● MARŢI, 3 mai
A fost pus sechestru pe toate bunurile unei structuri importante a Primăriei mun. Chişinău
Curtea de Apel Chişinău a pus sechestru pe toate bunurile Direcţiei Construcţii Capitale a primăriei mun. Chişinău şi a stabilit un administrator provizoriu pentru această structură, una dintre cele mai bogate din punct de vedere patrimonial, care riscă să intre în proces de insolvabilitate, transmite IPN cu referire la o Încheiere a Instanţei, emisă acum aproape două săptămâni. Curtea de Apel Chişinău a luat aceste şi alte măsuri după ce a examinat cererea introductive depuse de reprezentantul creditorului SC „Fastcomtrans” SRL privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul ÎM „Direcţia Construcţii Capitale” a Primăriei mun. Chişinău. Măsurile respective au scopul de a preveni modificarea stării bunurilor debitorului. Conform încheierii, a fost numit un administrator provizoriu, fără aprobarea căruia conducerea Direcţiei nu are voie să ia nicio decizie referitoare la a gestionarea patrimoniului.
Administratorul provizoriu despre dosarul Direcţiei construcţii capitale
Sechestrul la Întreprinderea municipală Direcţia construcţii capitale a Primăriei Chişinău a fost pus în dosarul reparaţiilor de la liceul teoretic Mihail Koţubinski din capitală. Reparaţiile au fost efectuate în 2006, iar de atunci municipalitatea se judecă cu compania care a prestat serviciile pe motiv că cea din urmă declară că lucrările nu au fost achitate integral. Informaţia a fost precizată de către Ion Creţu, administratorul provizoriu stabilit de instanţă la Direcţie. Ion Creţu a menţionat că nu cunoaşte foarte multe detalii din dosar şi că acum se află la etapa de observare. Totodată, acesta va pregăti un raport privind temeiurile de a iniţia procedura de insolvabilitate a Direcţiei construcţii capitale, aşa cum cere creditorul - SC „Fastcomtrans” SRL.
Un grup de experţi economici ucraineni va veni la Chişinău în această lună
După data de 10 mai, la Chişinău va veni un grup de experţi ucraineni, care în comun cu colegii de la Ministerul Economiei şi alte instituţii guvernamentale naţionale, vor analiza minuţios situaţia creată după ce Moldova a decis să impună taxe de import pentru o serie de produse ucrainene. Aceştia vor examina şi barierele care există la exportul de produse din Republica Moldova în Ucraina şi vor elabora un set de propuneri privind depăşirea situaţiei create, reieşind din interesul reciproc avantajos al părţilor. Despre aceasta a discutat viceprim-ministrul, ministrul economiei, Octavian Calmâc, într-o convorbire telefonică cu prim-vicepremierul Ucrainei, ministrul dezvoltării economice şi comerţului, Stepan Kubiv. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, a fost discutată decizia Guvernului Republicii Moldova de a introduce, până la 31 decembrie 2016, taxele vamale la importul produselor lactate, produselor din carne şi a cimentului din Ucraina. Octavian Calmâc a accentuat că măsura respectivă este temporară şi are drept scop protejarea pieţei interne de importurile masive înregistrate în ultimul timp din Ucraina. Potrivit ministrului moldovean, măsura se înscrie perfect în normele internaţionale ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi Acordului privind crearea zonei de comerţ liber în cadrul CSI.
CNA constată nereguli în darea în locaţiune a spaţiilor din proprietatea municipală
Darea în locaţiune a spaţiilor din proprietatea municipală fără organizarea licitaţiilor publice este ilegală şi nu asigură egalitatea tuturor doritorilor de a obţine dreptul la chirie. Ca rezultat, nu se obţine un preţ maxim pentru locaţiunea bunurilor imobile şi este prejudiciat bugetul municipal. Aceasta este una dintre concluziile Centrului Naţional Anticorupţie, care a realizat o analiză strategică privind activitatea Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău. Analiza CNA relevă că lipsa unui registru public privind suprafeţele libere de locaţiune şi cele care sunt date în chirie constituie un factor ce generează elemente de corupţie. Deşi Direcţia ţine evidenţa patrimoniului public, aceasta gestionează doar o parte din suprafeţele nelocuibile ale Primăriei. La fel, analiza evidenţiază că sub pretextul activităţii unor asociaţii obşteşti, uniuni de creaţie, etc. sunt închiriate la preţuri derizorii diferite încăperi, care ulterior sunt privatizate şi vândute.
●MIERCURI, 4 mai
ANRCETI va exercita atribuţiile de reglementare a pieţei serviciilor poştale
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a preluat, în conformitate cu Legea comunicaţiilor poştale, atribuţiile de reglementare a pieţei serviciilor poştale. Potrivit unui comunicat de presă al ANRCETI, noile responsabilităţi ale Agenţiei vizează implementarea regimului de autorizare generală a furnizării serviciilor poştale, dar şi supravegherea şi controlul îndeplinirii obligaţiilor impuse furnizorului de serviciu poştal universal şi a condiţiilor regimului de autorizare generală. La fel, Agenţia va fi responsabilă de aprobarea tarifelor pentru serviciile poştale din sfera serviciului poştal universal şi a tarifelor pentru utilizarea reţelei poştale publice.. În atribuţiile instituţiei va intra şi stabilirea mecanismului de finanţare şi compensare a costului net al furnizării serviciilor poştale din sfera serviciului poştal universal. ANRCETI este, de asemenea, responsabilă de examinarea şi soluţionarea reclamaţiilor utilizatorilor privind furnizarea serviciilor poştale, precum şi a litigiilor dintre furnizorii acestor servicii.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional vine în Moldova
O echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) condusă de Ivanna Vladkova-Hollar va veni într-o vizită la Chişinău. Misiunea se va afla în Moldova în perioada 23-27 mai 2016. Potrivit unui comunicat de presă al misiunii FMI în Moldova, echipa de experţi îşi propune să continue dialogul cu privire la politicile economice şi să avanseze în discutarea reformelor propuse de Guvern şi Banca Naţională a Moldovei ca elemente importante ale unui nou program susţinut de FMI. Misiunea nu va avea mandat pentru încheierea unui acord cu privire la un nou program. În cadrul şedinţei de Guvern din 4 mai, premierul Pavel Filip a declarat că misiunii FMI îi va fi prezentat programul de reforme al Guvernului. „Nu este un program impus, sunt reformele noastre, pe care ni le-am asumat şi vom depune eforturi ca acestea să fie realizate”, a spus Filip. Premierul speră că în luna următoare va sosi misiunea cu care vor fi începute negocierile noului program de colaborare cu FMI. În acest sens a cerut miniştrilor să se pregătească.
● JOI, 5 mai
Companiile moldoveneşti vor putea participa la achiziţiile publice organizate în afara ţării
Companiile moldoveneşti vor avea posibilitate să participe la achiziţiile publice organizate în afara ţării. Aceste oportunităţi sunt prevăzute în proiectul de lege, aprobat de Guvern, privind aderarea Republicii Moldova la Acordul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) privind achiziţiile publice. Aderarea la acest Acord reprezintă un instrument important în crearea şi menţinerea unui sistem naţional eficient de achiziţii publice. Implementarea Acordului va încuraja investiţiile externe prin participarea companiilor străine la tenderele din Republica Moldova. Totodată, şi companiile moldoveneşti vor avea posibilitate să participe la licitaţiile organizate în afara ţării, preluând cele mai bune practici internaţionale în domeniul achiziţiilor publice, bazate pe principii de transparenţă, concurenţă şi comerţ liber.
Rata inflaţiei în 2016, mai mică decât s-a anticipat în februarie
Banca Naţională a Moldovei a revizuit în scădere prognoza inflaţiei pentru anul 2016. Astfel, aceasta se va situa la nivel de 7%, în comparaţie cu 10,1%, cât a fost anticipat în runda de prognoză din luna februarie curent. Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, a declarat joi, 5 mai, la o conferinţă de presă că reducerea ratei inflaţiei se explică prin diminuarea contribuţiilor tuturor componentelor inflaţiei. Este vorba despre scăderea consumului intern pe fundalul recesiunii economice, dar şi reducerea preţurilor reglementate la gaze şi energie electrică. De asemenea, s-au micşorat preţurile la produsele alimentare la nivel internaţional, reflectându-se şi asupra celor aplicate pe piaţa Moldovei, dar şi luând în consideraţie condiţiile climaterice bune pentru agricultură. Este pentru a doua în acest an când BNM revizuieşte în scădere prognoza inflaţiei. În februarie inflaţia a fost coborâtă la 10,1%, faţă de 11,9%, cât era anticipat în luna noiembrie 2015.
Supravegherea specială la cele trei bănci va continua
Supravegherea specială instituită de către Banca Naţională a Moldovei la băncile
Moldova Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank va continua. Anunţul a fost făcut de către guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, la o conferinţă de presă susţinută joi, 5 mai. Guvernatorul a menţionat că au fost prezentate studiile diagnostice privind situaţia la cele trei bănci, aflate sub supravegherea specială a BNM. „Situaţia, dacă e să mă refer la studii, este diferită. Sunt şi probleme comune, precum ar fi calitatea acţionariatului, a portofoliilor de credite şi a guvernanţei corporative”, a notat guvernatorul. Sergiu Cioclea a declarat că în prezent, în baza studiilor diagnostice se elaborează planuri pentru fiecare bancă, iar în problemele comune, care au fost evidenţiate va fi elaborat un plan de reformă. „Asupra acestor documente se lucrează intens, împreună cu FMI şi Banca Mondială. În momentul când vor fi finalizate atât planurile individuale pentru fiecare bancă, precum şi Strategia de reformă vom anunţa, acum pot spune că supravegherea specială va continua cât va fi necesar, a mai spus Cioclea.
Analiză: Obiectivul major al BNM în următorii ani va fi edificarea încrederii
Obiectivul major al Băncii Naţionale a Moldovei în următorii ani va fi edificarea încrederii cetăţenilor în sistem, mai ales în condiţiile în care în sectorul financiar-bancar se atestă o situaţie dificilă. Una dintre modalităţile de a contribui la realizarea acestui obiectiv este continuarea implementării cu fermitate a angajamentelor ce revin BNM din Acordul de Asociere cu UE, în special pe segmentul financiar şi al circulaţiei de capital. Acestea sunt principalele concluzii ale unei analize tematice elaborate de economiştii Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), în care a fost examinat proiectul de modificare a Legii privind reglementarea valutară. Potrivit autorilor studiului, este binevenită testarea liberalizării pe sectorul de notificare a împrumuturilor oferite de nerezidenţi, prin instituirea unui prag de 10 mii de euro în loc de 50 de mii de euro propus de proiectul actual. Proiectul de lege oferă dreptul BNM de a limita retragerile de valută de pe conturile deţinute la bănci, în cazul unor crize financiare.
● VINERI, 6 mai
Reforma sistemului financiar-bancar, în atenţia Comitetului permanent de monitorizare
Acţiunile întreprinse de autorităţi privind descoperirea fraudelor din sistemul financiar-bancar a fost principalul subiect abordat de Comitetul permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit. În cadrul celei de-a doua întruniri a Comitetului, participanţii au prezentat informaţii privind recuperarea activelor. Într-un comunicat de presă remis de Guvernul se menţionează că membrii Comitetului au discutat şi despre dificultăţile întâmpinate în procesul de recuperare a mijloacelor financiare, dar şi despre măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru asigurarea continuităţii acţiunilor menţionate. Premierul Pavel Filip afirmă că reforma sistemului financiar-bancar, care include un set de măsuri pentru sporirea încrederii în sistem, a eficienţei supravegherii bancare şi îmbunătăţirea managementului în bănci ar preveni fraudele de proporţii.
A fost promulgată legea privind acordarea împrumutului de către România
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 6 mai, decretul cu privire la promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova. Acordul a fost semnat la Chişinău la 7 octombrie 2015. Acordul prin care Moldova a împrumutat de la România 150 de milioane de euro prevede că creditul va fi acordat pe un termen de 5 ani, cu o dobândă de 1,5% anual. Creditul este oferit Republicii Moldova în calitate de sprijin bugetar.