● LUNI, 28 octombrie

Agricultorii insistă pe reducerea TVA

Scutirea producătorilor agricoli de impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani, reducerea cotei TVA de la 20% la 8% începând cu anul 2014, precum şi fixarea agriculturii printre priorităţile dezvoltării economiei ţării – sunt cerinţe înaintate Guvernului de către organizaţiile din domeniul agricol. Dacă nu vor fi propuse soluţii timp de 10 zile, producătorii agricoli anunţă manifestări în masă pentru 23 noiembrie. Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că sectorul agricol trebuie să fie tratat cum este în UE, unde mai mult de 40% din bugetul european este alocat dezvoltării sectorului agrar. Pe când în Republica Moldova, sectorului care asigură 30% locurile de muncă  îi sunt alocate anual mai puţin de 2% din totalul cheltuielilor necesare. Potrivit preşedintelui UniAgroProtect, după seceta din 2012 niciuna din problemele strategice existente în sectorul agricol nu a fost soluţionată. Din contra, a fost majorată taxa pe valoarea adăugată, au crescut haotic preţurile la produsele petroliere şi a fost monopolizată piaţa produselor alimentare, a spus Alexandru Slusari. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc, a spus că dezvoltarea rurală trebuie să fie o prioritate pentru Republica Moldova, iar buna implementare a legislaţiei privind subvenţionarea sectorului agricol, crearea centrelor agricole la nivel naţional şi regional ar permite agricultorilor să se organizeze mai eficient, a spus Valeriu Cosarciuc. Potrivit datelor UniAgroProtect, sectorul agricol din Republica Moldova asigură cu produse 56% din populaţia ţării.

Producătorii agricoli vor fi scutiţi de TVA la procurarea tehnicii agricole

Producătorii agricoli vor fi scutiţi de plata taxei pentru valoare adăugată la procurarea tehnicii agricole. Un proiect de lege în acest sens urmează a fi examinat de plenul Parlamentului. „Producătorii agricoli au doar vânzări sezoniere şi nu dispun permanent de mijloace financiare, iar cheltuielile pentru tehnica agricola sunt foarte mari. Pentru a-i susţine pe agricultori în activitatea lor economica, ar fi corect ca investiţiile în tehnica agricolă să fie scutite de taxa pentru valoare adăugată”, se menţionează în nota informativă care însoţeşte proiectul. Conform prevederilor legale curente, producătorii agricoli care fac investiţii în clădiri şi transport, primesc înapoi taxa pentru valoare adăugată în termen de 3 luni. Însă,  practica arată că termenul este depăşit, iar producătorii îşi restituie suma de bani mult mai târziu.

Guvernarea refuză să promoveze revendicările businessmanilor fiindcă vine un an electoral

Guvernarea nu vrea să promoveze revendicările patronatelor pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, deoarece urmează un an electoral, iar aceste modificări ar putea fi folosite pentru a manipula opinia publică. De această părere sunt reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Moldova, care organizează un forum pentru a insista pe promovarea politicilor menite să creeze condiţii favorabile pentru dezvoltarea economică a ţării. Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM), Leonid Cerescu, a declarat că în ultimii 3-4 ani situaţia oamenilor de afaceri nu s-a îmbunătăţit cu nimic, mai mult chiar, presiunile şi constrângerile asupra acestora au crescut. Liderul patronatelor susţine că sunt multe platforme de comunicare dintre mediul de afaceri şi guvernare, dar nu se simte eficienţa dialogului, propunerile oamenilor de afaceri nu sunt luate în calcul. „Acum plătim 5 zile de incapacitate temporară de muncă. Este o impozitare dublă, noi ne onorăm obligaţiunile la fondul social, plus şi plata pentru incapacitatea de muncă. Suntem nevoiţi să plătim impozite şi la dividende. În ultimii 2-3 ani de zile, noi nu am obţinut ceva înţelegere, noi negociem, discutăm, dar propunerile nu sunt luate în considerare. Guvernul ne ascultă, dar face ceea ce îi este convenabil. Situaţia aceasta ne-a făcut să elaborăm un studiu independent, cu răspunsurile agenţilor economici. Au fost depistate 16 constrângeri care împiedică activitatea normală a patronilor. Am convenit să facem un forum al oamenilor de afaceri, să aducem la cunoştinţă constrângerile, părerile noastre şi să formulăm ce politici pot fi promovate pentru a depăşi situaţia existentă”, a comunicat Leonid Cerescu. Preşedintele CNPM a mai remarcat că în această perioadă a fost majorat cuantumul TVA la zahăr de la 8 la 20%. „Noi de fiecare dată nu am tăcut, ne-am expus public la toate majorările acestea. Noi aducem 80% din totalul acumulărilor la bugetul de stat şi nu vor să ne audă. Autorităţile spun că cei de la FMI au anumite solicitări, dar când ne vedem noi cu reprezentanţii FMI, aceştia declară că nu cer nimic, ci Guvernul aşa politici are. În cadrul discuţiilor vrem să ajungem la un consens, să găsim soluţiile care să satisfacă şi angajaţii, şi angajatorii, şi Guvernul”, a subliniat Leonid Cerescu. Atunci când agenţii economici nu se descurcă cu toată povara şi constrângerile, au de ales între 3 soluţii, spune preşedintele CNPM „Fie falimentează, fie reduc numărul angajaţilor, fie pleacă în economia informală. Au de pierdut toţi: şi salariaţii, şi angajatorii, şi statul”, a subliniat Leonid Cerescu. Vlad Caminschi, şef Direcţie relaţii interne şi externe a CNPM, spune că Fondul pentru incapacitate temporară de muncă dint bugetul asigurărilor sociale de stat era de circa 600 milioane de lei, iar jumătate din această sumă ulterior a trecut pe seama angajatorilor după ce s-a majorat numărul zilelor de incapacitate temporară de muncă achitate de angajator. „Şi în cazul impozitării dividendelor vrem să fie echitate şi corectitudine. Avem, de exemplu, o sumă de bani acumulată la profit care, până a fi repartizată la acţionari, este impozitată o dată. Apoi aceeaşi sumă este impozitată a doua oară, pentru că acţionarii sunt obligaţi să plătească atunci când îşi ridică dividendele. Este o impozitare dublă a aceleiaşi sume. Această practică neechitabilă a fost introdusă acum câţiva ani. Pentru anul viitor se mai propune şi majorarea contribuţiilor la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală cu 0,5%. Constrângerile pentru antreprenori cresc şi este o tendinţă foarte periculoasă pentru toţi”, a specificat Vlad Caminschi. Pe moment, patronatele nu înţeleg raţionamentul comportamentului guvernării şi al politicilor care le promovează. „Fără să cunoaştem aceasta, ni se creează impresia că este un tupeu al guvernanţilor. Am ajuns la concluzia că atunci când ne consultăm cu ministerele, cu agenţiile şi alte instituţii inferioare Guvernului, nu avem deficienţe, acestea apar la momentul luării deciziilor. Cu executorii ajungem la înţelegere, dar când se iau deciziile, acestea nu se iau în calcul”, a remarcat şeful Direcţiei relaţii interne şi externe a CNPM. Vlad Caminschi admite că acţiunile guvernanţilor sunt impulsionate şi de criza economică ale cărei repercusiuni se mai simt, dar nu înţelege de ce guvernarea nu spune direct că scopul ei principal este de a acumula bani în bugetul de stat cu orice preţ? Totuşi, el spune că o anumită doză de sinceritate din partea guvernării acum există, pentru că, atunci când CNPM promovează anumite politici, ea spune că următorul este an electoral şi nu va propune politici care ar putea afecta rezultatele alegerilor.

Producţia agricolă a crescut cu peste 30%

Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile a crescut, în perioada ianuarie-septembrie 2013, cu 30,2% faţă de perioada respectivă a anului precedent. Majorarea a fost determinată de creşterea considerabilă a producţiei vegetale cu peste 52%, producţia animalieră rămâne însă la nivelul anului precedent. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, recolta globală de grâu a constituit peste 995 mii tone sau de 2 ori mai mult faţă de anul 2012, a orzului – circa 212 mii tone, de 1,8 ori mai mult. Mersul recoltării în întreprinderile agricole, inclusiv gospodăriile ţărăneşti, indică o creştere a recoltei medii pe principalele culturi agricole, îndeosebi a porumbului. În ianuarie-septembrie, s-au înregistrat reduceri în sectorul zootehnic, în special, cel de creştere a vitelor şi păsărilor, în masă vie, în gospodăriile de toate categoriile, cu 0,9%. Producţia de ouă a sporit cu 2% şi a fost determinată de creşterea considerabilă a producţiei acestora în întreprinderile agricole, drept urmare a majorării şeptelului de găini-ouătoare, cu 11%, şi al productivităţii lor cu 0,6%. Producţia de lapte a crescut cu 1,3%.

Preţul ouălor s-a majorat practic de 2 ori

Preţul ouălor s-a majorat, practic, dublu, comparativ cu perioada de vară. Astfel, în prezent, în pieţele din capitală, ouăle se vând la preţ de 19-23 de lei. Directorul general al întreprinderii ştiinţifice de producţie de stat „Avicola-Moldova”, Ion Bâzgu, a menţionat că, pe parcursul anului, preţul ouălor variază în dependenţă de mai mulţi factori: în lunile reci, acesta se majorează după care se micşorează, practic, dublu, în perioada de vară. Ion Bâzgu a spus că principalul factor care duce la scumpirea ouălor este preţul hranei. Aceasta este procurată în proporţie de 50% de peste hotare. „Dacă azi porumbul se vinde cu 2 lei un kilogram, aceasta nu înseamnă că noi hrănim păsările doar cu 2 lei. Ponderea cerealelor din furajele cu care sunt hrănite păsările este de circa 50%, restul elementelor componente sunt vitaminele, aminoacizii şi proteinele vegetale şi animale, procurate de peste hotare”, a spus producătorul. Potrivit acestuia, un kilogram de proteină vegetală cum este soia, în prezent, se importă la preţ de 11-12 lei. Proteinele animale, adică făina de peşte, se importă la un preţ de 14 lei pentru un kilogram. Astfel, un kilogram de furaje se ridică la preţul de la 5 la 6 lei pentru o găină. Pentru obţinerea a 10 ouă, o găină este hrănită cu 2 kilograme de furaje combinate, în total, circa 11 lei. Astfel, ponderea costurilor pentru procurarea furajelor este de 58%-62% din preţul ouălor. „Lumea crede că dacă cerealele sunt ieftine şi preţul ouălor trebuie să fie mic. Dar, în luna martie preţul de vânzare a ouălor este de 11 lei, iar preţul de cost este de 16 lei. Din cază că relaţiile de piaţă nu sunt dezvoltate, producătorii de ouă activează cu un risc de 100%. Noi nu avem contracte încheiate cu niciun magazin şi nimeni nu vrea să încheie un contract, astfel nimeni nu ne poate asigura că în luna ianuarie sau martie vom avea câştig sau pierderi”, a subliniat Ion Bâzgu. Acesta a specificat că preţul de vânzare nu este majorat de producător, dar de piaţă, în funcţie de cerere şi ofertă. În plus, aproximativ 58% din cantitatea de ouă de pe piaţa autohtonă sunt produse în gospodăriile auxiliare şi de fermieri. Astfel, din cauza variaţiei temperaturilor pe timp de noapte şi zi, găinile întră în perioadă de năpârlire când nu produc ouă. Atunci pe piaţă se produce un mare deficit de producţie care şi generează creşterea preţului.

● MARŢI, 29 octombrie

FISC elaborează Dosarul electronic al contribuabilului

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) va implementa Dosarul electronic al contribuabilului, care va conţine toată informaţia de care dispune autoritatea fiscală despre fiecare contribuabil în parte. Crearea Dosarului electronic al contribuabilului va facilita activitatea colaboratorilor fiscali, a menţionat şeful IFPS, Ion Prisăcaru, în cadrul şedinţei de lucru. Potrivit unui comunicat de presă al IFPS, dosarul electronic al contribuabilului va conţine: fişa personală a contribuabilului, fişa generalizată (calcularea şi achitarea impozitelor), informaţia privind riscurile identificate privind activitatea contribuabilului şi alte date. Majoritatea informaţiilor „Dosarului electronic” vor putea fi accesate online inclusiv de către contribuabili. Totuşi, „Dosarul electronic” va servi prioritar angajaţilor FISC, la planificarea, pregătirea şi exercitarea expresă a controalelor fiscale.

Şeful Guvernului cheamă agricultorii la dialog direct

Prim-ministrul Iurie Leancă se adresează asociaţiilor care reprezintă producătorii agricoli să discute direct cu guvernarea, nu prin intermediul presei, şi să vină cu soluţii cum poate fi redresată situaţia în agricultură. Îndemnul vine în contextul protestelor anunţate de către reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli pentru  23 noiembrie. „Sunt la curent cu revendicările asociaţiilor care reprezintă interesele fermierilor, nu ştiu dacă a tuturor fermierilor sau a unui segment. În primul rând, cei care se află în fruntea acestor asociaţii au deţinut cândva funcţii înalte în stat, precum domnul Valeriu Cosarciuc, fostul ministru al agriculturii şi aceşti oameni cunosc foarte bine cum funcţionează instituţiile, cum se formează bugetul, cum se repartizează veniturile la buget”, a specificat şeful Guvernului în cadrul emisiunii „Fabrika” la postul Publika TV. Iurie Leancă spune că îşi doreşte să majoreze fondul de subvenţii în agricultură, îşi doreşte ca ţara să aibă suficiente resurse ca să fie majorate pensiile şi salariile funcţionarilor publici, dar bugetul nu este sac fără fund. „Vreau să-i întreb din contul la ce ar vrea ei să adauge bani la fondul de subvenţionare? Din contul educaţiei, medicinei sau infrastructurii? Aş vrea să remarc faptul că, în afară de subvenţii, mai sunt şi alte resurse la dispoziţia fermierilor, ne-a vizitat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, am decis că vom face o conferinţă mare axată pe agricultură pentru atragerea fondurilor enorme pentru agricultori”, a spus premierul. Republica Moldova cooperează cu Banca Europeană pentru Investiţii, s-a discutat să  se pună la dispoziţia agricultorilor moldoveni credite multe şi ieftine. „Nu este corect să spui că doar din subvenţii agricultura se dezvoltă. Suntem interesaţi ca agricultura să se dezvolte, dar trebuie să ţinem cont de realităţi. Este o prioritate mare, am demonstrat-o şi în discuţiile cu partenerii externi. Dar noi trebuie să discutăm despre aceasta direct, nu prin intermediul presei”, a subliniat oficialul. Iurie Leancă a mai spus că una din cele 3 priorităţi pe care urmează să le formuleze guvernarea în raport cu UE va fi dezvoltarea rurală şi agricultura. „Am demonstrat şi eu, şi colegii din Guvern o maximă deschidere, am avut o discuţie bună, le-am propus să continuăm acest dialog. Or, calea aleasă acum, de a comunica cu noi prin intermediul presei, o percep ca un şantaj. Am fost puţin surprins să văd această uşoară involuţie în relaţia noastră. Uşile sunt deschise. Dacă au soluţii punctuale îi aşteptăm la dialog”, a adăugat prim-ministrul. Reprezentanţii producătorilor agricoli insistă pe majorarea fondului de subvenţionare până la 600 milioane de lei, faţă de 400 de milioane în prezent, pe construcţia unui centru agroindustrial în Chişinău şi pe  reducerea TVA de la 20% la 8%.

Limita neimpozabilă a valorii mărfurilor introduse în Moldova va fi majorată

De la 1 ianuarie 2014, limita neimpozabilă a valorii mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către cetăţeni va fi majorată de la 200 la 300 de euro. La o masă rotundă la care au fost discutate principalele noutăţi de politică fiscală şi vamală pentru 2014, Anastasia Certan a spus că pentru mărfuri importate în Moldova în sumă de până la 300 de euro nu se vor achita TVA, accize şi taxă vamală. Proiectul modificărilor şi completărilor în actele legislative în vigoare ce reflectă politica fiscală şi vamală  pe 2014 urmează să fie aprobat de Guvern şi Parlament.

Pe teritoriul Parcului industrial Tracom a fost dat în exploatare un gazoduct

Un gazoduct subteran de presiune medie a fost dat în exploatare pe teritoriul Parcului industrial Tracom. Administratorul parcului, Vitalie Vrabie, a menţionat că, acum câteva luni, la dispoziţia rezidenţilor, 30 la număr, a fost pus şi un apeduct, astfel că infrastructura parcului s-a îmbunătăţit esenţial. Valoarea investiţiei pentru gazoduct este de 1,54 mln lei. „Este un proiect care permite să fie revitalizată  producţia industrială. În Moldova mai multe localităţi dispun de asemenea platforme industriale, care nu sunt  însă folosite. Relansarea acestora ne vor aduce locuri noi de muncă, bine remunerate, ca oamenii să nu plece din Moldova”, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, prezent la darea în exploatare a gazoductului. Primul rezident care s-a conectat la gazoduct a fost întreprinderea de producere a mobilei condusă de Igor Aramă. „Ne propunem să atingem anual o cifră de afaceri de 50 mln lei, iar numărul de locuri de muncă pe care îl vom crea este de 150. Vom comercializa mobila atât pe piaţa internă, cât şi în ţări europene şi CSI”, a spus  omul de afaceri. Parcul industrial Tracom a fost  înfiinţat în mai 2011, pe un teritoriu de peste 32 de hectare. Rezidenţii s-au angajat să facă investiţii în dezvoltarea producţiei în sumă de 380 mln lei şi să creeze 1700 de locuri de muncă. Domeniile de activitate ale rezidenţilor vizează fabricarea maşinilor şi echipamentelor, a articolelor din fier şi lemn, producerea utilajului frigorific, a îmbrăcămintei specializate şi a articolelor mono uz,  prestarea de servicii în domeniul tehnologiilor informaţionale şi altele.

●MIERCURI, 30 octombrie

Patronatele semnalizează riscurile impozitelor mari într-un sistem fiscal neoptimizat

Patronatele din Moldova insistă pe optimizarea sistemului fiscal din ţară. Acestea remarcă faptul că impozitele prea mari afectează oamenii de afaceri oneşti, povara fiscală asupra acestora creşte, lucru care duce la micşorarea competitivităţii lor în raport cu businessul din economia tenebră. Igor Crapivca, preşedintele Clubului Republican al Oamenilor de Afaceri „Timpul”, susţine că autorităţile trebuie să elaboreze o strategie de micşorare a poverii fiscale asupra businessului legal. O politică bugetar-fiscală eficientă reprezintă calea optimă pentru modernizarea, atragerea investiţiilor şi reintegrarea Moldovei, consideră Igor Crapivca. Acesta remarcă faptul că din Moldova pleacă tot mai multă forţă de muncă, ceea ce duce şi la pierderea investiţiilor. Or, pentru a îmbunătăţi situaţia în sectorul forţei de muncă, patronatele propun reducerea contribuţiilor obligatorii la fondul social cu 2 puncte procentuale anual, timp de 5 ani. Acum contribuţia este de 29%. Către anul 2018 nu trebuie să depăşească 19%. Igor Crapivca insistă şi pe necesitatea de a stimula şi a proteja investiţiile în economia Republicii Moldova. Preşedintele Clubului „Timpul” spune că în ţară, afirmaţiile despre protecţia bunurilor şi investiţiilor au deseori un caracter pur declarativ. Acesta susţine că autorităţile trebuie să renunţe la aplicarea TVA la importul de echipamente, tehnologii şi materie primă. Potrivit lui Igor Crapivca, astfel de impozitare încalcă prevederile constituţionale care stabilesc egalitatea tuturor formelor de proprietate, investiţiilor şi investitorilor în faţa legii şi condiţiilor egale de impozitare. De asemenea, Igor Crapivca susţine că trebuie să fie rambursate cheltuielile pentru reparaţiile capitale, pentru pregătirea cadrelor de muncă, să se renunţe la impozitarea dividendelor persoanelor fizice şi juridice, iar cota impozitului pe venit să fie pentru anul 2014 de 11%, cu o condiţie –  ca în anul 2015 să scadă cu 1 punct procentual, până la 10%. Igor Crapivca semnalizează faptul că organele de control fiscal aplică legislaţia selectiv, iar pentru a depăşi deficienţele în acest sector se recomandă să fie optimizat controlul fiscal şi să fie simplificată procedura de raportare fiscală pentru întreprinderile din sectorul agrar. De asemenea, Igor Crapivca insistă pe faptul că nu trebuie modificate articolele din Codul Fiscal cu privire la depunerea rapoartelor fiscale şi plata impozitelor, deoarece, spune el, micşorarea termenului de depunere a rapoartelor fiscale va influenţa negativ calitatea lor, ceea ce va duce la apariţia riscurilor de a fi taxaţi pentru întocmire incorectă. Patronatele se oferă să creeze grupuri de lucru ale oamenilor de afaceri, care să conlucreze cu autorităţile pentru elaborarea politicilor necesare în depăşirea obstacolelor în dezvoltarea armonioasă a mediului de afaceri. La 12 noiembrie, Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova organizează un forum al oamenilor de afaceri, la care va fi prezentat un studiu privind constrângerile de bază a mediului ide afaceri şi cu propuneri cum acestea să fie depăşite.

Avem mult de lucru pentru ca Moldova să devină atractivă pentru investitori, vicepremier

Avansarea Republicii Moldova cu cinci poziţii în clasamentul Doing Business 2014, de pe locul 83 pe locul 78, este un semnal bun, dar mai este multe de făcut pentru ca ţara să devină cu adevărat atractivă pentru investitori, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei. Oficialul a amintit că, la finele lunii septembrie, Guvernul a aprobat o foaie de parcurs pentru eliminarea constrângerilor din calea mediului de afaceri. Acesta include acţiuni de îmbunătăţire a administrării fiscale şi vamale, a accesului agenţilor economici la finanţare, la justiţie nepărtinitoare, de asemenea acţiuni ce se referă la combaterea corupţiei. „A trecut timp puţin, dar făcând un prim raport în şedinţa Guvernului, am constatat că unele instituţii rămân nereceptive, nu au înţeles că rolul lor este de a fi în serviciul oamenilor, agenţilor economici. Multe însă colaborează bine cu mediul de afaceri, au iniţiat eliberarea actelor permisive prin ghişeul unic. Mă bucură faptul că se schimbă atitudinea unor servicii importate, de exemplu, a Serviciului Vamal. O să lucrăm în continuare în această direcţie”, a spus vicepremierul. Potrivit lui Valeriu Lazăr, Moldova nu dispune de resursele naturale pe care le au alte ţări. Dar poate atrage investitori, dacă le vor fi asigurate condiţii bune de activitate. Republica Moldova a implementat reforme importante în ultimul an. Au fost reduse termenele procedurii de insolvenţă, plata impozitelor a devenit mai uşoară pentru companii prin introducerea unui sistem electronic. De asemenea, Doing Business relevă că în anii 2005-2013 statul a efectuat 21 de reforme ce au condus la îmbunătăţirea mediului de afaceri. Au fost simplificate procedurile de înregistrare şi reînregistrare a întreprinderilor, iar revizuirea procedurii de intrare în insolvenţă a condus la protejarea creditorilor. Au fost introduse sau îmbunătăţite sistemele electronice. A fost deschis un birou al istoriilor de credit. Moldova devansează în clasamentul Doing Business 2014 asemenea ţări ca Albania, Croaţia, Federaţia Rusă, China. Dintre ţările ex-sovietice cea mai bună poziţie în clasament o are Georgia. Federaţia Rusă  se află pe locul 92, Ucraina pe poziţia 112, iar România pe poziţia 73. Raportul anual Doing business este elaborat la nivel global de către Banca Mondială şi Corporaţia Financiară Internaţională, cu sprijinul experţilor locali. Sunt urmăriţi zece indicatori care cuantifică reglementarea mediului de afaceri şi apărarea drepturilor de proprietate, cu efectul acestora asupra afacerii.

Mediul de afaceri atenţionează asupra unor sancţiuni exagerate

Mărimea sancţiunilor aplicate agenţilor economici pentru diferite încălcări fiscale contravine acţiunilor anunţate de către Ministerul Finanţelor de creştere a nivelului de conformare fiscală benevolă şi educare a contribuabililor. De această părere este Veaceslav Ciobanu, reprezentantul Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti. La o masă rotundă la care s-a discutat politica fiscală şi vamală pentru 2014, organizată de către Centrul Expert-Grup, Veaceslav Ciobanu a spus că pentru neutilizarea maşinilor de calcul şi control sunt prevăzute amenzi între 10 şi 50 de mii de lei, ceea ce, în opinia sa, este foarte mult pentru un agent economic din businessul mic şi mijlociu. „Comiterea unor asemenea încălcări este legată de calitatea personalului angajat, erorile pe care le pot face din lipsă de cunoştinţe. Deseori angajatorul nu are posibilitatea să angajeze oameni calificaţi pentru că nu are cu ce-i plăti. În afară de acesta, practica fiscală a arătat există cazuri când colaboratorii fiscului provoacă entităţile să activeze fără aparate de casă şi control. Nici legislaţia nu prevede clar când se utilizează aceste maşini de calcul şi control. De exemplu, nu este explicat dacă se trec prin acestea împrumuturile primite de întreprinderi”, a relatat reprezentantul Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti. Potrivit lui Veaceslav Ciobanu, trezeşte nedumerire şi mărimea sancţiunii prevăzută de articolul 226/11, în partea ce ţine de determinarea indirectă a obligaţiei fiscale a persoanelor fizice şi verificarea onorării ei –  „Se propune extinderea listei de entităţi care vor prezenta informaţiile necesare organelor fiscale – notarii publici, Casa Naţională de Asigurării Sociale, casele de amanet, Ministerul Justiţiei, angajatorii din domeniul IT. Dacă acestea nu vor prezenta informaţia despre tranzacţiile efectuate de către persoanele fizice riscă amendă în mărime egală cu valoarea tranzacţiei pe care a efectuat-o persoana fizică.  „Nimeni nu pune la îndoială necesitatea sancţionării pentru încălcarea respectivă, dar să fie în limita bunului simţ”, a spus Veaceslav Ciobanu. Băncile sunt principalul furnizor de informaţii conform articolului 226. „Tranzacţiile  pot fi şi de 1 mln lei, chiar de mai multe milioane. Vă imaginaţi o amendă în valoare de 100%?”, a menţionat Elizaveta Foca, consilier la Asociaţia Băncilor din Moldova. Ea a spus că asociaţia va insista pe revederea mărimii sancţiunii.

Sancţiuni noi în domeniul construcţiilor

Ignorarea obligaţiei de transmitere la Inspecţia de Stat în Construcţii a copiei autorizaţiei de construcţie, precum şi iniţierea lucrărilor de construcţie fără înştiinţarea instituţiei respective va fi sancţionată cu amendă de la 40 la 80 de unităţi convenţionale (1 u.c. este egală cu 20 de lei) în cazul persoanei fizice şi de la 60 de la 120 de unităţi convenţionale în cazul persoanei juridice. Modificări în acest sens în Codul Contravenţional au fost aprobate de către Guvern la 29 octombrie. Într-o conferinţă de presă care a anticipat şedinţa Guvernului, reprezentanţii societăţii civile au atenţionat că impunerea acestor sancţiuni ar intra în contradicţie cu Foaia de parcurs privind înlăturarea constrângerilor în calea mediului de afaceri. Solicitat să comenteze aceste îngrijorări, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a spus că nu agenţii economici vor fi obligaţi să anunţe Inspecţia de Stat în Construcţii despre obţinerea autorizaţiei de construcţie, ci instituţia emitentă – primăriile.

● JOI, 31 octombrie

Chişinăul şi Tiraspolul pot iniţia proiecte energetice comune de succes, expert

Autorităţile de la Chişinău şi administraţia de la Tiraspol pot dezvolta proiecte energetice comune de succes dacă nu vor implica politicul în aceste colaborări. De această părere este expertul asociat al Asociaţiei pentru Politică Externă, Alexandru Baltag, autorul studiului „Dezvoltarea proiectelor energetice comune între ambele maluri ale Nistrului”. Autorul afirmă că în domeniul energetic autorităţile trebuie să se axeze pe oportunităţile, necesităţile şi rentabilitatea energetică şi economico-socială pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Alexandru Baltag remarcă faptul că plasarea geografică a Moldovei între Ucraina, Rusia şi statele balcanice oferă posibilitate întreprinderilor moldoveneşti să presteze servicii de tranzit şi de transport a energiei electrice. Unul din cele mai fezabile proiecte între malul drept şi malul stâng, din punctul său de vedere, este obţinerea energiei cu ajutorul apelor Nistrului. Centralele hidroenergetice mici ar putea cuprinde tot teritoriul din stânga Nistrului şi o parte din dreapta. Autorul studiului susţine că Fondul pentru Eficienţă Energetică ar putea reprezenta un mecanism eficient de realizare a unor proiecte comune. E de remarcat faptul că pentru anul curent în acest fond sunt 126 de milioane de lei, plus 100 de milioane neutilizate din anul precedent. Alexandru Baltag este de părere că autorităţile de la Chişinău trebuie să promoveze o politică de convingere în raport cu administraţia de la Tiraspol privind avantajele diversificării partenerilor internaţionali în domeniul energetic, cum ar fi oportunităţile în cadrul Comunităţii Energetice Europene, programe şi proiecte oferite de Comisia Europeană, BERD, PNUD şi altele. Cât ţine de domeniul aprovizionării cu gaze naturale, Alexandru Baltag crede că Tiraspolul şi Chişinăul ar putea participa la construcţia unui depozit subteran de gaze, iar acesta ar securiza ţara în cazul unei eventuale crize energetice în regiune.

Politica bugetar-fiscală şi vamală 2014 nu corespunde aşteptărilor businessului, ANB

Politica bugetar fiscală şi vamală pentru 2014 şi procesul de consultare publică pe marginea acesteia sunt departe de aşteptările mediului de afaceri, constată reprezentanţii Agendei Naţionale de Business (ANB). La o masă rotundă, expertul ANB Ion Tornea, a spus că o parte din propunerile care au fost formulate de către mediul de afaceri au fost acceptate de către Ministerul Finanţelor. Printre  acestea este şi recomandarea ca toate cheltuielile suportate de către angajatori pentru asigurarea angajaţilor cu hrană, transport şi studii de specialitate să nu fie impozitate cu TVA. De asemenea, din acestea nu se vor calcula contribuţii de asigurare socială şi medicală. Acceptată a fost şi propunerea de a scuti de amenzi şi penalităţi, la efectuarea repetată a controlului fiscal, persoanele care au calculat greşit un impozit sau taxă, dacă acest fapt nu a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior. Totodată, nu au fost acceptate alte propuneri care, în opinia experţilor, ar veni în întâmpinarea scopurilor propuse de politica bugetar-fiscală şi vamală pentru 2014. Printre ele este şi propunerea ca sancţiunile aplicate agenţilor economici să corespundă prejudiciului real cauzat. „Această prevederea se conţine în foaia de parcurs pentru eliminarea constrângerilor. În politica bugetar fiscală nu regăsim această acţiune. Ba mai mult, Ministerul Finanţelor a respins propunerea respectivă. Astfel, noi nu ştim ce prevalează: planul de activitatea al Guvernului, foaia de parcurs pentru eliminarea constrângerilor sau părerea Ministerului Finanţelor”, a spus Ion Tornea. Preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, Alexandru Slusari, a spus că Ministerul Finanţelor încalcă legislaţia, care spune că orice act normativ cu impact regulatoriu trebuie să treacă prin intermediul grupului de lucru „Economie, finanţe şi mediu antreprenorial” al Consiliului Naţional pentru Participare. Slusari a mai spus că se atestă o lipsă de coerenţă în domeniul agrar, în ceea ce priveşte TVA la producţia agricolă şi zahăr.

Comisia de profil susţine scutirea producătorilor de TVA la procurarea tehnicii agricole

Producătorii agricoli, indiferent de forma juridică de activitate şi de faptul dacă sunt sau nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA, ar putea fi scutiţi de taxa pe valoare adăugată la procurarea tehnicii agricole. Un proiect în acest sens a fost avizat pozitiv de către Comisia agricultură şi industrie alimentară a Parlamentului. Unul din autorii proiectului de lege, deputatul PLDM Ion Balan, a menţionat că prin iniţiativa în cauză se va asigura o echitate la procurarea tehnicii agricole. În prezent producătorilor agricoli – persoane juridice au posibilitatea să-şi restituie TVA după procurarea tehnicii. Pe când gospodăriile mici de fermieri şi gospodăriile ţărăneşti procură tehnica agricolă, plătesc acest impozit, dar nu şi-l pot restitui. În acest fel ei sunt defavorizaţi. Autorul proiectului a mai spus că producătorii agricoli au doar vânzări sezoniere şi nu dispun permanent de mijloace circulante, iar cheltuielile pentru procurarea tehnicii agricole sunt foarte mari. „Pentru a-i susţine în activitatea lor economică ar fi corect ca investiţiile în tehnica agricolă să fie scutite de taxa pe valoare adăugată”, a subliniat Ion Balan. Dacă proiectul va fi susţinut de plenul Parlamentului, producătorii agricoli vor fi scutiţi de TVA (20%) la procurarea tractoarelor, combinelor, aparatelor mecanice, maşinilor şi utilajelor pentru agricultură.

Legislaţia muncii din Moldova nu corespunde realităţii şi complică activitatea patronilor

Codul Muncii din Moldova are prevederi de pe timpurile economiei centralizate, este vechi şi necesită actualizat, dacă nu chiar adoptat unul nou. De această părere este Leonid Cerescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM). Reprezentanţii mediului de afaceri optează pentru prevederi rezonabile care să reglementeze relaţiile între angajator şi angajat. Şeful Direcţiei relaţii interne şi externe a CNPM, Vlad Caminschi, susţine că legislaţia muncii, prin protecţia excesivă pe care o oferă salariaţilor şi birocratizarea procesului de formare a relaţiilor patron-salariat, plasează angajatorul într-o poziţie dezavantajată în cadrul acestor relaţii. „În momentul în care ai un salariat ineficient, pentru a-l schimba trebuie să treci prin multă birocraţie. Perioada aceasta este una exagerată. Procesul este complicat, deseori sunt admise omisiuni, dar dacă ceva s-a scăpat, instanţa de judecată îl restabileşte la muncă pe salariat şi întreprinderea rămâne în pagubă. Noi optăm pentru racordarea Codului Muncii la realitatea economică în care ne aflăm”, a subliniat şeful de direcţie. După ce patronatele au analizat situaţia din statele vecine au constatat că în Moldova eficienţa investiţiilor într-un angajat este redusă. Un angajat care depune cerere de concediere cu 14 zile înainte de plecare are dreptul oricând să o retragă în această perioadă. „Angajatorul îşi caută o altă persoană, dar legislaţia prevede că angajatul îşi poate retrage cererea în orice moment. Angajatorul este într-o situaţie păguboasă. Noi credem că legislaţia trebuie să prevadă că angajatul poate să-şi retragă cererea numai cu acordul patronului”, a subliniat Vlad Caminschi. Oamenii de afaceri mai sunt deranjaţi şi de faptul că este nevoie de acordul sindicatelor la concedierea salariatului. „Instanţele de judecată nici nu examinează cazurile de concediere dacă patronul nu are acordul sindicatelor. Noi am contestat această situaţie, căci ni se încalcă dreptul la justiţie, noi am prefera ca acordul sindical să dispară, aşa cum este în restul statelor”, a subliniat Vlad Caminschi. Potrivit reprezentantului patronatelor, şi carnetul de muncă este o rămăşiţă din trecut, fiind un document care nu-şi mai are rostul. Vlad Caminschi susţine că angajatorul are obligaţia să organizeze loc special pentru păstrarea carnetelor de muncă, să le ducă evidenţa etc., pe când în alte ţări aceste carnete nu mai sunt folosite şi au fost înlocuite cu recomandări. O altă rămăşiţă din trecut ţine de obligaţiile patronului faţă de sindicate – în momentul în care la întreprindere se formează sindicat patronul trebuie să pună la dispoziţia sindicatului o încăpere, căi de comunicaţie şi să colecteze cotizaţiile de sindicat. „Eu cred că aceste subiecte trebuie să fie negociate, dacă un patron doreşte să cheltuiască banii proprii pentru a întreţine sindicatul de la întreprindere – să o facă, dacă nu – nu”, a subliniat Vlad Caminschi. O problemă evidenţiată de patronate sunt şi recompensele la concediere. Patronul trebuie să-i achite angajatului concediat un salariu săptămânal pentru fiecare an lucrat, înainte de concediere trebuie să-i dea zile libere ca salariatul să-şi caute un loc de muncă, iar după concediere i se plăteşte timp de 3 luni o indemnizaţie. Aceste prevederi trebuiesc raţionalizate, spune Vlad Caminschi. Un moment remarcat este şi perioada de concediu pentru îngrijirea copilului. Vlad Caminschi spune că în Moldova legislaţia prevede 3 ani parţial plătiţi şi încă 3 ani neplătiţi, în total sunt 6 ani în care unul dintre părinţi poate să stea acasă. „Aici este o problemă – angajatul care revine peste 6 ani îşi pierde calificarea, iar angajatorul trebuie să păstreze acest loc de muncă. Situaţia în economie este foarte schimbătoare, întreprinderile se restructurează, noi credem că această perioadă trebuie redusă, Moldova este unicul stat care are 6 ani de concediu pentru îngrijirea copilului. În unele state este un an, la noi dacă ar fi 2 sau 3 ar fi bine. Trebuie modificată legislaţia şi în sensul ca să nu fie păstrat locul de muncă, ci să se asigure unul similar, cu acelaşi salariu şi responsabilităţi”, a subliniat Vlad Caminschi. Radu Drumea, şeful Direcţiei juridică a CNPM, crede că patronul ar trebui să aibă dreptul să testeze un viitor angajat indiferent de statutul acestuia. Actualmente legislaţia prevede că tinerii specialişti în primii 2 ani de la absolvirea instituţiei de învăţământ sunt angajaţi fără  perioadă de probă. „În perioada de probă trebuie patronul să observe şi calităţile personale ale candidatului, nu doar cele profesionale”, a subliniat şeful Direcţiei juridice. Codul Muncii îi obligă pe angajatori ca programul de muncă şi concediul anual să fie aprobate de către reprezentanţii salariaţilor – sindicatele. Propunerea CNPM este ca  sindicatele să fie doar consultate. La fel şi plăţile de stimulare trebuie să fie date cu acordul sindicatelor, însă corect ar fi ca patronul să decidă singur pe cine să premieze. CNPM mai propune ca patronul să poată încheia un contract pe o perioadă determinată cu un angajat pensionar. Statistica arată că este în creştere numărul pensionarilor angajaţi şi atunci nu există niciun raţionament al patronilor să-i concedieze pe pensionari, doar că ei trebuie să aibă dreptul de a decide pe ce perioadă să-i angajeze. CNPM a iniţiat 2 proiecte de modificare a Codului Muncii. Acestea au  au fost aprobate de Guvern, dar au fost remise spre reexaminare de către Parlament. Patronatele admit că modificările propuse ar putea trezi unele reacţii negative în rândul salariaţilor, iar deputaţii înţeleg că se apropie alegerile şi nu vreau să-şi facă imagine proastă.

● VINERI, 1 noiembrie

Impozitul agricol consolidat va fi testat în trei raioane

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare propune ca impozitul unic în agricultură să  se aplice, începând cu 1 ianuarie 2014, în trei raioane pilot, din nord, centru şi sud. Ministrul Vasile Bumacov crede că este riscant ca această nouă etapă de impozitare să se aplice imediat la nivel de ţară. Oficialul a spus că este nevoie de timp pentru a evalua cum funcţionează acest mecanism. În cadrul şedinţei Comisiei agricultură şi industrie alimentară a Parlamentului,Vasile Bumacov a spus că acest proiect vine să simplifice procesul de plată a impozitelor de către agricultori. „Ideea este să avem cât mai puţine structuri de plată a impozitelor, ca agricultorii mai mult să muncească în câmp decât să umble pe la diferite structuri de stat.  Pe lângă aceasta, mai e dorinţă producătorilor agricoli să existe transparenţă şi mai puţină corupţie”, a spus ministrul. Impozitul agricol consolidat urmează să substituie şase impozite şi taxe – impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare, impozitul pe venit, taxa rutieră, taxa pentru apă şi taxa locală. Alte trei impozite vor fi achitate în continuare separat de către agricultori. Este vorba de taxa pe valoarea adăugată (TVA), contribuţiile de asigurări sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Proiectul urmează să fie discutat şi cu Ministerul Finanţelor, după care comisia de profil îşi va prezenta avizul.

● SÂMBĂTĂ, 2 noiembrie

Peste 47 de mii de întreprinderi mici şi mijlocii au fost afectate de criza economică

În Moldova există peste 47 de mii de întreprinderi mici şi mijlocii, acestea fiind profund afectate de criza economică şi de concurenţa neloială din mediul de afaceri, ceea ce face ca numărul întreprinderilor de acest gen să nu mai crească, iar afacerile să nu să se dezvolte suficient. Vicepreşedintele din oficiu al Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM), Eugen Roşcovan, care este şi preşedintele Asociaţiei Micului Business din Moldova, a declarat că politicile economice promovate de autorităţi nu stimulează concurenţa loială. Vicepreşedintele CNPM spune că Legea cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii urmează să fie adoptată cât mai curând. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt afectate de amenzile exagerate, unele chiar se ruinează la prima amendă. „Este corect ca valoarea amenzii să fie proporţională încălcării. Amenzile sunt de 5 mii, 10 mii, 30 de mii şi chiar de 50 de mii de lei. Întreprinderile mici sunt cele mai active la deschiderea noilor locuri de muncă. Dar sunt şi întreprinderi cu 2-3 angajaţi, micro-întreprinderi, o astfel de amendă aplicată unei micro-întreprinderi o distruge”, a spus Eugen Roşcovan. În 2011-2012 nu s-a schimbat numărul întreprinderilor mici şi mijlocii, de asemenea nu au crescut nici veniturile lor, spune preşedintele Asociaţiei Micului Business, care adaugă că aceste întreprinderi sunt limitate în plasarea produselor lor în magazinele mari. De asemenea, Eugen Roşcovan crede că întreprinderile mici şi mijlocii din Moldova sunt marginalizate, prin participare redusă la achiziţiile publice, întreprinderile mari mai uşor se integrează în acest sistem. „Credem că este corect să se aplice prevederi legislative care ar proteja acest tip de întreprinderi ca în alte state, unde pentru acestea se pune o cotă de 30% pentru marfa procurată în achiziţiile publice”, a subliniat Eugen Roşcovan, care mai spune că o bună parte din producători locali sunt afectaţi de concurenţa neloială, iar în magazinele mari preponderent sunt comercializate produse de import. Pentru a îmbunătăţi situaţia în domeniu, Eugen Roşcovan crede că întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să fie creditate pe termen lung şi cu dobândă rezonabilă, în Moldova aceasta fiind prea mare. De asemenea, preşedintele Asociaţiei Micului Business din Moldova afirmă că impozitarea întreprinderilor trebuie să fie diferenţiată, deoarece acestea nu pot juca după aceleaşi reguli cu întreprinderile mari. Potrivit studiului „Constrângeri majore asupra mediului de afaceri din Moldova”, făcut la solicitarea CNPM, peste o treime din oamenii de afaceri relatează despre prezenţa practicilor monopoliste în Moldova. De asemenea, 40% din aceştia consideră legislaţia anti-monopol ca fiind ineficientă, iar 60% consideră că pentru a beneficia de programe guvernamentale de sprijin trebuie să aibă legături politice. La 12 noiembrie CNPM organizează Forumul oamenilor de faceri din Moldova, în cadrul acestuia vor fi prezentate rezultatele studiului, se va vorbi despre constrângerile majore asupra mediului de afaceri şi vor fi înaintate politici pentru depăşirea obstacolelor.

Campania de revaccinare a animalelor este compromisă

În Republica Moldova nu au fost aduse dozele necesare pentru revaccinarea animalelor. Potrivit serviciului relaţii cu mass-media al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), din primăvară autoritatea se judecă cu agentul economic care a câştigat licitaţia şi care s-a obligat să procure dozele de vaccin. În total sunt necesare 250 de mii de doze de vaccin pentru antrax la bovine, un milion de doze pentru antrax la ovine şi caprine, 50 de mii de doze pentru cabaline. De asemenea, în ţară practic nu mai sunt vaccinuri antirabice şi este necesară procurarea urgentă a circa 700 de mii de doze. Luni, 4 noiembrie, la Curtea de Apel Chişinău se desfăşoară şedinţa ordinară de judecată împotriva SRL „Vetzooagro”. Este a treia tentativă a apelanţilor de a pune punct situaţiei privind achiziţia de vaccinuri pentru animale. Potrivit datelor ANSA, licitaţia a prevăzut procurarea vaccinurilor în sumă de 6,7 milioane de lei, însă acum SRL „Vetzooagro” cere peste 11 milioane.