RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 28 iunie-2 iulie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

● MARŢI, 28 iunie

Transparenţa investiţiilor capitale ar asigura proiecte care să răspundă necesităţilor


Asigurarea transparenţei procesului de planificare şi implementare a investiţiilor capitale trebuie să devină obligatorie. Recomandări în acest sens au formulat participanţii la masa rotundă prilejuită de încheierea proiectului „Sporirea transparenţei investiţiilor capitale publice prin consultarea propunerilor cu locuitorii comunităţilor”. Proiectul a fost implementat de Asociaţia Presei Independente, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii la Chişinău, prin Fondul pentru Buna Guvernare. Exerciţiul de consultare publică a propunerilor de investiţii capitale a fost efectuat în 15 oraşe ale ţării, fiind implicate 800 de persoane din aceste localităţi. În cadrul consultărilor locuitorii au scos în evidenţă problemele cu care se confruntă, soluţionarea cărora necesită investiţii capitale publice. Directorul executiv al API, Petru Macovei, a remarcat că părerea general exprimată a fost cea că administraţia publică locală trebuie să consulte mai des cetăţenii atunci când e vorba de valorificarea investiţiilor capitale publice, în special pe fundalul resurselor limitate.

ANRE a modificat preţurile-plafon pentru carburanţi

Agenţia pentru Reglementare în Energetică a anunţat preţuri-plafon mai mici pentru motorină şi benzină, dar mai mari pentru gazul lichefiat. Pentru următoarele două săptămâni, ANRE a stabilit plafonul de 16,11 lei pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95, cu 14 bani mai puţin decât a fost în ultimele două săptămâni. Pentru motorină,  plafonul este de 14 lei, cu 35 de bani mai mic decât cel anterior, iar pentru un litru de gaz lichefiat preţul-plafon s-a majorat cu  22 de bani, până la 7,51 lei.

Criza din Crimeea accentuează riscurile securităţii energetice europene, studiu IPP

Criza din Crimeea accentuează riscurile securităţii energetice europene, dar poate fi şi un factor adiţional de accelerare şi identificare a oportunităţilor de diminuare a dependenţei energetice a Europei de gazul Federaţiei Ruse. Concluziile au fost făcute de Institutului de Politici Publice (IPP) în cadrul unui raport analitic privind impactul crizei din Crimeea asupra securităţii energetice europene. Cercetătorul stagiar de la IPP, Ion Efros, a menţionat că criza din Ucraina a provocat preocupări în Uniunea Europeană asupra riscurilor legate de întreruperea furnizărilor de gaze naturale din Federaţia Rusă. Aceasta în timp ce există precedentele din anii 2006 şi 2009, atunci când din cauza unor dispute contractuale dintre compania ucraineană Naftogaz şi cea rusească Gazprom, mai multe ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est au rămas fără gaze naturale.

MIERCURI, 29 iunie

IPP: Furnizările de gaz din Marea Caspică ar putea influenţa piaţa energetică europeană


Furnizările de gaz din regiunea Mării Caspice ar putea avea un impact major asupra pieţei energetice europene, cu condiţia că nu se limitează doar la exporturile Azerbaidjanului. Totodată, deşi are rezerve ce ar putea diminua semnificativ din cota de piaţa a companiei ruseşti Gazprom, Iranul are nevoie în următorii ani de investiţii masive atât în producerea gazului cât şi în infrastructura de lichefiere şi a gazoductelor destinate exportului. Concluziile fac parte dintr-un raport analitic efectuat de Institutul de Politici Publice. Cercetătorul stagiar de la IPP, Ion Efros, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că orientarea Iranului spre dezvoltare industrială intensivă energetic, dar şi posibila reticenţă a Uniunii Europene de a depinde prea mult de un regim cu care are relaţii încordate sunt factori care previn pentru următorii 5-10 ani o penetrare masivă a pieţei europene cu gaz iranian. „Iranul poate deveni un jucător global pe piaţa de gaz nu mai devreme de anul 2030. Pentru aceasta va avea nevoie de cel puţin 15 ani pentru a dezvolta capacităţi de suport a gazului natural lichefiat care să atingă capacităţi de 100 de miliarde de metri cubi anual”, a afirmat Ion Efros.

În China va a fi construit un Centru de Cooperare Moldova-Taicang

Până la sfârşitul anului curent, în China ar putea fi creat Centrul de Cooperare Moldova-Taicang. În acest scop urmează să fie semnat un acord bilateral între businessmenii din China şi reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor Afaceri din Moldova. Subiectul a fost abordat în cadrul unei întrevederi a vicepremierului Octavian Calmâc, ministru al economiei, cu un grup de antreprenori din oraşul Taicang, provincia Jiangsu, condus de vicepreşedintele Centrului de Cooperare Economică din China, Liu Jinghua. „Planificăm să construim în China un centru cultural în stil tradiţional moldovenesc şi prin intermediul acestui proiect să oferim cetăţenilor chinezi posibilitatea să descopere cultura, tradiţiile şi valorile poporului moldovenesc”, a menţionat Liu Jinghua.

Criza de la Moldovagaz pune în pericol securitatea energetică a statului, experţi

Criza financiară de la SA „Moldovagaz” este discutată activ în spaţiul public, îndeosebi din cauza administrării frauduloase a întreprinderii şi acumulării datoriilor faţă de Gazprom. În opinia mai multor experţi independenţi în energetică, situaţia dată pune în pericol securitatea energetică a statului şi are un impact social şi economic distructiv. Experţii au prezentat miercuri, 29 iunie, o rezoluţie cu privire la situaţia de la SA „Moldovagaz” şi rolul autorităţilor în administrarea întreprinderii. Unul dintre membrii grupului, Ruslan Surugiu, a declarat la o conferinţă de presă că rezoluţia de acum reprezintă o continuare a rezoluţiei din septembrie 2015. Potrivit expertului, este îmbucurător faptul că autorităţile au realizat două din cele 16 cerinţe înaintate, însă nu este suficient pentru a redresa situaţia din sectorul energetic.

Moratoriul asupra controlului de stat se prelungeşte

Moratoriul de trei luni asupra controlului de stat, instituit la 1 aprilie 2016 la iniţiativa premierului Pavel Filip, urmează să fie prelungit cu încă trei luni, până pe 30 septembrie. Vicepremierul şi ministrul economiei, Octavian Calmâc, a reamintit că scopul moratoriului este crearea unor condiţii mai bune pentru activitatea antreprenorială. Pe durata celor aproape trei luni care s-au scurs de la instituirea moratoriului asupra controlului de stat nu s-a înregistrat periclitări în funcţionalitatea sistemului economic, nu au fost afectate acumulările veniturilor la bugetul public naţional. Oficialul a mai spus că nici organele cu funcţii de control nu au avut obiecţii în privinţa instituirii moratoriului. Acestea au putut transmite demersuri referitor la necesitatea efectuării controalelor la faţa locului la Ministerul Economiei, împuternicit cu atribuţii de luare a deciziilor privind iniţierea controalelor. În perioada vizată, Ministerul Economiei a înregistrat 62 de demersuri de solicitare a controlului la faţa locului. În 42 de cazuri acestea au fost însă respinse.

● JOI, 30 iunie

Limita pentru depunerea în vamă a declaraţiei privind valoarea mărfurilor a fost majorată

Republica Moldova va implementa normele comunitare de declarare şi control a valorii în vamă a mărfurilor. Regulamentul prevede posibilitatea agenților economici de a dispune de mărfurile respective cu condiția de a prezenta ulterior documentele concludente pentru confirmarea valorii în vamă a mărfurilor importate și depunerii unei finanțări ce ar acoperi diferența la plata drepturilor de import, aferente valorii în vamă declarate și celei stabilite provizoriu de organele vamale. De asemenea, documentul stabilește clar acțiunile organelor vamale, dar și ale agenților economici atunci, când are loc declararea valorii i în vamă a mărfurilor importate.

Posibilităţi de sporire a capacităţilor interne de producere a energiei electrice

Guvernul a decis transmiterea în gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei” a două construcţii hidrologice de pe cursul râului Răut. E vorba de microhidrocentralele din satul Căzănești şi satul Piatra, raionul Orhei. Acestea, în prezent nefuncţionale, vor fi incluse în Lista corpurilor de apă de suprafață, a zonelor și a fâşiilor de protecție, precum şi în Lista construcțiilor hidrotehnice, gestionate de autoritatea administrativă de gestionare a apelor. Astfel, Agenția „Apele Moldovei” va putea reconstrui și pune în exploatare microhidrocentralele, fapt ce va permite valorificarea optimă a resurselor de apă, sporirea capacității interne de producere a energiei și creșterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile. Aceste priorități sunt stipulate în Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”. Totodată, mai mulți agenți economici, inclusiv producători de biocombustibili, au solicitat de mai multe ori reabilitarea și punerea în funcțiune a microhidrocentralelor.

Programul Naţional în domeniul Concurenţei va fi aprobat până la finele anului

Programul Naţional în domeniul Concurenţei şi Ajutorului de Stat urmează să fie aprobat până la finele acestui an. La prezentarea raportului Consiliului Concurenţei pentru anul trecut, preşedintele instituţiei, Viorica Cărare, a menţionat că este important ca toate instituţiile abilitate să se implice în definitivarea documentului, astfel încât să fie înlăturate barierele în calea activităţii economice, producătorii să poată lucra calitativ, iar consumatorii să poată procura mărfuri şi servicii la preţuri reale, nu exagerate. Prezentând raportul, Viorica Cărare  a comunicat că valoarea sancţiunilor aplicate de  către Consiliul Concurenţei s-a cifrat în 2015 la 38,4 mln lei, faţă de 1,7 mln lei în 2014 şi 290 mii de lei în 2013.

● VINERI, 1 iulie

Ministerul Economiei a selectat doi potenţiali candidaţi pentru şefia ZEL Bălţi

Ministerul Economiei a selectat doi potenţiali candidaţi pentru funcţia vacantă de administrator principal al Zonei Economice Libere (ZEL) Bălţi.La concurs s-au prezentat 11 candidaţi, iar cei care au fost selectaţi pentru a fi prezentaţi Guvernului sunt Vasile Şoldan şi Mihai Rusu. Concursul a fost organizat în trei etape, cu eliminarea din competiţie, după fiecare probă, a candidaţilor cu cel mai mic scor.

Proiectul bugetului de stat pentru anul curent, votat în lectură finală

Parlamentul a votat  în a treia, ultima, lectură proiectul bugetului de stat pentru anul 2016. Bugetul prevede venituri în sumă de 48,5 miliarde de lei şi cheltuieli de 52,7 miliarde de lei, cu un deficit de 4,2 miliarde. Pentru buget şi-au dat votul 51 de deputaţi din cei 83 prezenţi în sala de şedinţe. Ponderea veniturilor raportat la Produsul Intern Brut se estimează la nivel de 36,3%, în creştere cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu bugetul anului 2015. Creşterea veniturilor cu peste 11% e generată de sporirea granturilor pentru suportul bugetar. Cea mai mare parte din venituri provin din impozite şi taxe – peste 60%.

A început secerişul

Producătorii agricoli din zona de centru şi sud au pornit campania de recoltare a culturilor cerealiere şi leguminoase. În proces vor fi antrenate circa patru mii de combine. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, recoltarea orzului a început în raioanele Cahul, Rezina, Ialoveni, şi Donduşeni. Productivitatea medie la hectar depăşeşte cu 1,3-1,5 tone rezultatele obţinute în anul 2015, fiind de 4,7 t/ha la Rezina şi 3,66 t/ha la Cahul. Şi recoltarea grâului de toamnă a început în raionul Cahul unde s-a înregistrat productivitatea de 3,9 tone la un hectar. Culturile cerealiere pentru recolta anului 2016 au fost semănate pe o suprafaţă de circa 380,5 mii hectare, inclusiv 311 mii hectare cu grâu de toamnă, 48,1 mii cu orz de toamnă, orz de primăvară – 19,4 mii de hectare, grâu de primăvară – o mie, alte culturi – o mie de hectare.

● SÂMBĂTĂ, 2 iulie

Nou director la Fabrica de sticlă din Chişinău

Ion Cârştea este noul director al întreprinderii „Fabrica de sticlă din Chişinău”. În cadrul unei vizite la întreprindere, ministrul economiei, Octavian Calmâc, a menţionat că Ion Cârştea poate organiza procesul de activitate şi producere a unei unităţi economice utilizând cele mai moderne forme, drept exemplu fiind şi activitatea sa în calitate de director interimar, când după o perioadă lungă de timp, în luna mai curent, „Fabrica de sticlă din Chişinău” a înregistrat un profit de 1,6 milioane de lei. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, noul director al întreprinderii a menţionat că se lucrează asupra unui program de reformare a tuturor domeniilor de activitate, inclusiv celor ce ţin de modernizarea procesului de producţie, găsirii unor noi parteneri de afaceri etc. Ion Cârştea a mai specificat că în scurt timp conducerea întreprinderii va înainta ministerului un set de propuneri legate de eficientizarea cheltuielilor de producere, în special la compartimentul surselor energetice, deoarece la moment acestea constituie 35% din sine cost, eficientizarea cheltuielilor administrative etc.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.