[● LUNI, 3 octombrie] [Rata anuală a inflaţiei va fi mai mare decât cea prognozată] Rata anuală a inflaţiei pentru 2011 va fi de peste 10 la sută, mai mare decât prognozele date publicităţii de către Banca Naţională în luna august, când se anunţa cifra de 8,4%. Despre aceasta a comunicat guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, în emisiunea Viaţa Publică la Radio Moldova. Banca Naţională va revedea prognoza publicată în august, noua prognoză urmând să fie dată publicităţi la începutul lunii noiembrie. „Dar de pe acum este clar că inflaţia va atinge punctul culminant în trimestru patru al anului curent şi în trimestrul întâi al anului 2012, adică vom avea o inflaţie anuală de 10 la sută sau poate chiar de peste 10 la sută”, a estimat Dorin Drăguţanu. Potrivit guvernatorului BNM, în trimestrul doi al anului viitor va fi reluat trendul de temperare a inflaţiei. „Nu ştim, deocamdată, cum va arăta noul acord pe care îl va semna SA Moldovagaz cu furnizorul rus Gazprom, dar experţii vorbesc despre existenţa premizelor de reducere a preţului de achiziţie a gazelor. Se mai susţine că şi preţurile la produsele alimentare pe plan internaţional nu vor mai creşte cu ritmul de acum, care a atins punctul maxim din ultimii 10 ani, şi că preţurile la produsele petroliere, care au început să scadă puţin din vara acestui an, dacă nu vor scădea mult în continuare, cel puţin nu se vor majora drastic”, a menţionat Dorin Drăguţanu. Guvernatorul şi-a exprimat speranţa că la sfârşitul anului viitor inflaţia nu va depăşi 7,4%. [● MARŢI, 4 octombrie] [Guvernatorul BMN dezminte informaţiile precum că agenţii economici nu pot obţine credite] Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, dezminte informaţiile precum că agenţii economici nu pot obţine credite de la bănci. Oficialul a precizat într-o emisiune la Radio Moldova, că în anul curent băncile au atras cu 20% mai mulţi bani în depozite sau circa 3,5 mlrd lei. Este vorba de depozitele noi, nu cele deschise în bănci mai înainte. Volumul de credite s-a a majorat cu 18% − circa 3,3 mlrd lei credite noi. În opinia sa, o creştere bruscă a volumului de creditare nu ar fi bună nici pentru bănci, nici pentru agenţii economici şi nici pentru economia naţională în ansamblu. „Să analizăm ce se întâmplă în Belarus. Mă refer la aspectele economice. În ultimii ani în această ţara au fost eliberate tot felul de credite agenţilor economici, persoanelor fizice, a venit criza şi ei nu le pot rambursa. Situaţia macroeconomică a fost total destabilizată şi a ieşit de sub control, inflaţia a ajuns să fie de 60%. Poate că, dacă băncile noastre ar elibera credite la prima cerinţă, fără o analiză minuţioasă a capacităţii de rambursate, la început agenţii economici ar avea mai multe surse şi temporar ar activa mai bine, dar vine timpul când creditele trebuie rambursate, iar mijloace pentru aceasta nu sunt şi atunci începe tragedia”, a explicat guvernatorul BNM. [Capitala, gazda Forumului Social al Comunităţii Energetice] Capitala ţării este astăzi, 4 octombrie, gazda Forumului Social al Comunităţii Energetice, aranjament regional în care Moldova deţine preşedinţia. Viceministrul economiei, Ilarion Popa, a menţionat că la reuniune vor fi discutate chestiuni care vizează protecţia consumatorilor în condiţiile resurselor energetice limitate şi a creşterii dependenţii ţărilor din regiunea sud-estică a Europei de sursele externe de furnizare. Pe 5 octombrie la Chişinău se va desfăşura şedinţa Platformei 3/ Energetică a Parteneriatului Estic. Pe agendă figurează chestiuni care ţin de cooperarea energetică între ţările-membre ale Comunităţii Energetice, dar şi cu parteneri din afară, rolul organismelor de reglementare într-o piaţă liberă şi securitatea livrărilor de energie. În şedinţă urmează să fie adoptat un plan de acţiuni pentru crearea unei pieţe unice energetice, planificarea strategică şi reducerea emisiilor de carbon. Pe 6 octombrie şirul evenimentelor va fi continuat de Consiliul ministerial al Comunităţii Energetice. Pe prim-plan figurează dezbateri pe marginea furnizării sigure a resurselor energetice. Se prevede examinarea proiectului conceptului Strategiei Energetice regionale şi a priorităţilor de investiţii în infrastructura energetică. [● MIERCURI, 5 octombrie] [Moldova devine parte a sistemului energetic european, oficial european] Republica Moldova devine parte a sistemului energetic european − a menţionat Fabrizio Barbaso, vicedirectorul Comisiei Europene pentru Energetică, într-o conferinţă de presă susţinută în pauzele şedinţei Platformei 3 − Energetică a Parteneriatului Estic. Evenimentul se desfăşoară astăzi, 5 octombrie, la Chişinău. Fabrizio Barbaso a spus că s-a convins de acest lucru din discuţiile pe care le-a avut, inclusiv în această şedinţă, care abordează probleme ce ţin de securitatea furnizărilor de energie şi dezvoltarea proiectelor de infrastructură energetică. Potrivit lui Fabrizio Barbaso, UE este dispusă să ofere sprijin financiar pentru mai multe proiecte investiţionale, inclusiv pentru proiectul gazoductului Ungheni – Iaşi, în formă de grant în valoare de 7mln euro, din sursele programului de cooperare transfrontalieră. În afară de aceasta, pentru anul 2011, valoarea finanţării acordată de UE în sprijinul bugetului este de 42,6 mln lei pentru proiecte energetice. Mai sunt şi 20 mln euro oferiţi printr-un proiect celor 16 oraşe din Moldova care au semnat Convenţia europeană a primarilor, precum şi alte proiecte. Fabrizio Barbaso a dat o notă pozitivă eforturilor întreprinse de Republica Moldova pentru armonizarea legislaţiei în domeniul energetic. Reuniunea Platformei 3 a Parteneriatului Estic se desfăşoară în cadrul Săptămânii Energetice. Moldova deţine preşedinţia Comunităţii Energetice în 2011. [Moldova şi Ucraina au semnat Memorandumul social al Comunităţii Energetice] Republica Moldova şi Ucraina au semnat Memorandumul social al Comunităţii Energetice. Evenimentul a avut loc la Chişinău, în deschiderea Forumului Social al Comunităţii Energetice, aranjament regional în care Republica Moldova deţine în prezent preşedinţia. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a spus că reformele de piaţă, inclusiv în sectorul energetic, trebuie să ia în consideraţie toate interesele − ale investitorilor, operatorilor din sistem şi, desigur, ale consumatorilor. Volodimir Makukha, viceministru al energeticii al Ucrainei, a menţionat că Memorandumul este un document important, care va permite Ucrainei să valorifice practicile bune, existente în ţările membre ale Comunităţii Energetice privind protecţia consumatorilor.Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, prezent în deschiderea Forumului Social al Comunităţii Energetice, a spus că Uniunea Europeană va susţine, inclusiv financiar, reformele în sistemul energetic al Moldovei. Potrivit ambasadorului, este foarte important să fie intensificat dialogul Guvernului şi ministerului care elaborează politici în acest domeniu cu sindicatele, angajatorii, reprezentanţii societăţii civile, astfel ca să fie identificate corect categoriile vulnerabile de populaţie, ca acestea să fie ajutate şi să aibă acces la sursele energetice. [Romaneşti SA obţine Marele Premiu în domeniul vitivinicol pentru anul 2011] Romaneşti SA a fost desemnată printr-o decizie a Guvernului câştigătoarea Marelui Premiu în domeniul vitivinicol pe anul 2011.Întreprinderea este o companie privată, fondată în iulie1997. Acesta dispune de două fabrici de vinuri şi de plantaţii de vie cu suprafaţa de 168 de hectare. În anii 2010-2011 întreprinderea a făcut investiţii în valoare de 7 mln lei. Vânzările nete în anul trecut au constituit 138 mln lei, iar exporturile − peste 10 mln dolari SUA. Compania exportă preponderant vinuri îmbuteliate pe pieţele ţărilor CSI. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a precizat că întreprinderea nu are datorii faţă de buget, iar defalcările în acesta au însumat 5,2 mln lei. Societatea are 334 de angajaţi. [Angajaţii ANRCETI au învăţat să aplice practici europene la analizele pe piaţă Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) a finalizat implementarea proiectului de asistenţă tehnică al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare − „Dezvoltarea reglementărilor în comunicaţii”. Directorul ANRCETI, Sergiu Sâtnic, a declarat, la un briefing de totalizare a rezultatelor proiectului, că obiectivele pe care şi le-au propus părţile au fost atinse. Proiectul a fost util atât pentru autoritatea de reglementare, cât şi pentru „jucătorii” de pe piaţa autohtonă de telecomunicaţii. Proiectul, cu o durată de 2 ani, a fost lansat în octombrie 2009. Consultanţii proiectului au susţinut în această perioadă la Chişinău un program amplu de instruire pentru angajaţii ANRCETI şi specialiştii companiilor autohtone de telecomunicaţii în probleme de importanţă majoră pentru dezvoltarea pieţelor de comunicaţii electronice din Republica Moldova. Totodată, experţii proiectului au elaborat un Raport privind îmbunătăţirea aspectelor instituţionale şi a cooperării în domeniul gestionării spectrului de frecvenţe radio în Republica Moldova. Raportul include şi unele recomandări privind necesitatea operării schimbărilor în sistemul de licenţiere a frecvenţelor radio, a mai spus Sergiu Sâtnic. Managerul proiectului, William Burnfield, a declarat că ANRCETI este lider printre structurile similare din CSI, sub mai multe aspecte, dar mai ales în ceea ce ţine de analiza pe care a efectuat-o pe piaţă, ANRCETI este cu mult înainte comparativ cu statele CSI şi cu unele state din zona balcanică şi din estul Europei. [● JOI, 6 octombrie] [Agricultura nu are o imagine bună în Moldova, expert german Agricultura nu este văzută cu ochi prea buni în Moldova, remarcă un expert al Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei. „Din observaţiile mele de până acum, am constatat că moldovenii îi consideră pe agricultori oameni fără prea multe cunoştinţe, care nu sunt în stare de altceva decât să prelucreze pământul. Mulţi concetăţeni de-ai voştri prefer să plece în Italia şi să îngrijească persoane străine, decât să facă o muncă demnă şi să se ocupe de prelucrarea pământului din ţară”, a menţionat Christoph Weber pentru presă, în cadrul unei excursii de informare organizată de Ambasada Germaniei în Republica Moldova. Christoph Weber este şi coordonator de proiecte finanţate de Germania în domeniul agricol. Expertul este de părere că acei oameni care au decis să se ocupe de agricultură greşesc atunci când nu vor să se asocieze. Expertul s-a referit şi la unele exemple pozitive din practica sa în Republica Moldova, spunând că fermierii din raionul Ungheni, unde se implementează un proiect de exploatare a camerei frigorifice recent construite, au învăţat să obţină maximum roadă de pe terenul ce le aparţine. Astfel reuşesc să recolteze trei tipuri de roadă de pe un lot de pământ timp de un an. [Va fi creat un fond special pentru promovarea exportului de vinuri] Pentru elaborarea strategiilor de promovare a exportului de vinuri va fi creat un fond special − Fondul Viei şi Vinului. Informaţia a fost comunicată de către premierul Vlad Filat, joi, după o şedinţă de lucru cu agenţi economici din domeniu. „Urmează să se stabilească obiectivul final pentru exportul producţiei vitivinicole. Se propune crearea Agenţiei Viei şi Vinului şi crearea Fondului Viei şi Vinului, care va fi format din alocaţii bugetare, dar şi surse private”, a spus premierul. Vlad Filat a mai spus că viticultorii vor primi subvenţii din Fondul pentru subvenţionarea agricultorilor. Vlad Filat a menţionat că este foarte importantă calitatea producţiei şi se va acorda o atenţie deosebită acesteia, mai ales că vinul moldovenesc este promovat intens pe pieţele străine şi exportul a crescut în ultimii ani. [● VINERI, 7 octombrie] [Agricultorii din Ungheni au unde să-şi păstreze roada] Agricultorii din raionul Ungheni îşi pot păstra roada de fructe, legume şi struguri în camera frigorifică din oraşul Corneşti. Camera a fost construită de către și pentru membrii cooperativei „Legumicolacom”, în colaborare cu Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ). „Acest proiect urmăreşte modernizarea sectorului agricol din Moldova. Membrii cooperativei au procurat terenul, pe care mai apoi a fost construită camera frigorifică. Cooperativa „Legumicolacom” are doar 7 membri fondatori, dar oricare agricultor îşi poate aduce producţia să o păstreze în camera frigorifică. Aceştia singuri pot alege condiţiile de păstrare, temperatura şi modul de pulverizare a apei, de aceasta depinde şi suma pe care o vor plăti pentru arenda spaţiului ”, a comunicat coordonatorul proiectului şi juristul cooperativei, Andrei Zapanovici, în cadrul unei vizite de documentare pentru presă, organizată de către Ambasada Germaniei în Moldova. Potrivit preşedintelui cooperativei, Vladislav Glodeanu, capacitatea de păstrare a camerei frigorifice este de peste 150 de tone. Procurarea terenului şi construcţia camerei frigorifice a costat 1,5 mln lei. De aproape 700 de mii de lei a fost nevoie numai pentru pregătirea actelor necesare. Membrii cooperativei „Legumicolacom” au mai beneficiat și de un ajutor de 15 mii de lei de la GIZ pentru procurarea materialului săditor şi a utilajului pentru stropirea plantelor în sere. [Integrarea pe piaţa energetică regională este primul pas spre cea pan-europeană, comisar UE] Uniunea Europeană este disponibilă să contribuie la implementarea proiectelor investiţionale de interconectare a Republicii Moldova cu UE, prin România, fapt care ar putea conduce la sporirea securităţii energetice a Moldovei. Declaraţia a fost făcută de către comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, la o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul moldovean, Vlad Filat. Oficialul european a subliniat că, aderând la Tratatul Comunităţii Energetice în 2010 şi exercitând preşedinţia Comunităţii Energetice în acest an, Republica Moldova a avansat mult în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei naţionale la standardele europene. Günther Oettinger a declarat că vor fi identificate posibilităţi de cofinanţare a studiului de fezabilitate pentru aderarea Republicii Moldova şi Ucrainei la Sistemul European de Transport al Energiei − ENSTO-E . Finanţarea propriu-zisă a acestui proiect va fi convenită cu părţile în timpul apropiat. Mai multe instituţii financiare europene şi internaţionale deja şi-au anunţat posibila lor participare la finanţarea acestui proiect. [● SÂMBĂTĂ, 8 octombrie] [Fermierii vor putea obţine credite de până la 600 de mii de dolari] Fondul Provocările Mileniului Moldova a semnat acorduri de împrumut cu 7 bănci din ţară, fiind astfel dat startul activităţilor de creditare pentru investiţii în infrastructura post-recoltare, prevăzute de Programul Compact, care este finanţat de Corporaţia americană Provocările Mileniului. Cele 7 bănci selectate sunt − Moldova Agroindbank, Moldinconbank, Mobiasbanca Groupe Societe Generale, Victoriabank, Energbank, Banca Socială şi Comerţbank. Programul de creditare prevede acordarea de împrumuturi investiţionale şi operaţionale producătorilor agricoli în valoare de 12 mln de dolari. Mărimea unui credit va varia între 50 de mii şi 600 de mii de dolari sau echivalentul în lei sau euro. Creditele vor fi oferite pe un termen de 3-7 ani pentru procurarea sau construcţia depozitelor frigorifice şi terenurilor aferente lor, a echipamentelor pentru sortarea, spălarea şi ambalarea fructelor şi legumelor, producerea sucurilor, extragerea uleiurilor, procurarea echipamentelor de laborator pentru controlul calităţii produselor respective, achiziţionarea camioanelor şi camionetelor specializate termo, frigo, refrigeratoarelor şi altor echipamente etc. Producătorii se pot asocia, deoarece creditele sunt mari, spre deosebire de alte programe implementate în Republica Moldova, unde mărimea împrumuturilor oferite este de până la 150 de mii de dolari. „Presupunem că la prima etapă vor fi finanţate circa 25 proiecte investiţionale, iar pe parcursul următorilor 7-10 ani numărul proiectelor va atinge cifra de 75, deoarece creditele rambursate de către acei producători care le vor accesa printre primii vor fi depuse pe un cont din care mai apoi vor fi finanţaţi alţi producători. Mecanismul de creditare va fi similar celui aplicat în cadrul cunoscutului proiect japonez 2KR”, a precizat Valentina Badrajan. [Moldova a devenit un exemplu pentru CSI în ceea ce priveşte autorizarea în telecomunicaţii] Republica Moldova a devenit un exemplu pentru ţările din CSI, care pot prelua acum modalitatea prin care autorităţile de reglementare ale sectorului de telecomunicaţii examinează oportunitatea aplicării regimului de autorizare generală. Acestă modalitate este implementată în Republica Moldova din anul 2008. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), această recomandare se conţine în hotărârea Comisiei pentru coordonarea activităţii autorităţilor de reglementare a telecomunicaţiilor din cadrul Comunităţii Regionale în domeniul Comunicaţiilor. Membrii comisiei au dat o înaltă apreciere experienţei acumulate de ANRCETI în ceea ce priveşte implementarea regimului de autorizare generală pe piaţa de comunicaţii electronice. Autorizarea generală este gratuită, iar dreptul de a furniza reţele şi servicii se acordă pe un termen nedeterminat.