RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 27 mai-1 iunie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

● LUNI, 27 mai

Provocările Mileniului anunţă un nou concurs pentru reabilitarea sistemelor de irigare

Fondul Provocările Mileniului (FPM) Moldova anunţă un nou concurs pentru reabilitarea a patru sisteme de irigare de pe râul Nistru: în Jora de Jos din raionul Orhei, Coşniţa din raionul Dubăsari, Puhăceni şi Roşcani din raionul Anenii Noi. Lucrările se efectuează în cadrul Programului Compact, finanţat de Corporaţia americană Provocările Mileniului. Ofertele pot fi depuse până pe 29 iulie curent. Reabilitarea sistemelor centralizate de irigare, în total 11 la număr, este unul din obiectivele Programului Compact, semnat la începutul anului 2010 între Guvernul Republicii Moldova şi Corporaţia Provocările Mileniului, în numele Guvernul SUA. Valoarea totală a programului este de 262 milioane de dolari.

● MARŢI, 28 mai

BNM se angajează să întreprindă toate măsurile pentru a protejaMoldovaAgroindbank

Banca Naţională a Moldovei examinează informaţia disponibilă cu referire la tranzacţiile la „Moldova-Agroindbank” şi a solicitat de la organele abilitate orice probă disponibilă, care ar indica existenţa unei activităţi concertate a noilor acţionari, se arată într-un comunicat de presă al BNM. Banca centrală se angajează să întreprindă toate măsurile legale pentru a proteja stabilitatea BC „Moldova - Agroindbank” SA şi a sistemului bancar din Republica Moldova. Potrivit BNM, conform legislaţiei, în cazul constatării activităţii concertate a acţionarilor unei bănci care deţin cotă substanţială în capitalul băncii, exerciţiul unor drepturi aferente ale acţionarilor este suspendat de drept din data achiziţiei de acţiuni realizate fără permisiunea BNM. Mai devreme, „Moldova-Agroindbank” a remis un comunicat presei în care menţionează că a devenit ţinta unor noi acţiuni frauduloase din partea unui grup de persoane care acţionează concertat, fiind susţinut de către unele persoane cu funcţii de răspundere din organele de stat (administrative şi judiciare), precum şi de către Registratorul independent „Registru-Corect”.

Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară va lua măsuri la Moldova-Agroindbank

Ministerul Finanţelor va elabora în regim de urgenţă un proiect de modificare a legislaţiei în vederea transparentizării continue a acţionariatului din sistemul bancar şi impunerii unor reglementări mai rigide privind acţionarii băncilor formatoare de sistem. Prim-ministrul desemnat, Iurie Leancă, a prezidat marţi, 28 mai, şedinţa Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară, în cadrul căreia a fost analizată situaţia de la Moldova Agroindbank (MAIB). Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în următoarele zile, Banca Naţională a Moldovei îşi va expune opiniile vizavi de afilierea neformală a noilor acţionari la MAIB. În cazul în care se va determina că noii acţionari activează concentrat, Banca Naţională a Moldovei nu va permite implicarea acestora în procesul de luare a deciziilor. Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne vor colabora cu instituţiile statului, în special BNM şi CNPF, pentru investigarea circumstanţelor ce au dus la înstrăinarea netransparentă a unor acţiuni ale MAIB. Comisia Naţională a Pieţei Financiare va investiga comportamentul Registratorului independent implicat. În cazul în care se va depista că Registratorul nu a acţionat în cele mai bune interese ale clientului său şi a încălcat legislaţia, CNPF urmează să întreprindă toate procedurile legale ce se impun, inclusiv retragerea licenţei.

Ministrul Bumacov, în inspecţie la un punct de lansare a rachetelor antigrindină din Orhei

Şase puncte de lansare a rachetelor antigrindină au fost deschise anul acesta în raionul Orhei. Pe unul din acestea, în satul Trebujeni, l-a vizitat marţi, 28 mai, ministrul în exerciţiu al agriculturii, Vasile Bumacov. Oficialul a precizat că cele 6 puncte noi de lansare vor mări aria suprafeţei protejate împotriva grindinei cu circa 87 de mii de hectare, adiţional la1 milion şi 400 de mii de hectare protejate până acum. Lansarea unei rachete în caz de grindină protejează în jur de13 mii de hectare de culturi agricole.  Ministerul Agriculturii a investit în acest an circa 74 de milioane de lei pentru sistemul antigrindină. Vasile Bumacov a ţinut să sublinieze că efectul benefic al ploilor din ultima perioadă depăşeşte de mii de ori pagubele aduse de grindină în unele regiuni ale ţării. Serviciul Antigrindină a pregătit pentru anul acesta 6 mii de rachete, aproape 2 mii dintre care au fost consumate. În total în ţară sunt 115 puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

Un nou atac asupra Moldova-Agroindbank, declaraţie

Consiliul Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” informează că, începând cu februarie  2013, banca, organele de conducere ale acesteia, precum şi acţionarii băncii, au devenit ţinta unor noi acţiuni frauduloase din partea unui grup de persoane care acţionează concertat, fiind susţinut de către unele persoane cu funcţii de răspundere din organele de stat (administrative şi judiciare), precum şi de către un registrator independent. Administraţia Băncii consideră că acţiunile în cauză reprezintă continuarea realizării schemei ilegale şi deosebit de periculoase lansate în adresa „Moldova-Agroindbank” în vara anului 2011 şi în anul 2012, dar care - prin amploarea şi impactul lor - depăşesc cu mult respectivele atacuri de tip raider.  „Operaţiunile suspecte cu pachete considerabile de acţiuni ale BC „Moldova Agroindbank” SA, au fost efectuate prin intermediul şi în cîrdăşie cu Registratorul independent „Registru-Corect”, care a favorizat transferurile ilegale de acţiuni emise de bancă. Originea necunoscută a banilor cu  care au fost dobândite acţiunile băncii lasă loc de îndoieli vizavi de caracterul legal al provenienţei acestora şi creează suspiciuni justificate în acest sens”, se spune în comunicat. 

MIERCURI, 29 mai

Moldova ar putea exporta cireşe în UE peste 2 ani, ministru

Ministrul agriculturii în exerciţiu, Vasile Bumacov, spune că Republica Moldova ar putea exporta cireşe în Uniunea Europeană peste 2 ani. 90% din exportul actual de cireşe este spre ţările din Comunitatea Statelor Independente. Potrivit ministrului, pentru ca Moldova să exporte cireşe în Uniunea Europeană agricultorii trebuie să modernizeze ambalajul, să planteze noi soiuri, să folosească instalaţii performante de răcire şi sisteme de irigare. „Suntem la începutul sezonului de export a producţiei agricole din Republica Moldova, iar primul produs de export vor fi cireşele. 42% din tot exportul ţării este exportul de produse alimentare”, a mai spus Bumacov. Ministrul a declarat că cireşele produse în Moldova sunt bune, dar că această ramură necesită reformată şi un prim pas ar fi plantarea de soiuri de cireş care se păstrează mai bine. Toţi producătorii care vor planta livezi de cireş vor primi subvenţii de la stat de 10-15 mii de lei la hectar.

Săptămână decisivă pentru Moldova-Agroindbank

Săptămâna viitoare va fi decisivă pentru depăşirea situaţiei create la Moldova-Agroindbank, a declarat premierul interimar,Iurie Leancă, solicitând implicarea în acest sens a tuturor instituţiilor responsabile. „Moldova-Agroinbank este o bancă importantă pentru sectorul bancar al Republicii Moldova. Trebuie să conlucrăm ca să nu devină vulnerabil întregul sistem”, a subliniat Leancă. Marţi, 28 mai, a avut loc şedinţa subcomitetului tehnic al Comitetului pentru Stabilitate Financiară, la care s-a decis că Ministerul Finanţelor va elabora în regim de urgenţă un proiect de modificare a legislaţiei în vederea transparentizării continue a acţionariatului din sistemul bancar şi impunerii unor reglementări mai rigide privind acţionarii băncilor formatoare de sistem. O nouă şedinţă urmează să aibă loc săptămâna viitoare.

Rezidenţii Tracom îşi propun investiţii de peste 300 de milioane de lei până în 2015

Rezidenţii Tracom îşi propun investiţii de peste 300 de milioane de lei până în 2015. Pe parcursul anului trecut şi în acest an, în parcul industrial creat pe baza teritoriului şi activelor fostei uzine de tractoare au fost înregistraţi 25 de rezidenţi noi. Viorel Sănduţă, acţionar al unei întreprinderi care reprezintă brandul DAAS, afirmat pe piaţa României în prestarea serviciilor pentru restaurante şi industria hotelieră, a spus că întreprinderea are contracte cu Coca-Cola, de întreţinere a vitrinelor. De asemenea, intenţionează să stabilească relaţii de colaborare cu ferme şi fabrici avicole din Republica Moldova pentru întreţinerea halelor frigorifice, iar în viitorul apropiat va lansa o producţie mixtă de confecţionare a rafturilor pentru comerţ. Decizia de creare a unui parc industrial la Tracom a fost luată de Guvern la 16 iunie 2011. Tot atunci societăţii Tracom i-a fost atribuite funcţiile de întreprindere administratoare. Parcul industrial are o suprafaţă de 32 de hectare.

● JOI, 30 mai

Primele roşii autohtone vor apărea în vânzare peste două săptămâni

Primele roşii autohtone vor ajunge în pieţele din capitală la mijlocul lunii iunie. Producătorii susţin că întârzierea este cauzată de condiţiile meteo nefavorabile. Producătorul de legume, Iurie Bivol , a menţionat că în acest an a plantat roşii în seră pe o suprafaţă de 2,5 hectare, de pe care speră să culeagă 350 de tone. Iurie Bivol a mai menţionat că roşiile autohtone vor apărea cu întârziere în vânzare din cauză că lunile februarie şi martie au fost mai întunecate, iar răsadul a crescut mai greu. Potrivit producătorului, preţul unui kilogram de roşii va fi de circa 10 lei la primele livrări pe piaţă, după care va fi în scădere. Producătorul a mai spus că suportă cheltuieli mari în fiecare an, iar veniturile obţinute sunt departe de a fi considerate profit. Iurie Bivol a subliniat că agricultura nu a fost niciodată profitabilă în Republica Moldova, dar producătorii sunt bucuroşi că-şi pot scoate banii şi obţine un venit cât de cât.

Aeroportul Chişinău va fi dat în concesiune pe o perioadă de până la 49 de ani

Pe o perioadă de până la 49 de ani urmează a fi date în concesiune terenul aferent şi activele ÎS Aeroportul Internaţional Chişinău. Prin concesionare, Guvernul îşi propune să dezvolte infrastructura aeroportuară şi calitatea serviciilor prestate, să amplifice competitivitatea regională a aeroportului prin creşterea eficienţei economice şi generarea durabilă a veniturilor, în condiţiile de respectare a standardelor de maximă securitate şi siguranţă a zborurilor. Potrivit condiţiilor de concesionare, redevenţa (taxa pe care o va plăti în bugetul de stat compania care va lua în concesiune activele şi terenul) va fi de cel puţin 1% din cifra de afaceri. Volumul investiţiilor solicitate de la compania care va câştiga concursul de concesionare urmează a fi de cel puţin 230 de milioane de euro, până la scadenţa perioadei de concesiune. La prima etapă, adică în primii doi ani de la data semnării contractului, se aşteaptă investiţii de 40 de milioane de euro. Acestea vor fi direcţionate pentru lucrări de extindere a terminalului, construcţie a unei parcări auto multietajate, modernizarea pistei de decolare, a peronului, sistemelor de iluminare şi de drenaj. La concursul de concesionare pot participa atât agenţi economici naţionali, cât şi de peste hotare. Capitalul social al companiei trebuie să fie nu mai mic de 30 de milioane de euro, iar experienţa în domeniul prestării serviciilor de aviaţie – nu mai mică de 10 ani. După semnarea contractului, compania concesionară va înregistra o întreprindere cu un capital social de cel puţin 5 milioane de euro, care va prelua activele Aeroportului Internaţional Chişinău. 80 la sută din angajaţii acestei întreprinderi trebuie să fie cetăţeni ai Republicii Moldova.

● VINERI, 31 mai

Recensământul agricol constată o fărâmiţare excesivă a terenurilor

Din numărul total de peste 900 de mii de exploataţii agricole în Moldova, 848,6 mii sunt active, adică prelucrează pământul sau cresc animale şi păsări. Exploataţiile agricole se întind pe 2,24 milioane de hectare. Potrivit şefului Direcţiei recensăminte a BNS, Vasile Pentelei, suprafaţa agricolă medie care revine unui locuitor este de 0,54 hectare. „Aceste date vorbesc despre o fărâmiţare a terenurilor agricole, fapt care nu permite implementarea tehnologiilor performante în sectorul agrar. Suprafeţe importante nu sunt prelucrate din cauză că terenurile sunt departe, posesorii sunt în etate şi nu mai au puteri sau, pur şi simplu, nu vor să le cultive pentru că veniturile sunt mici”, a spus Vasile Pentelei. Mihai Suvac, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii, a spus că după privatizarea pământului era necesar să se facă al doilea pas – consolidarea terenurilor. Pentru a stimula agricultorii în acest sens, statul le oferă subvenţii care să acopere cheltuielile ce ţin de notariat şi înregistrarea terenurilor la Cadastru.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.