[● LUNI, 28 ianuarie] [Ministerul Agriculturii propune diversificarea tipurilor de subvenţionare] Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare propune subvenţionarea mai multor lucrări menite să îmbunătăţească situaţia din agricultură. Printre acestea este înfiinţarea livezilor de măr şi defrişarea livezilor bătrâne. „Pentru a defrişa o livadă veche sunt necesare cheltuieli enorme, dar noi vrem să încurajăm aceste acţiuni. Pământul stă nelucrat, livada dă o roadă de nimic, dar oamenii nu pot să o defrişeze deoarece au nevoie de mulţi bani. Vrem să-i ajutăm ca oamenii să defrişeze livezile vechi şi să planteze altele noi”, a declarat ministrul agriculturii, Vasile Bumacov. Oficialul a spus că s-au luat în calcul doleanţele tuturor structurilor reprezentante ale producătorilor agricoli. Pentru toate măsurile de sprijin subvenţiile vor acordate integral. Vor fi pasibili de subvenţionare producătorii agricoli neasociaţi. Subvenţionarea înfiinţării livezilor de măr se va face începând cu densitatea de 880 de pomi la hectar. Iar pentru a încuraja utilizarea apei din bazinele acvatice (iazuri, râuri mici şi alte surse naturale) se va subvenţiona irigaţia mică. De asemenea, pentru stimularea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii post-recoltare şi procesare se propune subvenţionarea utilajelor cu o capacitate mică pentru ca acestea să fie procurată de fermierii mici de la sate, ceea ce va da posibilitatea creşterii eficienţii economice în zonele rurale, a mai spus ministrul. Regulamentul completat de subvenţionare a producătorilor agricoli va fi înaintat Guvernului săptămâna aceasta, iar aplicarea lui va începe după aprobare. [● MARŢI, 29 ianuarie] [O corporaţie japoneză iniţiază un proiect investiţional în Moldova de 2 milioane de euro] Corporaţia japoneză SUMIDA va lansa un proiect investiţional în oraşul Bălţi, în valoare de 2 milioane de euro. Investiţia va fi realizată prin intermediul subcontractorului ÎM Elektromanufakturing SRL, care va produce în Moldova transformatoare electromagnetice pentru aparate electrocasnice, în special televizoare şi aparate de radio. Iniţial este planificată construcţia unei fabrici în Zona Liberă Bălţi, unde vor fi deschise 600 de locuri de muncă. Corporaţia SUMIDA a fost înfiinţată în 1956, cu un rulaj global de 52 de miliarde yeni în 2011 ( 571 milioane de dolari), este listată la Bursa din Tokyo şi deţine fabrici în Japonia, China, Mexic, Vietnam, Tailanda, Germania, România şi Slovenia. SUMIDA mai produce şi componente automobilistice şi industriale, energetice şi altele. [Fabricat în Moldova prezintă produsele şi serviciile a peste 300 de agenţi economici] Peste 300 de agenţi economici din toate ramurile economiei naţionale îşi demonstrează produsele, serviciile şi realizările în cadrul celei de-a XII-a ediţie a expoziţiei „”, care s-a deschis pe 30 ianuarie, la Moldexpo. Cu standuri colective participă la expoziţie întreprinderi mici şi mijlocii din 15 raioane. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a menţionat într-o conferinţă de presă că expoziţia „Fabricat în Moldova” a devenit o platformă de dezbateri pentru operatorii economici şi pentru consumatori despre calitatea produselor moldoveneşti. „Sporirea competitivităţii produselor şi serviciilor livrate de agenţii economici este foarte importantă în contextul negocierii Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv între Republica Moldova şi Uniunea Europeană”, a menţionat oficialul. Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie, Gheorghe Cucu, una din cele mai importante componente ale programului adiţional expoziţiei este Conferinţa Internaţională „Moldova – posibilităţi pentru noi parteneriate”. La eveniment sunt invitaţi peste 50 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din România, Ungaria, Austria, Belgia, Franţa, Elveţia şi Olanda. „În cadrul conferinţei vor fi promovate 7 sectoare de bază ale economiei naţionale. Fiecărui potenţial investitor străin îi vor fi transmise Ghidul Investiţional al Republicii Moldova şi Catalogul proiectelor investiţionale”, a precizat preşedintele CCI. Pe 31 ianuarie se desfăşoară ceremonia oficială de premiere a învingătorilor concursului Marca comercială a anului. Se înmânează distincţii pentru circa 90 de produse şi servicii care s-au bucurat de aprecierea consumatorilor în 2012. Pe vizitatorii expoziţiei îi aşteaptă prezentări de produse, degustări şi alte surprize, iar cei ce sunt în căutarea unui loc de muncă îşi pot încerca norocul participând la Târgul locurilor de muncă, la care îşi expun ofertele 30 de întreprinderi. [●MIERCURI, 30 ianuarie] [Programului PARE 1+1 a fost prelungit până în 2015] Guvernul a prelungit programului-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” până în 2015. Programul a fost lansat oficial în luna noiembrie 2010 şi este destinat lucrătorilor migranţi sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care doresc să investească în iniţierea sau extinderea unei afaceri în Republica Moldova. Programul este desfăşurat în baza regulii „1+1”, care prevede că fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu din cadrul programului. Suma maximă a finanţării constituie 200 de mii de lei. Banii din cadrul Programului „PARE 1+1” sunt oferiţi drept grant nerambursabil. Până acum în cadrul programului au fost încheiate 124 de contracte de finanţare nerambursabilă cu antreprenori. Suma alocată în perioada 2011-2012 a constituit 22,5 milioane de lei. Investiţiile atrase în proiectele respective au depăşit suma de 76 de milioane de lei. Pentru anul 2013 este prevăzută alocarea a 32 de milioane de lei pentru implementarea acestui program, ceea ce este cu 50% mai mult decât suma alocată în 2 ani. Programul „PARE 1+1” a fost susţinut financiar de către Uniunea Europeană în perioada anilor 2011-2012. Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din cadrul Ministerului Economiei şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) sunt în proces de negociere pentru identificarea mijloacelor financiare pentru finanţarea acestuia în anii 2014-2015. [Situaţia conflictuală între Gazprom şi Ucraina nu se va reflecta asupra Moldovei, oficial] Disputa pe care o are Ucraina cu Gazpromul rusesc nu se va reflecta asupra aprovizionării Republicii Moldova cu gaze naturale, crede vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei. „În sens operaţional, îndeplinim angajamentele pe care le avem referitor la tranzitarea gazelor prin teritoriul nostru şi sunt sigur că şi Ucraina le îndeplineşte. Aşa că sunt departe de gândul că s-ar putea merge la un război al gazelor, că ar putea fi sistată livrarea de gaze”, a declarat oficialul presei. Vicepremierul a menţionat că situaţia anului 2006, când s-au întrerupt livrările de gaze, nu are cum să se repete. Atât Ucraina, cât şi Federaţia Rusă sunt ţări membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi disputele se soluţionează prin metode civilizate. În alt context, întrebat de ce întârzie lansarea lucrărilor la gazoductul Ungheni – Iaşi, vicepremierul a spus că la partenerii din România au intervenit unele schimbării instituţionale. De construcţia gazoductului nu mai este responsabil Ministerul Economiei, ci o agenţie, căreia abia acum i-a fost transmis proiectul. „Din parte noastră au fost efectuate toate pregătirile pentru lansarea lucrărilor. Au fost procurate terenurile pe unde va trece gazoductul. Oamenii au dat dovadă de înţelegere, lor li s-au oferit compensaţii din buget. De asemenea, avem preconizaţi în buget 120 mln de lei pentru construcţie. În februarie am putea să lansăm procesul de achiziţionare a materialelor şi lucrărilor. Sperăm că şi partenerii noştri din România să urgenteze pregătirile pe partea lor, ca să sincronizăm acest proces”, a adăugat Valeriu Lazăr. Valoarea totală a proiectului gazoductului Ungeni-Iaşi constituie 20 mln de euro, dintre care 7 mln vor veni de la Comisia Europeană, prin intermediul Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova. [● JOI, 31 ianuarie] [Subvenţiile în agricultură nu sunt acordate echitabil, fermieri] Subvenţiile acordate producătorilor agricoli nu sunt echitabile. Agricultorii mici şi mijlocii nu sunt susţinuţi de către autorităţi, deşi sunt cei mai numeroşi, susţine preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc. Pe de altă parte, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că prevederile Regulamentului de repartizare a subvenţiilor sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare. Valeriu Cosarciuc a comunicat în cadrul unei conferinţe de presă, joi, 31 ianuarie, că Federaţia fermierilor nu este de acord cu prevederile Regulamentului de subvenţionare în agricultură pentru 2013. Preşedintele federaţiei afirmă că autorii regulamentului nu au acceptat majoritatea propunerilor venite din partea fermierilor.„Deşi gospodăriile ţărăneşti produc de 2 ori mai multă producţie globală decât gospodăriile corporative şi prelucrează peste 50% din terenurile agricole, ele au acces la mai puţin de 20% din mijloacele alocate de stat pentru subvenţionarea în agricultură”, a spus Valeriu Cosarciuc. Solicitat să comenteze aceste declaraţii, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a spus că nu este adevărat că propunerile Federaţiei Naţionale a Fermierilor nu au fost luate în calcul. „ Atunci când ai mai multe structuri reprezentante ale producătorilor agricole deciziile se iau prin consens. Am avut zeci de şedinţe, am discutat foarte transparent, am venit cu argumente. Cineva nu au participat la nicio şedinţă şi acum vin cu declaraţii. Este lege în ţară care trebuie respectată”, a declarat ministrul. Oficialul a mai spus că subvenţia este un ajutor al statului nerambursabil prin care sunt promovate politicile. „Nu suntem o instituţie de ajutor umanitar care împarte bani la toată lumea. Dacă nu vom susţine aceste politici şi nu vom moderniza agricultura, cei pe care ei îi consideră discriminaţi, vor avea de suferit şi mai mult”, a subliniat ministrul. Regulamentul de subvenţionare în agricultură pentru anul 2013 a fost aprobat în şedinţa de Guvern de miercuri, 30 ianuarie. [Dosarele pentru subvenţionare în sectorul agrar vor putea fi depuse din 1 februarie] Dosarele pentru subvenţionare în sectorul agrar vor putea fi depuse din 1 februarie. Potrivit Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, aprobat de Guvern, în anul curent vor fi instituite două noi măsuri de subvenţionare: stimularea consolidării terenurilor agricole şi irigarea terenurilor. O altă noutate o constituie faptul că producătorilor tineri, cu vârsta între 18 şi 30 de ani, vor obţine subvenţii mai mari cu 10% faţă de cele care se acordă în condiţii generale. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a spus că în anul curent subvenţiile vor fi orientate la stimularea investiţiilor în sectorul rural, sporirea competitivităţii produselor agricole prin îmbunătăţirea calităţii sortării, păstrării, ambalării etc. Cererile pentru subvenţionare vor putea fi depuse până la 31 octombrie 2013. În 2013 Fondul de subvenţionare este mai mare cu 60 mln lei faţă de 2012, când acesta a constituit 400 mln lei. [Încălcarea termenelor de restituire a TVA va fi sancţionată] Restituirea diferenţei de TVA către producătorii agricoli pentru livrările de producţie de fabricaţie proprie din fitotehnie şi horticultură se va efectua în 30 de zile de la data depunerii cererii. Încălcarea termenelor va fi sancţionată. Până în 2013 cota TVA a fost de 8%. De la 1 ianuarie aceasta a crescut la 20%, cu restituirea a 12% către producătorii agricoli. Potrivit Regulamentul privind restituirea TVA, aprobat de Guvern, din aceste 30 de zile 12 vor fi pentru efectuarea controlului fiscal cameral şi adoptarea deciziei de restituire, iar 18 zile sunt pentru efectuarea restituirii efective a sumei TVA. Aceleaşi termene de restituire a TVA sunt stabilite şi pentru livrările de producţie de fabricaţie proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată. De asemenea, în 30 de zile va fi restituită TVA în cazul investiţiilor capitale efectuate în autovehicule pentru transportul a minimum 22 persoane. Documentul prevede şi sancţiunile care pot fi aplicate persoanelor cu funcţii de răspundere din structurile fiscale implicate în procedura de restituire a diferenţei TVA, în cazul nerespectării termenelor. Amenzile sunt până la 500 de unităţi convenţionale. [● VINERI, 1 februarie] [BNM notează că a raportat despre situaţia Băncii de Economii încă din 2011] Banca Naţională a Moldovei (BNM) regretă că unele persoane încearcă să plaseze eşecurile Consiliului Băncii de Economii şi a acţionarilor acesteia în responsabilitatea altor instituţii. Serviciul de presă al BNM informează, într-un comunicat de presă, că încă în iunie 2011 a transmis un raport Consiliului Băncii de Economii, în care a indicat că banca a ascuns pierderi din credite de 172 mln lei. BNM informează că a avertizat în acel raport că alte credite, în valoare de 634 mln lei, pot genera pierderi suplimentare. Iar pe data de 11 noiembrie 2011, BNM a emis un alt raport detaliat către Consiliul Băncii de Economii (în care majoritatea o deţinea reprezentanţii Ministerului de Finanţe) în care a indicat că banca a ascuns pierderi din credite de 289 mln lei. În comunicat se mai spune că Banca Naţională a atenţionat Consiliul BEM că banca raportează sistematic eronat situaţia sa financiară, nu dezvăluie profilul de risc şi calitatea reală a activelor băncii. În ambele cazuri, subliniază BNM, Consiliul BEM era funcţional şi era obligat să reacţioneze prompt pentru remedierea situaţiei. Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii, Victor Bodiu, a menţionat într-un interviu pentru „Adevărul” Moldova că a moştenit o situaţie nu prea reuşită, tăinuită până atunci, iar fosta conducere a băncii nu a respectat normele de prudenţă financiară la acordarea creditelor. Pe alocuri, spune Victor Bodiu, a fost chiar o politică frauduloasă, ceea ce a dus la deteriorarea semnificativă a portofoliului Băncii de Economii. Preşedintele Consiliului BEM Are speranţe că situaţia va putea fi remediată. [Premierul este optimist: situaţia la Banca de Economii poate fi redresată] Premierul Vlad Filat este optimist în ceea ce priveşte redresarea situaţiei la Banca de Economii (BEM) a Moldovei. „BEM are un grad sporit de lichidităţi. Este necesar să fie îndeplinite măsurile aprobate de Consiliul Băncii. Aceasta va permite BEM să-şi îmbunătăţească indicatori financiari, să lucreze cu profit şi să asigure o protecţie mai bună a acţionarilor”, a spus prim-ministrul. BEM a remis mai devreme un comunicat de presă în care se spune că au apărut probleme din cauza volumului mare de credite neperformante acordate în special în anii 2010, 2011 şi prima jumătate a anului 2012. Vlad Filat a subliniat necesitatea sancţionării persoanelor din conducerea băncii, deciziile cărora au condus la acumularea creditelor neperformante în portofoliul BEM, precum şi la alte abuzuri ce fac dovada unui management fraudulos. „Problemele BEM au început mai devreme, când în cârca BEM a fost pusă datoria de 400 mln lei a băncii insolvabile Investprivatbank. BEM a trebuit să achite aceste mijloace deponenţilor persoane fizice. Au fost şi alte încălcări despre care nu s-a vorbit la timpul lor”, a adăugat prim-ministrul. Potrivit comunicatului BNM, printre acţiunile care urmează a fi îndeplinite de noul consiliu al băncii se înscriu colectarea susţinută a creditelor restante, executarea neîntârziată a gajului aferent creditelor neperformante, accelerarea vânzării activelor luate în posesie în schimbul creditelor nerambursate şi recapitalizarea băncii printr-o majorare a capitalului social. [Banca de Economii îşi poate reveni până în martie, Victor Bodiu] Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii recunoaşte că situaţia la instituţie nu este deloc în roz, dar dă asigurări că au fost luate toate măsurile pentru a nu admite degradarea, clienţii şi partenerii n-ar trebui să intre în panică. Victor Bodiu a declarat într-un interviu pentru „Adevărul” Moldova că până în martie Banca de Economii îşi poate reveni. „Cu regret, am moştenit o situaţie nu prea reuşită, tăinuită până atunci. Astfel, am aflat că fosta conducere a băncii nu a respectat normele de prudenţă financiară la acordarea creditelor. Aş putea spune că, pe alocuri, a fost chiar o politică frauduloasă, ceea ce a dus la deteriorarea semnificativă a portofoliului Băncii de Economii. Consiliului de Administraţie a fost nevoit să solicite Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Afacerilor Interne să investigheze aceste cazuri, ca să putem recupera măcar o parte din banii acordaţi unor agenţi economici în mod fraudulos şi să fie trase la răspundere persoanele care au decis eliberarea acestor împrumuturi”, a notat preşedintele consiliului băncii. Victor Bodiu a menţionat că fosta conducere a BEM, în persoana lui Grigori Gacichevici, a oferit numeroase credite fără a informa Consiliul de Administraţie. Aceste tranzacţii erau însă în limita permisă pentru organul executiv şi astfel, formal, nu era încălcată legislaţia. „O astfel de situaţie a fost posibilă şi din cauza că erau creditate firme juridice separate, care însă reprezentau acelaşi grup de persoane interesate. Controlul efectuat în 2011 de BNM a fost un prim semnal pentru acţionarul majoritar, statul, că trebuie luate măsuri. Dovadă sunt acţiunile întreprinse de la începutul anului 2012, inclusiv alegerea unui nou consiliu, destituirea lui Gacichevici şi a unui şir de persoane implicate în tranzacţiile de creditare sau care nu şi-au îndeplinit atribuţiile”, a spus Victor Bodiu. Cât priveşte necesitatea privatizării instituţiei ca soluţie pentru redresarea situaţiei, Victor Bodiu a declarat că privatizarea este întotdeauna o opţiune bună. „O bancă este condusă bine atunci când are în spate un grup puternic, fie acţionari interesaţi de dezvoltarea băncii şi care au destulă flexibilitate în ceea ce priveşte aportul de capital. Important este ca, atunci când statul decide vânzarea, să fie luate în calcul beneficiile directe pe care i le poate aduce acest pas, dar şi dezvoltarea sectorului în care activează această întreprindere”, declarat Victor Bodiu. Preşedintele consiliului a mai spus că pentru anul 2013 există două priorităţi, şi anume: lucrul cu activele toxice şi dezvoltarea băncii şi a produselor bancare. Totodată, pe termen scurt obiectivul de bază este ca în martie Capitalului Normativ Total să se încadreze în limitele normelor din sistemul bancar, adică să fie mai mare de 200 de milioane de lei. BEM este o bancă de sistem şi, dacă ea are probleme, acestea pot influenţa întregul sistem bancar. Situaţia din jurul singurei instituţii financiare controlate de stat s-a tensionat după publicarea unor rapoarte ce arată că banca a înregistrat în 2012 pierderi de 313 milioane de lei. Potrivit aceloraşi date, la finele anului activele lichide ale BEM erau mai mari de 3,3 miliarde de lei, în creştere cu un miliard faţă de 2011. [Un nou soi de viţă de vie va putea fi pus în vânzare] Un nou soi de viţă de vie: Tudor, omologat de savanţii moldoveni cu mai mulţi ani în urmă, a fost aprobat de Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante şi va putea fi pus în vânzare. Acesta este mai rezistent la temperaturile joase de iarnă şi la anumite boli. Strugurii sunt de culoare roşie, cu nuanţe vişinii. Academicianul Boris Găină a declarat că noul soi este de o calitate mai înaltă decât soiul Moldova. „Acest soi nou de masă este de perspectivă, calitativ, rezistent la frig şi la alte condiţii climaterice. Acum că a fost aprobat, orice agent economic poate să facă comandă, să îl multiplice în altă ţară. Soiul Tudor se păstrează şi se transportă mai bine”, a mai spus academicianul. Pentru acest an sunt preconizate să fie lansate noi vinuri cu denumiri geografice. [82 de întreprinderi au fost premiate la Marca Comercială a anului] 82 de întreprinderi din Moldova au fost distinse cu premiul Mercurul de Aur şi cu medalii la a X-a ediţie a concursului Marca Comercială a anului 2012. Concursul este organizat de către Camera de Comerţ şi Industrie şi AGEPI în cadrul expoziţiei „Fabricat în Moldova”. Proiectele prezentate de întreprinderi au fost apreciate atât de consumatori, prin participarea la un chestionar (1200 de respondenţi), cât şi de grupul de experţi. În final au fost selectate 97 de mărci comerciale. Acestea au concurat în cadrul a 9 nominalizări: Aprecierea consumatorului, Debutul anului, Export, Comerţ Inter, Favoritul anului, Marca responsabilă social, Rebranding, Reputaţie şi încredere, Patrimoniul Republicii. „Rezultatele competiţiei ne-au permis să evidenţiem mărcile notorii, dar şi să urmărim preferinţele consumatorilor”, a spus preşedintele CCI, Gheorghe Cucu. Premierul Vlad Filat, prezent la ceremonia de premiere, a spus că este îmbucurător faptul că întreprinderile ţin la marca lor şi că aceste mărci necesită a fi promovate şi protejate. În opinia sa, sporirea calităţii şi competitivităţii produselor şi serviciilor moldoveneşti constituie o premisă în realizarea opţiunii Republicii Moldova de integrare în UE şi în piaţa europeană. În cadrul celor 10 ediţii ale concursului Marca Comercială a anului au participat circa 880 de mărci, prezentate de agenţii economici din 15 raioane, municipiile Bălţi şi Chişinău, precum şi UTA Găgăuză. 240 din acestea au obţinut Premiul Mare – Mercurul de Aur. [● SÂMBĂTĂ, 2 februarie] [Gas Natural Fenosa a obţinut „Mercuriul de Aur”] Gas Natural Fenosa a obţinut premiul mare „Mercuriul de Aur” în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului 2012”, la categoria servicii în domeniul energeticii. Preşedintele companiei, Silvia Radu, a declarat că acest premiu reprezintă un indicator foarte important al calităţii imaginii Gas Natural Fenosa şi că este rezultatul activităţii de promovare, timp de 2 ani, a noii mărci. „Dorim să împărtăşim cu dumneavoastră angajamentul nostru de a continua relaţia transparentă şi dialogul constant în beneficiul societăţii, precum şi munca noastră zilnică pentru a contribui la bunăstarea şi dezvoltarea Republicii Moldova”, a mai spus preşedintele companiei. În mai 2011, întreprinderea a lansat o nouă marcă – Gas Natural Fenosa, în urma fuzionării pe plan internaţional a două companii, Union Fenosa International şi Gas Natural. Anterior, în anul 2011, întreprinderea a obţinut „Mercuriul de Aur” pentru cel mai eficient şi profesionist proiect de rebranding. În 2010, în cadrul aceluiaşi concurs – premiul la categoria „Marca comercială Profi”, iar în 2009 – premiul la categoria „Marca comercială responsabilă social”. 82 de întreprinderi din Moldova au fost distinse cu premiul „Mercurul de Aur” şi cu diverse medalii la concursul „Marca Comercială a anului 2012”, a X-a ediţie. [Fabricat în Moldova îşi încheie programul] La Moldexpo îşi încheie programul expoziţia „Fabricat în Moldova”, la care şi-au expus producţia şi serviciile peste 300 de agenţi economici. Directorul general al SA „Ionel”, Tamara Luchian, a declarat că vizitatorii expoziţiei au apreciat noua colecţie de articole vestimentare a întreprinderii. „Ionel” a participat la toate ediţiile „Fabricat în Moldova”, acaesta fiind a 12-a la număr. La actuala ediţie a venit cu o colecţie care include 82 de articole – costume, jachete, pantaloni pentru dame, bărbaţi şi copii. Tamara Luchian a mai spus că situaţia la întreprindere e bună, fluctuaţia de personal s-a redus esenţial, iar salariul este în funcţie de munca depusă şi de creativitate. Recent întreprinderea a obţinut o comandă substanţială de la un client german şi îşi propune să angajeze 60-70 de cusătorese. Privatizată în 2012 (pachetul statului de peste 90% acţiuni s-a vândut cu 51 mln lei), compania Viorica-Cosmetic expune la „Fabricat în Moldova” producţia de până la privatizare. Şeful secţiei marketing, Ion Ţurcanu, a spus că se lucrează asupra unei noi concepţii şi în a doua jumătate a anului va fi lansată o serie de produse cosmetice noi , diferite de ceea ce a produs întreprinderea până la privatizare. Produsele vor fi orientate spre export, dar şi pe piaţa internă. Victoria Rotari, care conduce o întreprindere individuală, a spus că participarea la această expoziţie este o şansă pentru întreprinderile mici de a-şi promova produsele şi de a găsi clienţi. Întrebată cum se simte micul business în Republica Moldova, Victoria Rotari a spus că, din păcate, inspecţiile continuă să rămână unicul mod de comunicare a instituţiilor de stat cu micii antreprenori. Pavel Axenti, directorul companiei „Codreanca” din Călăraşi, a spus că raionul participă la expoziţie cu stand colectiv. Cel puţin despre 10 agenţi economici din diverse ramuri ale economiei se poate spune că sunt funcţionali, lansează noi idei şi creează locuri noi de muncă. Fabricat în Moldova este organizată de Guvern în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie şi alte instituţii.