[● LUNI, 28 mai] [Patronatele insistă pe sancţionarea angajaţilor care acceptă munca la negru] Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova insistă să fie stabilite pedepse şi pentru angajaţii care acceptă să lucreze la negru, fără a plăti taxe la stat. „Noi am acceptat proiectul de lege privind modificarea Codului Contravenţional în vederea sancţionării patronilor care practică achitarea salariilor în plic, dar am condiţionat aceasta şi cu sancţionarea salariaţilor care acceptă această practică”, a declarat Vladislav Caminschi, şeful Direcţiei relaţii interne şi externe din cadrul confederaţiei. Potrivit lui Vladislav Caminschi, toate ministerele au fost de acord, doar cel al Justiţiei a refuzat să accepte această prevedere. Confederaţia Patronatului a insistat, la ultima şedinţă a Comisiei Naţionale pentru Consultări şi Negocieri Colective, pe reintroducerea condiţiei patronilor în proiectul de lege. Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, a spus că sindicaliştii nu au nimic împotriva sancţionării salariaţilor care activează neformal. Aceştia nu achită taxe la bugetul naţional şi nici nu sunt membri ai sindicatelor. Potrivit Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a fost elaborat şi un mecanism pentru identificarea persoanelor care încalcă legislaţia. În acest sens au fost operate modificări şi completări la Codul Muncii, care prevăd introducerea obligativităţii prezentării de către angajator a unui exemplar al statelor de personal inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază de competenţă este amplasată unitatea, precum şi obligaţia de a acorda salariaţilor un permis nominal de acces la locul de muncă. Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor în plic şi muncii a fost aprobat acum 10 luni. Sindicaliştii consideră că aceste acţiuni se implementează mult prea lent. [Moldova şi Banca Mondială au semnat două acorduri de finaţare] Prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Ucraina, Belarus şi Moldova, Qimiao Fan. Oficialii au semnat două acorduri de finanţare destinate implementării Proiectului „Competitivitatea în agricultură”. Acordurile semnate prevăd acordarea unui împrumut de 18 mln dolari SUA de către Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID) şi a unui un grant de 4,4 mln dolari de la Fondul Global de Mediu (FGM) pentru realizarea Proiectului „Competitivitatea în agricultură”. Potrivit premierului, proiectul în cauză are drept scop susţinerea modernizării sistemului de management al siguranţei alimentare, facilitarea accesului la pieţe a producătorilor agricoli şi integrarea practicilor agricole de mediu şi de management durabil al terenurilor. „Acordurile semnate astăzi fac parte dintr-un proiect mai mare, care vizează dezvoltarea agriculturii în ţara noastră, valoarea totală a căruia este de 28,4 milioane dolari SUA. Pe lângă investiţiile Băncii Mondiale, acest proiect va beneficia de un suport al Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională, în valoare de 4 milioane dolari SUA. Totodată Guvernul Republicii Moldova va contribui cu 2 mln dolari la realizarea lui”, a precizat Vlad Filat. Qimiao Fan a subliniat că Banca Mondială va continua să sprijine Republica Moldova în implementarea standardelor internaţionale în diverse domenii, contribuind astfel la realizarea obiectivului de integrare europeană. [Preţurile cerealelor au crescut, dar pâinea nu se va scumpi] Preţurile la cereale pe piaţa mondială au crescut brusc în ultima perioada şi există aşteptări că vor continua să crească. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că este posibil şi pe piaţa locală grânele să se scumpească, pentru că este marfă mai puţină. Dar această majorarea, spune ministrul, nu va fi una esenţială şi nu va determina scumpirea pâinii. „Gerul şi seceta au adus prejudicii nu doar Republicii Moldova, dar şi vecinilor noştri, care sunt mari producători de aceste culturi. Pronosticurile noastre erau triste, însă ploile din ultima perioadă au salvat situaţia. Problema persistă încă în unele raioane ale republicii, unde nu a plouat sau culturile au fost afectate de grindină”, a declarat ministrul. Vasile Bumacov spune că se poartă discuţii cu administraţia Combinatului „Franzeluţa” să găsească alte căi, decât scumpirea pâinii, pentru majorările salariale solicitate de angajaţi. „Suntem nevoiţi să stăpânim preţurile la pâine şi căutăm posibilităţi de a optimiza cheltuielile, pentru că nimeni nu se bucură când se scumpeşte pâinea”, a mai spus ministrul. Şeful Departamentului cooperare din cadrul Federaţiei naţionale a agricultorilor din Moldova „AGROinform, Iurie Fală, a declarat că preţurile la cereale de pe piaţa naţională depind de preţul acestora în Ucraina, care este cel mai mare producător de cereale din această parte a Europei, cu o suprafaţă de 2 milioane de hectare de culturi de toamnă şi 1,5 milioane de hectare cu semănături de porumb şi floarea soarelui. [Puii, bobocii şi raţuştele s-au scumpit] Anul acesta puii, bobocii şi raţuştele se vând mai scump comparativ cu anul trecut. La piaţă vânzătorii spun că au fost nevoiţi să majoreze preţurile pentru că acestea au fost ridicate de producători. Şeful Direcţiei zootehnie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vitalie Ciobanu, a declarat că pe piaţă sunt suficiente ouă. Preţurile la păsări puteau fi influenţate însă de preţurile mai mari la cereale. Boboci şi raţuşte sunt mai puţine decât pui şi asta pentru că efectivul de matcă a fost redus. Şeful direcţiei nu exclude că producătorii profită de faptul că oamenilor le-au pierit păsările. În opinia lui Vitalie Ciobanu, situaţia pe piaţă se va stabiliza şi preţurile vor mai scădea. „O să revină efectivul de matcă şi se va produce o cantitate suficientă de producţie. Într-o lună sau două preţurile vor reveni”, a declarat Vitalie Ciobanu. Directorul „Avicola Moldova”, Ion Bâzgu, a menţionat că preţurile sunt dictate de piaţă. „Ţinând cont că în anul trecut au avut loc nişte calamităţi şi a pierit multă pasăre, a crescut cererea pe piaţă. Nimeni nu s-a aşteptat că aşa va fi, pentru că anul trecut pe vremea asta preţul a fost mult mai mic”, a menţionat Ion Bâzgu. Cel mai mult s-a scumpit pasărea „zburatică”, care are de la 10 până la 40 de zile, cu o greutate de 400-500 de grame, şi care este vaccinată. Mai mulţi producători din Ialoveni şi din Cahul au spus că scumpirile au fost provocate de cererea înaltă pe piaţă, dar şi de scumpirile la cereale. Multă lume se întoarce de peste hotare şi vine la piaţă să-şi ia păsări de crescut. La piaţă un pui, care costa anul trecut 2 lei, anul acesta poate să fie cumpărat cu 5 lei. O raţuşcă se dă cu 10 – 12 lei, comparativ cu 2 lei anul trecut. Iar bobocii costă 35 de lei, cu 10 lei mai scump. [Mecanismul modificat de plată a concediilor medicale va ajunge în curând la Guvern] Proiectul de lege privind modificarea mecanismului de plată a concediilor medicale urmează să ajungă în cel mai apropiat timp la Guvern pentru aprobare. Modificările vor fi operate după ce, la 10 aprilie, Curtea Constituţională a constatat că neplata concediului medical în prima zi de incapacitate temporară de muncă încalcă dreptul angajaţilor. Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Valentina Buliga, a declarat că prima zi de concediu medical va fi plătită salariatului din bugetul asigurărilor sociale, următoarele trei zile din contul angajatorului şi celelalte zile iarăşi din buget. Astfel, începând cu data de 10 aprilie, de când s-a pronunţat Curtea Constituţională, concediile sunt calculate conform acestei metode. „Ne conformăm şi modificăm legea. Proiectul a fost deja elaborat şi prezentat spre avizare. În cel mai apropiat timp va fi aprobat de Guvern”, a declarat ministrul. Până în luna iunie 2011, concediul medical era plătit integral din fondurile asigurărilor sociale de stat. În vara anului trecut Guvernul a propus o iniţiativă legislativă, susţinută de Parlament, prin care salariatul a fost nevoit să suporte din cont propriu cheltuielile pentru prima zi de concediu medical, iar a doua îi era plătită de patron şi doar următoarele zile – din buget. Din luna ianuarie 2012, pe cheltuiala patronilor s-au adăugat alte două zile de concediu medical, astfel încât statul plătea salariatului indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă doar începând cu a 5-a zi de concediu medical. [La Fabrica de sticlă a fost dat în exploatare un cuptor modern de topire a sticlei] Un nou cuptor regenerativ de topit sticlă, cu o capacitate de 200 de tone pe zi, sistem modern de răcire şi program computerizat de dirijare a fost pus în funcţiune la Fabrica de sticlă din Chişinău, întreprindere de stat. Directorul întreprinderii, Valeriu Meşca, a spus că valoarea investiţiei e de 132 mln lei (credit bancar accesat de întreprindere şi surse proprii). Lucrările efectuate au cuprins nu doar instalarea cuptorului, dar şi efectuarea expertizei tehnice şi reparaţia clădirii, precum şi reparaţia capitală a utilajului tehnologic. „După reconstrucţie consumul de resurse energetice la întreprindere se va reduce cu 15%, iar capacitatea de producţie va constitui 54 mii tone anual. Am făcut această investiţie şi am fost susţinuţi de către autorităţile statului pentru că atât pe piaţa locală, cât şi la export concurenţa este mare şi noi am înţeles că, fără a face schimbări radicale, nu ne vom putea menţine. Ne bucurăm că toţi – statul în calitate de acţionar, managementul întreprinderii, angajaţii – au conştientizat necesitatea acestor schimbări”, a specificat Valeriu Meşca. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a apreciat calitatea lucrărilor. Oficialul a menţionat că reducerea intensităţii energetice va permite sporirea competivităţii acestei întreprinderi. „Calitatea şi preţul competitiv al recipientelor produse la Fabrica de sticlă se reflectă şi asupra competivităţii produţiei în alte domenii ale industriei moldoveneşti, precum ar fi industria conservelor, a vinurilor, a menţionat vicepremierul. Valeriu Lazăr a recunoscut că puţine asemenea investiţii în modernizarea producţiei se fac la întreprinderile din proprietatea statului. „Dar noi analizăm rezultatele posibile ale investiţiilor şi acestea vor fi continuate la acele întreprinderi care sunt eficiente. În privinţa celorlalte statul urmează să decidă şi să le propună sectorului privat”, a spus ministrul economiei. [● MARŢI, 29 mai] [Pâinea socială ajunge pe tot mai puţine mese] Asigurarea tuturor solicitanţilor cu pâine socială este imposibilă deoarece preţul la grâu a crescut considerabil. Dacă anterior un kilogram de grâu costa 85 de bani, acum e 3 lei. Pâinea socială aduce pierderi brutarilor şi producătorilor de cereale, spune ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov. „La preţul de 3 lei pentru un kilogram de grâu nu mai putem asigura rafturi pline cu pâine socială. Eu înţeleg că sunt categorii de persoane care au nevoie de această pâine. Ştim că este un produs social important. Dar dacă vom obliga agenţii economici să producă mai mult, riscăm să avem numai fabrici falimentare”, a subliniat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă. Vasile Bumacov i-a îndemnat pe cei care doresc pâine socială să se trezească mai dimineaţă ca să o mai găsească prin magazine. Dacă nu vor, atunci să meargă prin sate şi să vadă la ce oră se trezesc agricultorii şi cum lucrează ei toată ziua ca mai apoi să le ceară să producă în detrimentul său. Oficialul susţine că în anul curent va fi recoltat destul grâu cât să asigure siguranţa alimentară, dar producătorii nu vor avea practic nimic pentru export. Porumbul, floarea-soarelui şi alte culturi social importante au reuşit să se refacă după ploile din luna curentă. [Impozite de 4 ori mai mari pentru cei care lasă pământurile în paragină] Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) propune un impozit progresiv pentru persoanele care îşi lasă pământurile în paragină. Potrivit ministrului Vasile Bumacov, astfel se încearcă responsabilizarea celor care cumpără pământul şi nu îl prelucrează, ci aşteaptă ca acesta să se scumpească. „Avem companii care cumpără mult pământ profitând de faptul că acum pământul estre ieftin în Moldova. Ei aşteaptă ca mai apoi, când va fi semnat Acordul de Asociere, preţul acestuia să se dubleze sau, după Moldova ce va deveni membru UE, chiar să se mărească de 5 ori”, a spus ministrul. Vasile Bumacov susţine că din cauza pământurilor neprelucrate au de suferit agricultorii conştiincioşi. „Putem vedea foarte multe localităţi unde alături de un ogor bine lucrat şi cultivat stă o fâşie de pământ în paragină. De la acesta pornesc bolile la culturile agricole şi au de suferit oamenii care îşi cultivă ogorul”, a menţionat ministrul agriculturii. Potrivit ministrului, mai bine de jumătate din cele 200 ha lăsate în paragină sunt deţinute de companii mari, care doresc să câştige de pe urma vânzării pământului când preţul acestuia va creşte. „Prin introducerea unui impozit mai mare noi vrem să-i facem fie să dea în arendă pământurile, fie să le prelucreze”, a spus Vasile Bumacov. Ministrul a comunicat că impozitul va ajunge până la 40 de unităţi convenţionale, adică până la 800 de lei, acum acesta fiind de până la 200 lei anual. [Ministrul economiei leagă scăderea producerii industriale cu reducerea investiţiilor] Există o corelaţie între scăderea producerii industriale cu 3,4 l% şi reducerea indicelui investiţiilor în capitalul fix, adică a investiţiilor pe termen lung, cu 4,6%, a menţionat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, solicitat să comenteze datele statistice pe primul trimestrul al anului curent la compartimentul atragerea investiţiilor în economia naţională. „Am observat această corelare pentru că, dacă nu faci investiţii, nu au ai de unde să creşti producerea”, a menţionat Valeriu Lazăr. Potrivit vicepremierului, sunt cauze obiective şi mai puţin obiective ale acestor diminuări: o iarnă destul de rece, constrângerile la importul de echipamente din diferite zone, constrângeri pe dimensiunea exporturi etc. „Investiţiile se fac atunci când proprietarii întreprinderilor văd perspectiva companiilor respective şi, dacă există constrângeri în a exporta, respectiv întârzie şi investiţiile, fiindcă oamenii numără banii şi nu-i depun în afaceri care nu le vor aduce profit. Plus recesiunea în unele ţări europene. Toate aceste au şi condus la diminuarea procesului investiţional”, a explicat Valeriu Lazăr. Vicepremierul susţine încă că semnalele care vin din lunile martie-aprilie denotă o îmbunătăţire a situaţiei. „Federaţia Rusă, principalul partener comercial al Republicii Moldova, a finalizat primul trimestru al anului cu o creştere de 4,9%. Pe partea UE veştile parcă ar fi mai bune în aprilie. De aceea eu rămân încrezător că în următoarele trimestre ale anului situaţia se va îmbunătăţi, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea industriei, cât şi în atragerea investiţiilor. Acesta cu condiţia că noi vom şti cum să gestionăm această conjunctură externă, vom continua să îmbunătăţim climatul investiţional, să eliminăm barierele în calea comerţului, să promovăm mai activ produsele noastre atât pe pieţele vestice , cât şi cele estice”, a mai spus vicepremierul. [Peste 2 mii de agricultori şi-au depus dosarele pentru subvenţii] Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) a recepţionat peste 2000 de dosare de la agricultori pentru subvenţii. Dintre acestea 1000 au fost deja aprobate şi 200 mln de lei, din 400 mln planificate pentru subvenţionare, au fost practic alocate beneficiarilor. Declaraţia a fost făcută de către ministrul Vasile Bumacov în cadrul unei conferinţe de presă. Ministrul a comunicat că plafonul de subvenţionare pentru 2012 a fost majorat de la 150 la 400 mln lei. „Considerăm că această majorare va da posibilitatea producătorilor agricoli să acceseze credite mai mari, inclusiv pentru a putea atenua riscurile apărute ca urmare a condiţiilor climaterice nefaste din toamna anului 2011 şi iarna lui 2012”, a spus Vasile Bumacov. Ministrul a informat că pentru prima dată în acest an va fi subvenţionată înfiinţarea plantaţiilor aromatice. Se planifică majorarea suprafeţelor cultivate de la 580 până la 720 ha. Subvenţiile pentru astfel de producţie agricolă ar putea ajunge până la 40 mii lei pentru un ha. La sfârşitul acestei săptămâni Vasile Bumacov va merge cu un raport la Comisia Europeană, unde va vorbi despre situaţia din agricultura moldovenească. Oficialul şi-a exprimat îngrijorarea că, după ce Moldova va ajunge să beneficieze de mai multe sume nerambursabile din partea partenerilor europeni, ar putea să se pomenească într-o situaţie când nu va avea agricultori destui pentru asimilarea acestor granturi. [● JOI, 31 mai] [Finanţări externe pentru modernizarea serviciilor publice din Moldova] Moldova va benefica de asistenţă externă în valoare de 7 mln euro pentru implementarea proiectului „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova”. 4 mln din această sumă vor fi oferite de Germania şi alte 3 mln sunt din partea Suediei. Intenţiile au fost confirmate prin semnarea, la 30 mai, a unui Memorandum de înţelege între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi partenerii de dezvoltare – Suedia, reprezentată de către Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională, şi Guvernul Republicii Federale Germania. Ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, Marcel Răducan, a menţionat că Guvernul Republicii Moldova şi-a asumat angajamentul de a asigura regiunilor şanse egale de dezvoltare. Oficialul a apelat la partenerii de dezvoltare să fie alături pe tot parcursul implementării proiectului, să monitorizeze procesul pentru a asigura la final rezultate durabile. Dirk Niebel, ministrul federal al Germaniei pentru cooperare economică şi dezvoltare, a comunicat că acest proiect prevede reducerea sărăciei prin sporirea accesului cetăţenilor la asemenea servicii importante precum ar fi alimentarea cu apă potabilă şi servicii de canalizare, gestionarea deşeurilor etc. Guvernul Republicii Federale Germania a acordat Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei, GIZ, mandatul pentru a oferi toată asistenţa tehnică, administrativă şi logistică necesară pentru implementarea proiectului. Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Ingrid Tersman, a declarat că acest sprijin se va reflecta direct asupra vieţii populaţiei, iar misiunea diplomatică va coopera cu toţi actorii implicaţi în proces pentru a asigura gestionarea eficientă şi efectivă a banilor. [Schimbările propuse în politica fiscală vizează şi titularii de patente] Limita veniturilor din vânzări ale titularilor de patente, cu începere din 2013, se propune a fi de 100 de mii lei într-o perioadă de 12 luni arată proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative aferente politicilor fiscale şi vamale pentru anul viitor. Potrivit Ministerului Finanţelor, stabilirea acestei limite de 100 de mii de lei va contribui la contracararea schemelor de evaziune fiscală, precum şi la stimularea trecerii titularilor de patente, odată cu dezvoltarea activităţii, la o anumită formă organizatorico-juridică preconizată de legislaţie (întreprindere individuală, SRL, SA). Limita de venituri a fost stabilită având drept bază plafonul de înregistrare benevolă în calitate de contribuabil al TVA de 100 mii lei. În acest moment plafonul veniturilor din vânzări pentru deţinătorii de patente, persoane fizice, este de 300 de mii de lei. Totodată, se propune excluderea genului de activitate „Întocmirea dărilor de seamă contabile” din lista genurilor de activitate desfăşurate în baza patentei de întreprinzător. Scopul acestei propuneri este reducerea treptată a genurilor de activităţi de întreprinzător ce pot fi desfăşurate în baza patentei. În opinia Ministerului Finanțelor, persoanele care prestează în prezent asemenea servicii dispun de cunoştinţe în domeniul evidenţei contabile şi nu vor întâmpina dificultăţi în crearea unui agent economic şi ţinerea evidenţei. [● VINERI, 1 iunie] [Lucrările de reabilitare a drumului Sărăteni-Soroca vor fi supravegheate] Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova) a semnat două contracte cu două companii care vor supraveghea lucrările de reabilitare a drumului Sărăteni-Soroca, efectuate în cadrul Programului Compact. Perioada de realizare a contractelor este de 36 de luni, dintre care 24 de luni constituie perioada derulării lucrărilor de construcţie, iar 12 luni - perioada de notificare a defecţiunilor. Primul contract, în valoare de 3,29 mln dolari, prevede supravegherea lucrările de construcţie a unei porţiuni de drum de circa 45 de km, care începe la intersecţia Sărăteni şi se termină la începutul satului Prodăneşti. Al doilea contract, în valoare şi el de peste 3 mln dolari, va finanţa supravegherea desfăşurării reconstrucţiei unei porţiuni de 48 km de la localitatea Prodăneşti până la intersecţia Drochia. Cele două companii vor fi responsabile să monitorizeze efectuarea lucrărilor, să aprobe materialele de construcţie utilizate în procesul de reabilitare, să verifice şi să aprobe calitatea lucrărilor executate. Totodată vor urmări respectarea cerinţelor de asigurare a securităţii rutiere şi de protecţie a mediului pe parcursul reconstrucţiei drumului. Valentina Badrajan, directorul executiv al FPM Moldova, susţine că săptămâna viitoare vor fi semnate contractele cu firmele de construcţie ce vor reabilita traseul Sărăteni-Soroca, astfel încât toţi actorii implicaţi în reabilitarea drumului să demareze în termen lucrările. Porţiunea de drum Sărăteni-Soroca face parte din traseul naţional M2 care asigură legătura dintre Republica Moldova şi Ucraina. Actualmente, starea drumului Sărăteni – Soroca este foarte rea, circa 60% necesită reconstrucţie totală. Reconstrucţia şi modernizarea drumului de 93 de km Sărăteni-Soroca este obiectivul proiectului Reabilitarea drumului în cadrul Programului Compact. [Scutiri de TVA anulate şi accize majorate] Din 2013 scutirea de TVA, de rând cu taxa vamală, aplicată la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agenţilor economici urmează să fie anulată. Aceasta în contextul extinderii, de la 1 ianuarie 2012, a mecanismului de restituire a TVA pentru investiţiile capitale efectuate în municipiile Chişinău şi Bălţi se spune în proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative aferente politicilor fiscale şi vamale pe anul 2013. Costul acestei măsuri este estimat de Ministerul Finanţelor la 200 mln lei. Documentul mai propune introducerea cotei standard a TVA de 20% pentru producţia agricolă primară în schimbul cotei reduse a TVA de 8%, cu restituirea directă a diferenţei dintre 20% şi 8% din veniturile bugetului de stat în vederea evitării distorsionării sistemului general de impozitare, simplificării administrării fiscale şi susţinerii producătorilor agricoli. Se prevede de asemenea şi majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale şi gazele lichefiate de la 6% la 8%, în vederea acumulării veniturilor suplimentare la buget, precum şi aplicarea unei singure cote reduse a TVA, ceea ce ar simplifica şi administrarea fiscală. La compartimentul accize se prevede majorarea cotelor stabilite în sume fixe, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2013 – 5%. Pe lângă acestea, urmează să fie modificată cota accizului la articole din tutun, în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul ţărilor din regiune, inclusiv a celor europene, fapt ce va permite acumularea de noi surse financiare la buget, precum şi diminuarea consumului articolelor din tutun. În paralel, urmează să fie modificată cota accizului la alcoolul etilic nedenaturat cu o concentraţie alcoolică mai mare de 80% din volum, având la bază sistemul european de impunere. Tot la capitolul accize, în contextul majorării censului de vârstă pentru autoturisme de la 7 la 10 ani, se propune pentru autoturismele cu termenul de exploatare mai mare de 7 ani majorarea cotelor accizului cu 5% pentru fiecare an de exploatare ce depăşeşte 7 ani. [● SÂMBĂTĂ, 2 iunie] [Întreprinderile rurale vor primi 1 mln euro pentru procurarea echipamentului] Un milion de euro vor fi oferiţi întreprinderilor din spaţiul rural pentru procurarea echipamentului în leasing în scopul colectării materiilor prime şi producerii biomasei. Banii sunt oferiţi din cadrul Proiectului „Energie şi Biomasă”. Ministerul, în calitatea sa de instituţie responsabilă de domeniul energetic, a organizat o şedinţă de lucru, pentru a discuta activităţile pentru anul curent ale Proiectului „Energie şi Biomasă”, finanţat de către Uniunea Europeană în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în special componenta 1 şi 2 – mecanismul de achiziţii prin leasing pentru furnizorii locali de biomasă. La şedinţă a participat şi Delegaţia UE, condusă de Dirk Schuebel, precum şi reprezentanţi ai PNUD în Republica Moldova. În comunicat se menţionează că una din componentele de bază ale proiectului este oferirea echipamentului de balotare şi brichetare în leasing. „Noi nu cunoaştem încă suficient piaţa în domeniu, inclusiv cu referire la baza de materie primă privind sursele de energie regenerabilă de biomasă pe întreg teritoriul ţării. Urmează ca în cel mai restrâns timp să fie elaborat un studiu amplu în domeniu, ca ulterior să venim cu investiţii concrete, evitând dublarea acolo unde sectorul privat a investit deja surse proprii în asimilarea resurselor regenerabile naturale – paie, crengi, rumeguşul rămas dupa prelucrarea lemnului”, a spus ministrul Valeriu Lazăr la început de şedinţă. Valeriu Lazăr a comunicat că Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare - 2 KR, pe lângă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, urmează să gestioneze procesul de procurare de utilaje agricole. Totodată, Agenţia pentru Eficienţă Energetică pe lângă Ministerul Economiei va gestiona procesul de procurare a echipamentelor industriale, urmând repartizarea sumei alocate pentru acest proiect în proporţie de 50 la 50. [Investiţii de 1,5 mln dolari în zonele economice libere] Circa 1,5 mln dolari au fost investiţi în zonele economice libere în primul trimestru al anului curent. Cea mai mare cotă a investiţiilor continuă să revină ZEL „Expo – Business – Chişinău”, constituind 34,7% din total. Alte 25% au fost atrase în ZEL „Ungheni – Business”. A sporit considerabil şi volumul total al vânzărilor nete. În ianuarie – martie 2012, vânzările s-au majorat cu 10,6% (în preţuri curente) faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent şi s-au cifrat la 486 mln lei sau 7,4 % din volumul producţiei industriale fabricat în aceeaşi perioadă de către întreprinderile industriale ale Republicii Moldova. Totodată, la mai multe tipuri de mărfuri a crescut volumul producţiei fabricate – divin (de peste 2 ori), covoare (de 1,6 ori), articole din mobilă (cu 24%), combustibil alternativ (de 7 ori). Rezidenţii ZEL au produs circa 123 de mii de decalitri de vin din struguri, 78 mln unităţi de articole din plută pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice, 73 de mii de litri de vopsea, 1,1mln pătraţi de covoare, 1,2 mii tone uleiuri pentru încălzire etc. Cea mai mare parte a producţiei industriale fabricată în zonele libere, în valoare de 404 mln lei sau 83,1%, a fost exportată. În ansamblu activitatea zonelor libere rămâne a fi orientată spre producţia industrială destinată exportului. Potrivit Ministerului Economiei, administratorii principali ai zonelor economice libere susţin că rezidenţii ar fi capabili să producă şi să exporte o cantitate de producţie mai mare, dacă nu ar exista o serie de probleme legate de regimul vamal, inclusiv cele care au apărut urmare a adoptării deciziei Guvernului din decembrie 2011, prin care a fost restricţionată peste măsură procedura de declarare vamală la livrarea mărfurilor de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova în zona liberă şi invers. Toate aceste momente au influenţat realizarea, de către unii rezidenţi, a proiectelor investiţionale planificate în zonele libere. [Ministerul Finanţelor propune impozit unic pentru veniturile sub formă de royalty] Cu începere din 2013, se propune stabilirea unei cote unice de impozitare – 12% a venitului obţinut sub formă de royalty (venituri provenite din drepturile de autor). Cota unică va fi percepută de la toate categoriile de contribuabili care obţin venit sub formă de royalty: cetăţeni şi agenţi economici rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova. Propunerea se conţine în proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative aferente politicilor fiscale şi vamale pentru anul viitor, publicat pe siteul Ministerului Finanţelor. Totodată, pentru persoanele fizice, cetăţeni rezidenţi ai Republicii Moldova, se propune introducerea reţinerii finale a impozitului la sursa de plată a venitului sub formă de royalty, ceea ce va exclude necesitatea depunerii de către această categorie de contribuabili a declaraţiei cu privire la impozitului pe venit în cazul obţinerii a unor astfel de venituri. De asemenea, se prevede anularea reţinerii prealabile a impozitului la sursa de plată a venitului obţinut sub formă de royalty pentru agenţii economici rezidenţi. Acesta urmează a fi inclus în venitul brut al agentului economic şi impozitat conform normelor general stabilite, la cota de 12%. Potrivit Ministerului Finanţelor, modificările regimului de impozitare a veniturilor sub formă de royalty are drept scop simplificarea administrării fiscale şi prevenirea schemelor de evaziune fiscală.