium-95 cu cifra octanică de minimum 95 preţul plafon este de 16,21 lei/litrul, pentru motorină e de 13,83 lei/litrul şi pentru gazul lichefiat – 7,20 lei/litrul. Preţurile respective au fost stabilite de ANRE în conformitate prevederile noii Metodologii de formare şi aplicare a preţurilor la produsele petroliere. Preţurile afişate astăzi, 31 mai, vor fi valabile 14 zile calendaristice. Conform Metodologiei, ANRE, la fiecare 14 zile calendaristice, în ziua de marţi, stabileşte preţurile plafon de comercializare cu amănuntul a benzinei, motorinei şi a gazului lichefiat şi le publică pe pagina sa web până la ora 13.00. În aceeaşi zi, fiecare operator de pe piaţa produselor petroliere va determina, reieşind din preţurile plafon stabilite de ANRE, preţurile de comercializare cu amănuntul a produselor respective, le va publica pe pagina sa web şi le va afişa pe panourile informative de la staţiile de alimentare. Preţurile stabilite de operatori vor intra în vigoare şi se vor aplica pentru toţi consumatorii. Operatorii nu au dreptul să comercializeze cu amănuntul carburanţii la preţuri mai mari decât preţurile plafon stabilite de ANRE.
Majorarea veniturilor va schimba şi atitudinea faţă de preţurile de consum, dezbateri
Indicele preţurilor de consum este unul orientativ, care demonstrează tendinţele într-o economie. Totodată, majorarea veniturilor populaţiei va schimba atitudinea faţă de preţurile de consum. Astfel de opinii au fost expuse într-o dezbatere online din ciclul „60 de minute de realism economic”, organizată de IDIS „Viitorul” şi Radio Europa Liberă. Analistele Corina Gaibu şi Mariana Gurghiş, împreună cu moderatorul emisiunii, Vlad Bercu, au discutat despre evoluţia preţurilor de consum şi impactul asupra stării financiare a gospodăriilor casnice. „Acest indicator orientativ niciodată nu-ţi va spune care a fost impactul concret asupra familiei tale, dacă, de exemplu, indicele preţurilor de consum s-a majorat şi a constituit 15%. Şi nu înseamnă, neapărat, că o familie va plăti pentru bunuri şi servicii cu 15% mai mult decât plătea anterior. Depinde de unde procurăm aceste bunuri şi servicii, precum şi de veniturile acestei familii”, a precizat Mariana Ghurghiş.
●MIERCURI, 1 iunie
Procesul de deschidere a pieţei de energie electrică trebuie reanimat, studiu
Procesul de deschidere a pieţei de energie electrică din Moldova care a prins turaţii în anul 2010 şi s-a împotmolit în ultimii 2-3 ani trebuie reanimat şi grăbit prin votarea cât mai urgentă a Legii cu privire la electricitate. Concluzia a fost făcută de analistul în domeniul energiei al Institutului de Politici Publice, Ion Efros, în cadrul unui studiu de politici energetice. Totodată, cercetarea relevă faptul că piaţa de electricitate din Moldova este prea mică pentru ca liberalizarea ei să dea roade rămânând izolată de piaţa europeană. Studiul arată că deşi liberalizarea pieţei energiei electrice a fost anunţată încă în anul 1996, nici în 2016 liberalizarea efectivă pe partea de furnizare şi producere nu s-a realizat. Conform calendarului de liberalizare pe care Moldova l-a semnat cu Comunitatea Energetică, până la 1 ianuarie 2013 piaţa urma să fie liberalizată pentru consumatorii non-casnici, iar, începând cu 1 ianuarie 2015, şi pentru consumatorii casnici. „În realitate, la nivelul vânzărilor cu amănuntul, ambele categorii rămân în continuare captive furnizorilor existenţi”, susţine Ion Efros.
CNPM: Angajatorii s-au pomenit ostaticii populismului politic
Angajatorii îşi exprimă dezacordul cu modalitatea în care a fost instituită ziua nelucrătoare de 1 iunie. „Săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat Hotărârea prin care instituie sărbătoare nelucrătoare ziua de 1 iunie. Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova constată cu regret faptul încălcării procedurilor la adoptarea prezentei Hotărâri, prin absenţa consultărilor şi avizului Guvernului pentru iniţiativa înaintată. Suntem convinşi că la adoptarea unor asemenea amendamente, cu aplicarea procedurilor democratice, se putea ajunge la o formulă inteligentă, agreată de toţi cei asupra căror se răsfrânge efectul ei”, se spune în document. CNPM subliniază că în dorinţa de a se sincroniza cu decizia Parlamentului, Guvernul aprobă Hotărârea prin care declară 1 iunie drept zi nelucrătoare cu recuperare prin ziua de 25 iunie, contrar principiului previzibilităţii activităţilor economice. „S-a introdus o notă de haos în activitatea întreprinderilor, deoarece instituţiile preşcolare imediat au declarat zi liberă fără a avea o bază juridică. Bază juridică trebuie să servească Hotărârea Guvernului publicată în Monitorul oficial până la survenirea evenimentului, lucru imposibil de realizat într-un timp atât de scurt”, afirmă confederaţia angajatorilor.
Investiţii noi în valoare de 10 milioane de euro ar putea veni în economia Moldovei
Reprezentanţii companiei Gebauer&Griller din Austria au anunţat că intenţionează să deschidă o nouă fabrică de producere a cablajelor electrice în Zona Economică Liberă Bălţi. Despre aceasta a discutat prim-ministrul Pavel Filip la o întrevedere cu reprezentanţii companiei. Potrivit unui comunicat de presă al executivului, directoarea executivă a companiei Gebauer&Griller, Eva Schinkinger, a comunicat că valoarea investiţiilor va atinge cifra de 10 milioane de euro. Totodată, chiar de la prima etapă, urmează să fie deschise locuri de muncă pentru 400 de angajaţi, iar ulterior numărul acestora ar putea creşte până la 1000 de persoane.
● JOI, 2 iunie
IDIS „Viitorul” îi atribuie lui 2016 calificativul de an de stabilizare
În anul curent vom asista la o creştere a producţiei agricole. Aceasta va atinge circa 7 la sută, estimează IDIS „Viitorul”, care a prezentat joi, 2 iunie, o nouă ediţie a revistei sale „Economic Outlook” (Previziuni Economice), care face un bilanţ sistematic al principalelor evenimente şi tendinţe socio-economice ale anilor 2015-2016. Expertul Viorel Chivriga a spus că vor fi atestate creşteri ale producţiei atât în sectorul vegetal, cât şi în sectorul animalier. „În sectorul animalier se păstrează un număr stabil de animale. De asemenea, firave, dar se înregistrează unele schimbări, în special sub aspectul îmbunătăţirii calităţi producţiei. În sectorul vegetal, care este mult mai amplu, lucrurile nu sunt atât de certe. În orice caz, balanţa comercială la exportul produselor agricole, dacă condiţiile climaterice vor fi cât de cât favorabile, va fi pozitivă”, a apreciat el.
Ericsson se interesează de parcurile IT din Moldova şi vrea să-şi extindă afacerea
Compania Ericsson este interesată de parcurile IT virtuale din Moldova şi vrea să-şi extindă Centrul Operaţional de Administrare a Reţelelor Ericsson din Europa de Sud-Est, amplasat la Chişinău. Declaraţiile au fost făcute de către preşedintele Ericsson pentru Europa de Sud-Est, Marie Large, în cadrul unei întrevederi cu premierul Pavel Filip. Potrivit unui comunicat de presă remis de Guvern, în cadrul întrevederii au fost abordate acţiunile Guvernului privind îmbunătăţirea mediului de afaceri şi oportunităţile oferite de implementarea Legii privind crearea parcurilor IT virtuale.
● VINERI, 3 iunie
Alexander Kremer: Moldova a încercat ajustarea economiei la „jaful secolului”
Moldova s-a confruntat cu condiţii monetare foarte dure, cu dobânzi foarte înalte, deoarece s-a încercat ajustarea economiei la „jaful secolului”. Declaraţia a fost făcută de directorul de ţară al Băncii Mondiale, Alexander Kremer, în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă. Oficialul le sugerează guvernanţilor să facă tot posibilul pentru a restabili încrederea investitorilor şi a mediului de afaceri dar, în primul rând, încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Oficialul a menţionat că este important să fie trase la răspundere persoanele care se fac responsabile pentru frauda din sistemul financiar-bancar care a avut loc în perioada 2013-2014. „Şi nu ne referim aici doar la „peştele cel mic”, dar chiar şi la cei mai mari implicaţi. Este foarte important să scăpăm de această impresie care există cu privire la impunitatea în cazul jafului acesta al secolului. Fiindcă dacă cineva a furat sistemul bancar şi a rămas nepedepsit, prin aceasta noi transmitem mesajul că –poţi fura o bancă în această ţară şi să rămâi nepedepsit”, a declarat Alexander Kremer.
Localităţile de pe ambele maluri ale râului Nistru pot obţine finanţare de la UE
Localităţile de pe ambele maluri ale râului Nistru pot obţine suport financiar european pentru a-şi moderniza instituţiile sociale sau infrastructura. Această finanţarea este în valoare de până la 150 de mii de euro per proiect şi este oferită în bază de concurs prin Programul „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de UE şi implementat de PNUD. Într-un comunicat de presă remis de PNUD, la concurs pot participa localităţile cu o populaţie mai mare de 1500 de locuitori. În cadrul concursului vor avea prioritate proiectele care vor contribui la amplificarea colaborării între cele două maluri. Până în martie 2018, Programul va moderniza 30 de obiecte de infrastructură socială. În runda actuală vor fi selectate 11 propuneri.
