● LUNI, 29 aprilie
Creşterea bruscă a temperaturilor impune agricultorii să urgenteze semănatul
Din cauza creşterii bruşte a temperaturilor, agricultorii trebuie să urgenteze semănatul de cereale. Mai mulţi agricultori spun că primăvara devine un anotimp mai scurt, vremea se încălzeşte brusc, ceea ce face ca umiditatea din sol să se evaporeze mai repede.Anatol Plăcintă, agricultor, membru al Consiliului Republican al Asociaţiei Producătorilor de Fructe, a declarat că pământul trebuie să fie umed de cel puţin 7 centimetri în adâncime pentru ca sămânţa să prindă rădăcini. Directorul executiv al asociaţiei „Moldova Fruct”, Petru Stratan, a menţionat că modificarea bruscă a temperaturilor face ca albinele să nu reuşească să polenizeze florile. „Floarea înfloreşte, este fertilă, disponibilă de a fi polenizată şi, dacă procesul de înflorire este foarte rapid, albinele nu reuşesc să polenizeze. Este nevoie de un numărul suficient de stupi şi de vânt”, a spus Petru Stratan. Fără polinizare adecvată, va fi mai mică şi roada. Un alt dezavantaj al creşterii bruşte a temperaturilor este că agricultorii nu reuşesc să stropească pomii cu preparate de protecţie. Dacă până la mijlocul lunii aprilie, temperaturile au variat între 10-15 grade Celsius, atunci la sfârşitul lunii acestea s-au ridicat de la 20 la 29 de grade Celsius.
Exportul producţiei agroalimentare moldoveneşti pe piaţa rusă are unde să crească, oficial
Majorarea cu 100 de milioane de dolari a producţiei moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse este posibilă şi ar fi benefică pentru Republica Moldova, a declarat ministrul rus al agriculturii, Nicolai Fedorov, care a efectuat, săptămâna trecută, o vizită în Republica Moldova. Volumul comerţului cu produse agro-alimentare între Moldova şi Rusia s-a cifrat anul trecut la 350 mln dolari, inclusiv peste 200 mln dolari exporturile din Moldova. „Consumatorii noştri solicită mai ales mere, struguri şi vin moldovenesc. Dar este important să se ia în consideraţie că cerinţele faţă calitatea produselor cresc, consumatorul este mult mai pretenţios decât acum câţiva ani. Este necesar şi de a diversifica producţia”, a menţionat oficialul rus.Omologul său din Republica Moldova, Vasile Bumacov, a spus că se lucrează cu producătorii locali pentru a exclude cazurile de nerespectare a normelor sanitare la produsele exportate, în special la producţia de mere. Acestă activitate va fi continuată. Un rol important în impulsionarea exporturilor de produse agroalimentare din Republica Moldova pe piaţa rusă revine dialogului permanent cu autorităţile de resort din Rusia, inclusiv la şedinţele colegiilor ministerelor, care până acum au fost două la număr. În cadrul reuniunii părţile au convenit să colaboreze în domeniul controlului veterinar şi fitosanitar, dar şi asupra proiectului unei noi redacţii a Memorandumului referitor la siguranţa producţiei de origine vegetală. De asemenea, s-a convenit să se colaboreze în domeniul ştiinţei agrare şi perspectivelor de livrare a tehnicii agricole ruseşti în Moldova, conform schemelor de leasing aplicate în Federaţia Rusă.
● MARŢI, 30 aprilie
BEI şi BERD vor finanţa două proiecte importante în domeniul transportului
Premierul interimar, Iurie Leancă, i-a cerut ministrului transporturilor în exerciţiu, Anatol Şalaru, să pregătească pentru următoarea şedinţă a Guvernului un proiect de decizie privind instituirea unui grup de negociatori care va discuta cu Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare condiţiile de acordare a unor împrumuturi pentru realizarea a două proiecte importante în Moldova. Primul proiect vizează reabilitarea a 400 km de drum, iar cel de-al doilea ţine de unele reforme la ÎS „Calea Ferată a Moldovei”. Iurie Leancă a mai spus că în Republica Moldova sunt aşteptate în timpul apropiat delegaţii ale celor două instituţii financiare.
Moldelectrica a admis cheltuieli nejustificate de 156 de milioane de lei, ANRE
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică constată că, în perioada anilor 2008-2011, ÎS „Moldelectrica” a efectuat achiziţii de bunuri şi servicii nerespectând cadrul legal, înregistrând astfel cheltuieli nejustificate în valoare totală de 156 de milioane de lei. Analiza contractelor de achiziţie a arătat că întreprinderea, evitând posibilitatea procurării de bunuri şi servicii direct de la producători sau de la reprezentanţii oficiali ai acestora, a apelat la intermediari, adaosurile cărora au majorat considerabil costurile de achiziţie. Majoritatea acestor agenţi economici erau interdependenţi, aveau angajaţi şi factori de decizie comuni, aceleaşi adrese de oficii şi depozite etc. Şi la capitolul investiţii au fost admise nereguli. Întreprinderea, în loc să reutileze unele spaţii existente, a optat pentru construcţia unor spaţii noi (54 de căsuţe pentru instalarea panourilor de evidenţă a energiei electrice), cheltuielile pentru construcţia unui metru pătrat ridicându-se în unele cazuri până la 15 mii de lei, iar costul total – la 18 milioane. ANRE notează că în anul 2010, valoarea activelor ÎS „Moldelectrica” a fost reevaluată de la 780 de milioane de lei la 2,2 miliarde, iar termenul de exploatare a fost redus simţitor, ceea ce a condus la o creştere esenţială a uzurii mijloacelor fixe. Astfel, calculele întreprinderii au arătat o creştere a uzurii de la 64 la 276 de milioane de lei. ANRE, la momentul ajustării tarifului pentru transportul energiei electrice, în baza unei suspiciuni privind majorarea artificială a componentei respective, a acceptat un nivel al uzurii de doar 109,7 milioane de lei, se mai spune în comunicatul de presă remis de instituţie.
● VINERI, 3 mai
Există premise reale de reducere a ratelor dobânzilor la credite, guvernator BNM
Ratele dobânzilor la creditele bancare vor continua să scadă, anticipează Banca Naţională a Moldovei în Raportul inflaţiei, prezentat pe 2 mai. Guvernatorul Dorin Drăguţanu a spus că aceasta se va produce inclusiv datorită reducerii de către BNM, la finele lunii aprilie, a ratei de bază cu 1 punct procentual, de la 4,5% la 3,5%. Potrivit lui Drăguţanu, deciziile de politică monetară nu pot avea efecte imediate. Este necesară o perioadă de circa 9 luni. „La ultima licitaţie de plasare a valorilor mobiliare de stat rata medie a scăzut cu 0,5 puncte procentuale. Astfel, transmiterea la hârtiile de valoare este mai rapidă decât la credite”, a menţionat guvernatorul. „Mesajul pe care îl transmitem prin micşorarea ratei de bază de la 4,5% la 3,5% pentru bănci şi clienţii acestora este că noi nu vedem riscuri inflaţioniste în următoarele 8 trimestre, inflaţia va fi una mică”, a menţionat Dorin Drăguţanu. Guvernatorul a mai spus că băncile trebuie să convingă clienţii că, la o rată a inflaţiei de 3,5%, ratele depozitelor trebuie să fie mai mici, iar în baza ieftinirii resurselor băncile să ieftinească şi creditele.
Majorarea capitalului BEM este orientată spre redresarea situaţiei, Dorin Drăguţanu
Majorarea capitalului social al Băncii de Economii până la 214 mln lei este o acţiune orientată spre redresarea situaţiei, a declarat presei guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu. În opinia sa, pentru a-şi păstra competitivitatea pe piaţă şi pentru a restabili profitabilitatea, BEM necesită în continuare o majorare a capitalului social. „Chem acţionarii băncii, atât statul, cât şi pe cei minoritari, să analizeze necesarul de capital în bancă”, a declarat guvernatorul la o conferinţă de presă , transmite IPN. Întrebat care ar fi suma necesară, Drăguţanu a reiterat că pentru acoperirea tuturor riscurilor e nevoie suplimentar de 700 mln lei. „Profitabilitatea băncii este foarte joasă, sub media pe sistem. Potrivit datelor publicate de bancă, din totalul activelor 32% o reprezintă creditele, în timp ce media pe sistem este de peste 50%. Având o pondere atât de mică de credite, băncii îi este greu să genereze suficiente venituri din dobânzi, astfel încât să raporteze o profitabilitate comparabilă cu cele înregistrate de alte bănci”, a spus guvernatorul. Potrivit unui comunicat al BEM, la sfârşitul trimestrului trei instituţia financiară şi-a majorat capitalul social la 214 mln lei, în conformitate cu cerinţele BNM, în urma profitului înregistrat, care s-a datorat în mare parte vânzării a o parte din creditele neperformante. Din datele publicate de bancă, împrumuturile expirate s-au redus cu 490 mln lei, iar gajul luat în posesie a descrescut cu 230 mln lei.
