●LUNI, 29 ianuarie
Poșta Moldovei a sesizat PG în legătură cu un pretins sondaj realizat de întreprindere
Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” a sesizat Procuratura Generală în legătură cu un pretins sondaj realizat de întreprindere, la care respondenții sunt anunțați că au devenit câștigătorii unor dispozitive mobile. Administrația menționează că întreprinderea „Poșta Moldovei” nu desfășoară astfel de concursuri sau sondaje. Este vorba de un fals cu caracter vădit ilegal. „Această schemă frauduloasă induce concluzia utilizării procedeului spam, a unui mesaj cu caracter manipulator, cu scopul determinării achiziţiei unor dispozitive dubioase. Am fost sesizați în privința acestei metode de înșelăciune la finele săptămânii trecute, iar pentru a proteja clienții „Poșta Moldovei” am anunțat public despre desfășurarea falsă a concursului și i-am rugat insistent să evite acest mesaj”, se precizează în răspunsul instituției. În acest context „Poșta Moldovei” precizează că nu desfășoară concursuri/sondaje pe alte site-uri sau rețele de socializare.
●MARȚI, 30 ianuarie
Transferurile din Israel le depășesc pe cele din Italia, unde sunt mai mulți moldoveni
Din țările cu un număr relativ mic de moldoveni aflați la muncă, cum ar fi Israel, volumul transferurilor bănești către Moldova este mai mare decât din Italia, acolo numărul moldovenilor este de zece ori mai mare. La sfârșitul anului 2017, volumul transferurilor din Italia către persoane fizice din Republica Moldova a fost de 74,5 milioane de dolari, față de 106,7 milioane – din Israel. Explicația jurnalistului economic Vlad Bercu este că o parte din cetățenii Republicii Moldova plecați în Italia s-au stabilit acolo cu traiul, și-au întregit familiile și nu mai transferă acasă bani în volumele de odinioară. În cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, realizată de IDIS Viitorul și Europa Liberă, Vlad Bercu a remarcat că, deși remiterile se ridică la miliarde de dolari (1,2 miliarde de dolari în 2017), doar o mică parte din acești bani sunt investiți în economie. În lipsa unor analize, este dificil de spus cum sunt cheltuiți banii primiți de populație de peste hotare.
Pavel Filip a invitat investitorii din Emiratele Arabe Unite să vină în Moldova
Republica Moldova este interesată de impulsionarea relațiilor dintre antreprenorii moldoveni și cei ai Emiratele Arabe Unite, inclusiv prin deschiderea companiilor cu capital mixt. Declarația a fost făcută de către premierul Pavel Filip în cadrul unei întrevederi avute cu prințul moștenitor al Abu Dhabi, Alteța Sa șeicul Mohammed bin Zayed. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, Pavel Filip a invitat investitorii din Emiratele Arabe Unite să vină în Republica Moldova, remarcând faptul că în ultima perioadă au fost realizate reforme pentru susținerea dezvoltării mediului de afaceri. Pavel Filip a amintit și de faptul că Moldova are Acord de liber schimb cu UE și Turcia, ceea ce asigură importante piețe de desfacere.
USAID lansează Programul pentru Reforme Structurale în Moldova
Pe parcursul a patru ani, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), va sprijini integrarea continuă a Moldovei în sistemele regionale și mondiale de comerț, în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova”. Valoarea programului, lansat marți, 30 ianuarie, este de 11 milioane de dolari. Ministrul economiei și infrastructurii, Chiril Gaburici a declarat la inaugurare că Programul pentru Reforme Structurale în Moldova poate oferi sprijin în promovarea reformelor destinate îmbunătățirii mediului de afaceri și poziționării Moldovei pe harta economică drept un punct atractiv pentru investițiile străine. La fel de important este să fie puse bazele comerțului digital și ale economiei digitale, iar guvernarea este deschisă pentru ajustările legislative necesare în acest sens. La rândul său, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, a menționat că programul lansat este parte a colaborării USAID cu Moldova în contextul formării unei economii naționale mai deschise, mai inclusive, mai competitive și puternic centrate pe sectorul privat, o economie aliniată la regulile comerțului modern.
● MIERCURI, 31 ianuarie
Cheltuielile pentru investiții capitale, mai mari decât anul trecut
În 2018, pentru finanțarea investițiilor capitale în bugetul de stat este preconizată suma de 3,527 mlrd lei, 52,2% fiind contribuția proiectelor susținute din surse externe. 127 mln lei este suma prevăzută pentru construcția gazoductului Ungheni – Chișinău. La fel, urmează să fie reconstruit postul vamal Palanca, va fi modernizată infrastructura biroului vamal Leușeni, a posturilor vamale Sculeni, Giurgiulești, Costești. Vor fi construite blocuri sanitare pentru 23 de posturi vamale. Pe linia Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului se prevede finanțarea construcției depozitului cu atmosferă controlată al Comisiei de stat pentru testarea soiurilor de plante și a depozitului pentru păstrarea producției agricole și a tehnicii aceleiași comisii. Se planifică construcția unor complexe locative, realizarea Programului de drumuri, renovarea Unității Primiri Urgențe a Institutului de Medicină Urgentă, renovarea complexului sportiv al Universității de Stat „Ion Creangă”, a Teatrului muzical-dramatic „B.P Hașdeu” din Cahul și a altor obiective importante. Cheltuielile capitale pe anul 2018, luând în considerație și investițiile preconizate de autoritățile publice locale, în bugetul public național, se vor cifra la 6,144 mlrd lei, cu 5% mai mult decât în 2017. Ponderea cheltuielilor capitale în PIB va constitui 14,9%, față de 11,4% în 2017.
Moldova a acumulat 58 de puncte în clasamentul mondial al transparenței bugetare
Republica Moldova a acumulat 58 de puncte din 100 în clasamentul mondial al transparenței bugetare – Open Budget Index, în care a fost inclusă pentru prima dată în anul 2017. Cu acest punctaj, Moldova se clasează pe locul 33 printre 115 state. Clasamentul este realizat de către organizația non-guvernamentală internațională Budget Partnership, iar la nivel național – de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Într-o conferință de presă, Dumitru Budianschi, director de programe „Expert-Grup”, a precizat că cercetarea a cuprins documentele pe anul bugetar din 2015, 2016 şi proiectul de buget pentru anul 2017. Punctajul Moldovei la capitolul transparență bugetară este cu 16 puncte mai mare decât media globală de 42 puncte. Acest rezultat indică faptul că țara oferă informații bugetare limitate, la fel ca și Slovacia și Polonia (59 de puncte), depășind însă Ucraina (54) și Ungaria (46), dar înregistrând un scor mai mic decât România (75 puncte din 100).
Pavel Filip: Există premise pentru reducerea tarifelor la gaze
Există premise pentru reducerea tarifelor la gazele naturale livrate consumatorilor, a declarat premierul Pavel Filip în deschiderea ședinței de miercuri a Guvernului, precizând că s-a ajuns la această concluziile în urma analizelor făcute la mai multe ședințe cu responsabili de la Ministerul Economiei și Infrastructurii. „ANRE a început consultările și analiza rapoartelor prezentate, iar în scurt timp va face publică decizia sa”, a subliniat premierul. După ce va ANRE își va face publică decizia, banii achitați în plus de consumatori, de la începutul anului, urmează să fie întorși sau transferați în contul consumului viitor, a mai spus Pavel Filip. Experții în energetică estimează că există premise pentru micșorarea tarifelor la gaze cu 30%. Consumatorii casnici achită pentru un metru cub de gaze naturale 6,3 lei, inclusiv TVA (8%). Potrivit estimărilor experților, tariful ar trebui să fie micșorat până la 4,2 lei.
S-a deschis „Fabricat în Moldova”
Ediția a XXVII-a a expoziției „Fabricat în Moldova”, tradițional desfășurată de către Camera de Comerț și Industrie, sub patronajul Guvernului Moldovei, a fost inaugurată astăzi, 31 ianuarie, la Moldexpo. Evenimentul expozițional întrunește 427 de întreprinderi din țară, precum și oameni de afaceri din state-partenere: Belarus, Ucraina, România, Italia (cu stand al companiilor moldo-italiene), Iran și alte țări. „Fabricat în Moldova” s-a afirmat ca un instrument eficient de promovare a realizărilor companiilor moldovenești, un eveniment de susținere a producătorului autohton. O prezență atât de numeroasă a companiilor face dovada că agenții economici au încredere în această posibilitate de a se promova”, a specificat Sergiu Harea, directorul CCI. Ministrul Economie și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a menționat că un obiectiv prioritar pentru agenții economici din Moldova este de a spori în continuare calitatea produselor și serviciilor, dar și eficiența în producție. Expoziția este deschisă până pe 4 februarie.
Primarii nu vor mai merge la trezorerii pentru a depune declarațiile de plată
Primarii nu vor mai merge la trezorerii pentru a depune declarațiile de plată. Acestea vor putea fi transmise online. Despre aceasta a anunțat, într-o conferință de presă, ministrul finanțelor, Octavian Armașu. „Distanța pe care trebuiau să o parcurgă primarii pentru a depune declarațiile de plată la trezoreriile regionale este mare. Pentru a scoate această presiune de pe primării, declarația de plată către trezorerii va fi depusă online. Trezoreria respectivă va interacționa cu banca și primarii vor ridica numerarul la filiala la care sunt deserviți”, a precizat Octavian Armașu. Ministrul a îndemnat primarii să treacă la sistemul de plăți electronice, care simplifică cu mult procesul administrativ. În context, Octavian Armașu a amintit că a fost lansat procesul de achiziții electronice, deocamdată pentru achizițiile cu valoare mică. Până în vară, urmează să fie testat și procesul de achiziții electronice cu valoare medie și mare. „Deja am finalizat testările de semnare electronică a contractelor. Urmează să instruim autoritățile centrale și locale ce trebuie să facă pentru semnarea online a contractelor. După trimiterea în format electronic la trezorerie, contractul va fi înregistrat. Tot procesul se va face din oficiu. Iar toată informația ajunge în baza centrală de date și este publică pentru toți acei care monitorizează procesul de achiziții publice”, a declarat ministrul finanțelor.
Peste podul dintre Gura Bâcului și Bâcioc vor putea trece și vehiculele de până la 10 tone
Vehiculele cu capacitatea de până la 10 tone vor putea traversa podul rutier peste râul Nistru, din în preajma localităților Gura Bâcului și Bâcioc. Astfel, se reduce cu aproape 50 km traseul curselor internaționale de pasageri și de mărfuri, fiind asigurat accesul direct spre localitățile din stânga Nistrului. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Grupului comun de experți în domeniul transporturilor și infrastructurii rutiere, în vederea fluidizării transportului de mărfuri și persoane și facilitării conexiunii dintre cele două maluri ale Nistrului. Deja au fost instalate indicatoarele rutiere corespunzătoare, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei și Infrastructurii. Podul dintre localitățile Gura Bâcului – Bâcioc, Anenii Noi, a fost redeschis pentru circulație pe 18 noiembrie 2017. Acesta a fost distrus de bombardamente în timpul acțiunilor militare din 1992. A fost reconstruit în 2002, pe bani europeni, însă nu a fost pus imediat în funcțiune din cauza unor deficiențe tehnice.
● JOI, 01 februarie
Moldova va investi 122,5 mln lei în economia „verde” în următorii trei ani
Cabinetul de miniștri a aprobat Programul de promovare a economiei „verzi” pentru anii 2018-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Programul vizează creșterea eficienței energetice a ţării şi a cotei energiei obținute din surse regenerabile, creșterea suprafeței de terenuri agricole cu producție ecologică și a produselor ecologice exportate. Alte acţiuni se referă la promovarea principiilor orașelor verzi, fortificarea sistemului de achiziții publice durabile, includerea educației ecologice și a educației pentru dezvoltare durabilă în programele instituțiilor de învățământ. Costul pentru implementarea Programului este aproximativ 122,5 mln lei, care va fi acoperit atât din bugetul de stat, cât și prin intermediul altor mecanisme financiare.
Este instituit Centrul de tehnologii informaționale în finanțe
Cabinetul de miniștri a decis instituirea Centrului de tehnologii informaționale în finanțe – instituție publică, prin reorganizarea întreprinderii de stat „Fintehinform”. La o altă etapă, Centrul va absorbi întreprinderile de stat „Fiscservinform” și „Vamservinform”. Ministrul finanțelor, Octavian Armașu, a menționat că aceste reorganizări se fac în contextul eficientizării activității administrației publice centrale. Scopul urmărit este creșterea eficienței serviciilor și reducerea costurilor acestora.
Producătorii agricoli pot depune de astăzi cereri pentru subvenții
Cu începere de la 1 februarie, producătorii agricoli pot depune cereri pentru obținerea subvențiilor pentru anul 2018, a comunicat într-o conferință de presă directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Nicolae Ciubuc. În bugetul de stat pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural este prevăzută suma de 900 mln lei. Prioritar vor fi oferite subvenții pentru cele 1500 de cereri rămase de anul trecut, în sumă de 220 mln lei. În Fondul viei și vinului urmează să fie transferați 46 mln lei. Astfel că suma reală rămasă pentru procesul de subvenționare a anului 2018 este de 633 mln lei. Referitor la prioritățile de subvenționare, directorul AIPA a spus că acestea vor fi domeniile cu valoare adăugată înaltă. Subvenții se vor aloca pentru sporirea competitivității prin modernizarea producției, pentru plantarea livezilor și a viilor, pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, dar și edificarea unor obiective importante în mediul rural. Subvențiile oferite producătorilor tineri vor fi mai mari cu 15 la sută. Ministrul agriculturii, Liviu Volconovici, prezent la conferință, a precizat că subvențiile pentru tinerii producători vor constitui 5% din totalul subvențiilor acordate. De subvenții majorate vor beneficia și femeile cu afaceri în agricultură. Subvenția pe care o poate primi un producător este de până la 3 mln lei. Grupurile de producători pot primi 4,5 milioane de lei. În 2017 au fost depuse 7800 de cereri de subvenționare.
28 din cele 51 de acțiuni prevăzute în Foaia de parcurs au fost realizate, Expert-Grup
Din cele 51 de acțiuni prevăzute de Foaia de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului pentru perioada iulie-decembrie 2017 au fost realizate doar 28. Zece din acțiunile realizate sunt apreciate drept „realizate cu rezerve”, iar 22 de acțiuni sau 43% din total au fost inițiate, dar nefinalizate. Raportul de monitorizare a fost prezentat astăzi, 1 februarie, de către experți. Potrivit director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, motivele depășirii termenelor limită țin de stabilirea unor ținte calendaristice prea ambițioase. Și efectele reformei Guvernului au afectat ritmul reformelor în general și ritmul implementării măsurilor stabilite în Foaia de parcurs. Per general, Foaia de parcurs, deși are anumite efecte pe termen scurt, pe termen lung nu poate servi drept un instrument eficient de planificare, menționează Adrian Lupușor. Pe viitor, guvernarea ar trebui să se concentreze pe reformarea cadrului de planificare strategică, iar existența anumitor Foi de parcurs ar fi justificată numai dacă acestea ar face referire la strategiile sectoriale existente.
În Moldova se va permite cultivarea cânepei, proiect
Un proiect de hotărâre de Guvern, supus dezbaterilor publice pe particip.gov.md, va permite cultivarea cânepei pentru extragerea de fibre, biomasă, uleiuri și pentru fabricarea de produse alimentare și farmaceutice. Pentru a cultiva această plantă se va cere autorizație. În nota informativă a proiectului se menționează că folosirea soluțiilor oferite de natură pot promova un mod sănătos de viață. Pe vremuri cânepa a asigurat omenirea cu hrană, uleiuri vegetale, haine, materiale de construcție antiseptice și ecologice pentru construcția caselor. „Cânepa industrială este planta care poate asigura, fără îndoieli, independența energetică națională și dezvoltarea rurală durabilă în ţările preponderent agrare, cum este și Republica Moldova. Cânepa Industrială are un potențial industrial și horticol deosebit”, se mai spune în nota informativă. Dacă va fi dezvoltată procesarea cânepei pentru fibre și semințe, Moldova va deveni un furnizor şi exportator de produse derivate destul de solicitate pe piețele globale în creștere spectaculoasă: farmaceutice, alimentare, textile, constructoare de mașini și avioane și alte industrii.
● VINERI, 02 februarie
Marian Lupu: Moldova trebuie să aibă acorduri de comerț liber cu cât mai mulți parteneri
Republica Moldova trebuie să aibă acorduri de comerț liber cu cât mai mulți parteneri interesați. Declarația a fost făcută de președintele fracțiunii Partidului Democrat în Parlament, Marian Lupu, în cadrul unei emisiuni tv. Potrivit lui, economia Republicii Moldova este orientată spre export: cu cât mai mult exportă, cu atât mult se contribuie la creșterea volumului de producere, la crearea mai multor locuri de muncă. Astfel, dacă economia unui stat este bazat pe export, acesta nu poate fi închis pentru celelalte piețe. De asemenea, Marian Lupu a reiterat că Republica Moldova, din anul 2001, de când a devenit stat membru la Organizația Mondială a Comerțului, media ponderată a tarifelor vamale la intrare în țară este de 6%, respectiv, nivelul de protecție a pieței este foarte mic. „Coborârea de la 6% la 0% rămâne a fi practic nesimțită de economie fiindcă este un nivel foarte redus, iată de ce eu pledez pentru un pachet cât mai larg de acorduri comerciale, de liber schimb, lucru cu siguranță în favoarea producătorilor, întreprinderilor și a tuturor celor care lucrează la aceste întreprinderi”, spune Marian Lupu.
Suport european pentru îmbunătățirea cadrului normativ al infrastructurii calității
Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova în consolidarea, conform standardelor comunitare, a cadrului juridic și normativ al infrastructurii calității și supravegherii pieței, în contextul implementării Acordului de Asociere, care îl cuprinde și pe cel de comerț liber. Un proiect în acest sens a fost lansat vineri, 2 februarie. Proiectul UE vine în sprijinul agenților economici moldoveni care vor să-și sporească competitivitatea, prin îmbunătățirea calității producerii și promovării exporturilor, dar și printr-un marketing și management mai bun. 75 de companii viabile pentru export vor fi susținute în acest sens. Ministerul Economiei și Infrastructurii va primi sprijin ca să realizeze acțiuni de comunicare în domeniul infrastructurii calității, supravegherii pieței și să promoveze condițiile și oportunitățile pieței interne și externe. Susținere va fi oferită și Agenției pentru Protecția Consumatorului, ca să-și îmbunătățească capacitățile instituționale în vederea unei mai bune supravegheri a pieței. Durata proiectului este de trei ani, septembrie 2017 – august 2020.
Multe produse lactate populare conțin grăsimi vegetale peste normă, studiu
Un studiu arată că într-un număr semnificativ de produse lactate comercializate în Republica Moldova grăsimile lactate sunt substituite cu grăsimi de alte origini. Studiul, inițiat de Fundația Est-Europeană și efectuat în laboratoarele Centrului de Metrologie Aplicată și Certificare, a analizat 126 de mostre de produse lactate autohtone, dar și de import. Mostrele provin din magazine de diferit format, de la chioșcuri de firmă, până la supermarketuri. Pentru studiu s-au selectat preponderent produse cu un conținut ridicat de grăsimi. O pătrime din mostre – care au inclus produse precum: untul, smântâna, cașcavalurile și brânzeturile – au picat testul. Conform normelor în vigoare, grăsimile de origine ne-lactată nu trebuie să depășească 5% din totalul de grăsimi conținute în produsul lactat respectiv. „Deținătorul de record”, potrivit studiului, este liderul pieței produselor lactate – JLC: în majoritatea mostrelor acestei mărci grăsimile de origine vegetală au depășit cu mult norma. În brânza de vaci de 6% „De casă JLC”, conținutul de grăsimi vegetale a atins 95,8%. În brânza de vaci granulată de 5% „Făguraș”, cifra a constuit 93,2%. În brânza „Grăuncior” grăsimile de origine străină au constituit 89,31%, iar în produsul „Gingășie” – 89%.
● SÂMBĂTĂ, 03 februarie
Asistența SUA acordată Moldovei are scopul de dezvoltare a democrației, opinie
Asistența financiară acordată Republicii Moldova de către Statele Unite ale Americii are drept scop sporirea nivelului de democrație. De această părere este expertul economic Veaceslav Ioniță. În cadrul unei emisiuni tv, Veaceslav Ioniță a afirmat că în ultimii 20 de ani de relații cu SUA cel mai important lucru pe care Statele Unite vrea să-l facă în Moldova este asistență de transformare a țării. Din punct de vedere economic, Moldova nu reprezintă niciun interes pentru SUA, exporturile și importurile dintre cele două state este la nivel de 2%. „Cât privește asistența financiară pe care am primit-o de la SUA este la nivel de 20-25%”, spune expertul. Analistul Anatol Țăranu susține că Republica Moldova este observată cu atenție de politicienii de la Washington. Anatol Țăranu susține că pe lângă asistența economică, SUA au acordat o asistență politică enormă Republicii Moldova.
ANSA a primit donație un incinerator mobil pentru subprodusele de origine animală
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a primit donație, din partea Guvernului Estoniei, un incinerator mobil pentru subprodusele de origine animală. Directorul ANSA, Gheorghe Gaberi, a spus, la evenimentul de transmitere a donației, că Republica Moldova are nevoie anual să proceseze aproape 15 mii de tone de deșeuri din subproduse de origine animală, dar nu dispune de o întreprindere specializată. Incineratorul mobil este o donație binevenită și necesară. Acesta are o capacitate de ardere de 10 tone de materie primă pe zi, producând din deșeuri uleiuri tehnice și făină, care ulterior pot fi livrate întreprinderilor specializate în prepararea motorinei biologice și a energiei electrice.
Producătorii de lactate folosesc grăsime vegetală pentru un produs finit mai ieftin
În Republica Moldova se consumă mai mult lapte decât se produce, de aceea producătorii folosesc la procesare grăsimi vegetale. Dacă ar importa grăsimi de origine animală, produsele finite din lapte ar costa mai scump. Medicul nutriționist, Sergiu Munteanu, a spus pentru portalul sănătate.info, citat de IPN, că se importă cantități mari de grăsime vegetală hidrogenată, care are rolul de a crea impresia că produsele corespund cantității de grăsime indicate. Potrivit lui Sergiu Munteanu, dacă producătorii vor începe să importe grăsimea animalieră, costul untului se va dubla. „Pur și simplu, la noi pe piață nu există atâta grăsime animalieră de care au nevoie producătorii pentru un produs calitativ”, a spus nutriționistul. În urma analizei proceselor tehnologice de procesare, s-a observat că se ia laptele, se scot toate grăsimile și se adaugă doar acel procentaj de grăsime de care este nevoie: 2,5% sau mai mult. Potrivit medicului nutriționist, pentru îmbunătățirea calității laptelui produs în Moldova este nevoie ca statul să-și stabilească rolul pe care îl are în această ramură agricolă, iar producătorii de lapte, colectorii și cei care-l procesează, să-și ajusteze activitatea la standardele UE. Un aspect important, spune expertul, sunt investițiile în dezvoltarea ramurii.
