● LUNI, 25 iulie
Peste 40 de companii din Moldova au obţinut dreptul de a exporta fructe în Rusia
Peste 40 de companii moldoveneşti au primit dreptul de a exporta pe piaţa Federaţiei Ruse fructe în stare proaspătă. Anunţul este publicat pe pagina electronică a Serviciului federal pentru control veterinar şi fitosanitar al Rusiei (Roselhoznadzor). Roselhoznadzor precizează că acest drept a fost acordat cu titlu de experiment, sub garanţia Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, după vizita recentă a experţilor ruşi în Republica Moldova.
Eficienţa subvenţionării riscurilor în agricultură rămâne redusă, studiu
Deşi statul subvenţionează primele de asigurare a riscurilor în agricultură, numărul producătorilor care îşi asigură culturile şi animalele rămâne la acelaşi nivel, arată un studiu efectuat de IDISViitorul. În anul 2015 au fost înaintate 137 de cereri de sprijin la subvenţionarea primelor de asigurare, fiind selectaţi 128 de beneficiari. Suprafaţa totală asigurată a constituit 11 739 hectare, adică 0,56% din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă. Iar numărul de animale asigurate s-a cifrat la 5497 sau 0,35% din numărul total de animale înregistrate la finele lui 2015.
● MARŢI, 26 iulie
Moldova în 25 de ani nu a reuşit să facă nimic pentru a asigura securitatea energetică, opinie
Republica Moldova este în situaţia în care în 25 de ani, cu mici excepţii, practic nu a reuşit să facă nimic pe domeniul securităţii energetice. A rămas vulnerabilă şi dependentă, exact cum a fost şi până la Independenţă, de furnizorii din partea de est. Într-un articol publicat de IPN, fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov, a menţionat că cea mai mare realizare în domeniul energetic a fost făcută pe vremea preşedinţiei lui Vladimir Voronin, atunci când a fost forţată construcţia gazoductului Tocuz-Mereni. Potrivit lui, prin acest gazoduct a fost eliminată posibilitatea ca autorităţile din regiunea separatistă să deconecteze când vor gazul pentru Chişinău. Odată construit acest gazoduct, Chişinăul a început să se alimenteze direct din gazoductele de tranzit. Astfel, a fost eliminată posibilitate de şantaj din partea autorităţilor transnistrene. „Dar aceasta este cam singura noastră realizare pe tărâmul securităţii energetice”, spune expertul.
Preţul la grâu nu acoperă cheltuielile producătorilor
Producătorii comercializează grâul alimentar cu 2200 de lei pentru o tonă (2,2 lei/kg), iar preţul la grâul furajer este de 2050-2150 de lei/tona, în funcţie de raioane – informează preşedintele UniAagroProtect, Alexandru Slusari, care spune că preţul este mai mic ca în ţările vecine, Ucraina şi România, şi nu acoperă cheltuielile de producere. La un schimb de opinii care a avut loc la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, preşedintele UniAagroProtect a spus că mai târziu, peste o lună - o lună şi jumătate, preţurile ar putea fi puţin mai mari. Însă, din cauza lipsei de bani şi a datoriilor acumulate, mulţi producători agricoli sunt puşi în situaţia de a vinde grâul imediat după recoltare.
Dialog la Guvern cu un investitor german privind crearea a 1500 de locuri de muncă
Compania germană Coroplast intenţionează să creeze, în următorii ani, în jurul a 1500 de locuri de muncă în Moldova. Valoarea planificată a investiţiilor este de aproximativ 10 milioane de euro. Prim-ministrul Pavel Filip a discutat marţi, 26 iulie, măsurile promovate de Guvern privind susţinerea mediului de afaceri cu reprezentanţii companiei germane. Potrivit unui comunicat de presă al executivului, premierul a vorbit despre paşii următori pentru îmbunătăţirea în continuare a mediului de afaceri şi facilitarea investiţiilor străine în Moldova. „Suntem conştienţi că pentru a fi o ţară dezvoltată economic trebuie să atragem investiţii, iar pentru aceasta trebuie să fim atractivi”, a spus Pavel Filip. Investitorii germani au menţionat că în urma analizei pieţelor şi a cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător din statele din Europa de Est compania a găsit Moldova atractivă pentru investiţii.
●MIERCURI, 27 iulie
Experții FMI și autoritățile din Moldova au ajuns la un acord
Experții FMI și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de personal asupra unui program de reforme economice susținut de un aranjament de finanțare pe 3 ani prin intermediul Mecanismului de finanţare extinsă (EFF) și Mecanismului extins de creditare (ECF). Accesul la finanțare se propune a fi stabilit la un nivel de 75% din cota Moldovei la FMI (circa 179 de milioane dolari). Informația este oferită de Misiunea FMI la Chișinău după ce o delegație de experți au vizitat anterior Moldova. Misiunea de experți a Fondului Monetar Internațional, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar, a avut discuții cu autoritățile Republicii Moldova la Chișinău în perioada 5-15 iulie, și ulterior la Washington, referitor la un program economic sprijinit de FMI. La Washington, Ivanna Vladkova-Hollar a spus că acest acord la nivel de personal va trebui să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Examinarea chestiunii în cauză la Consiliul Executiv se preconizează pentru luna octombrie în cazul în care autoritățile vor implementa setul de acțiuni prioritare.
Iurie Chirinciuc: Avem mai multe proiecte comune cu România
Republica Moldova şi România au mai multe proiecte comune ce ţin de construcţia şi reabilitarea drumurilor şi a podurile dintre cele două ţări. Declaraţia a fost făcută de către ministrul transporturilor şi gospodăriei drumurilor, Iurie Chirinciuc, în cadrul emisiunii „Loc de dialog” de la postul public „Radio Moldova”. Potrivit ministrului, cel mai mare proiect ţine de construcţia unui pod peste râul Prut pe care va trece autostrada Ungheni-Iaşi-Târgul-Mureş. „Va fi un drum european, cu patru benzi de circulaţie, la care vom avea acces peste doi ani. Distanţa Chişinău-Iaşi se va scurta cu aproape 30 de kilometri. Este importat că lucrările de construcţie vor începe de la noi. Cheltuielile sunt suportate de partea română”, a precizat Chirinciuc.
Pavel Filip: Moldova este oficial atractivă din nou pe plan internaţional
Moldova este oficial atractivă din nou pe plan internaţional. Astfel a comentat premierul Pavel Filip anunţul Fondului Monetar Internaţional privind înţelegerea asupra unui acord cu autorităţile Republicii Moldova. „Este un pas important pentru credibilitatea economică a Moldovei, sunt validate reformele noastre din ultimele luni, urmând de altfel noi paşi pentru modernizarea ţării. Reformele continuă aşadar şi vor avea ca rezultat un trai decent pentru cetăţeni. Vreau să mulţumesc colegilor mei de Guvern şi de majoritate parlamentară pentru că împreuna am reuşit să stabilizăm ţara politic şi economic”, a scris premierul pe pagina sa de Facebook.
Bugetul pentru 2016 trebuie modificat până la aprobarea programului cu FMI, experți
Până la aprobarea de către Consiliul directorilor FMI a unui nou program de colaborare cu Republica Moldova, Guvernul trebuie să vină în Parlament cu rectificarea bugetului de stat pe anul 2016. Cu astfel de sugestii vin experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”
„Bugetul pe 2016 preconizează cheltuieli în sumă 52,7 mlrd lei. Această cifră, chiar dacă Moldova ar avea un program cu FMI, chiar dacă ar fi acordate toate finanțările sub formă de suport bugetar, promise de către Comisa Europeană și de alți donatori, este ireală”, a specificat expertul IDIS Veaceslav Ioniță, fost parlamentar, în cadrul unor dezbateri. Un alt expert, Sergiu Gaibu, a spus că este foarte probabil ca finanțatorii externi, cu banii cărora se implementează mai multe proiecte investiționale în Moldova, să revadă unele puncte din acordurile de finanțare semnate anterior cu Republica Moldova, ceea ce este firesc, având în vedere că lucrurile s-au schimbat.
Experţii prognozează în regiunea transnistreană o recesiune de 6%
Situaţia economică din regiunea transnistreană continuă să se agraveze. După ce în 2015 economia regiunii s-a contractat cu circa 20%, aceasta urmează să-şi continue declinul şi în 2016, fiind anticipată o scădere de circa 5-6%. Estimările au fost făcute de către Centrul Analitic „Expert-Grup” în cadrul celui mai recent număr al „Revistei economice regionale: regiunea transnistreană”, publicată cu suportul programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de UE şi implementat de PNUD. În opinia experţilor, recesiunea economică din 2016 urmează să fie cauzată de reducerea celor trei componente de bază ale cererii agregate. Este vorba despre scăderea consumului gospodăriilor cu 5%, pe fondul reducerii salariilor şi scăderii remiterilor. La fel, este vorba despre scăderea consumului administraţiei regionale pe fondul deficitului bugetar enorm, estimat la circa 15% din Produsul Regional Brut în 2016 şi reducerea investiţiilor de capital ale firmelor cu 10-12%, în condiţii de limitare a accesului la credite şi a exodului de capital din regiune.
● JOI, 28 iulie
Două domenii noi vor beneficia de susținerea proiectului Agricultura competitivă
Guvernul propune Parlamentului pentru ratificare Acordul de finanțare (a doua adițională) dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare, care face parte din grupul Băncii Mondiale în vederea realizării proiectului „Agricultura competitivă”, semnat la 8 iulie 2016. Ministrul agriculturii și industriei alimentare Eduard Grama a spus că valoarea finanțări adiționale este de 10 mln dolari. Proiectul susține activități, inclusiv prin oferirea de granturi producătorilor, ce au drept obiectiv sporirea competitivității producătorilor agricoli, îmbunătățirea accesului la piețe de desfacere, modernizarea sistemului privind siguranța alimentelor, integrarea practicilor de management durabil al terenurilor.
Titularilor de patentă li se propune să desfăşoare activitate independentă
Guvernul a aprobat modificări la legea privind patenta de întreprinzător, propunând titularilor de patentă să desfăşoare activitate independentă. Înregistrarea activităţii independente urmează să fie efectuată printr-o notificare la primăria localităţii şi la organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat, prin depunerea unei cereri. Plafonul de venituri va fi dublat, de la 300 de mii de lei până la 600 de mii lei anual. Taxarea se preconizează să fie la nivel de 1% din venitul din vânzări, dar nu mai puţin de trei mii de lei anual. De asemenea se prevede scutirea de plata taxelor locale (taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru unităţile comerciale/prestări servicii). Potrivit autorilor proiectului, instituirea patentei de întreprinzător în anul 1998 a avut drept scop susţinerea persoanelor fizice în vederea iniţierii propriei afaceri, urmărindu-se dezvoltarea în continuare a afacerii sub diferite forme organizatorico-juridice stabilite prin lege, cum ar fi întreprinderea individuală, societatea cu răspundere limitată etc. Practica internaţională demonstrează că asemenea reglementări nu se mai menţin în nicio ţară. Sistemul european de reglementare şi stimulare a micului business prevede un şir de drepturi şi obligaţii care vin întru consolidarea mediului concurenţial şi includerea antreprenorilor din segmentul respectiv în circuitul economic pe principii generale, fără a distorsiona veniturile statului.
A fost ales preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie
Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI), Sergiu Harea, a fost promovat în funcţia de preşedinte al instituţiei. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei extraordinare a Congresului Camerei de Comerţ şi Industrie. Sergiu Harea are studii superioare în domeniul economiei, finanţelor şi contabilităţii. Anterior a activat în cadrul mai multor instituţii publice. Din anul 1999 s-a angajat la CCI, în calitate de consultant, ulterior evoluând pe scara ierarhică până la funcţia de vicepreşedinte.
Procedura de lansare a afacerilor în domeniul comerţului a fost simplificată
Intrarea în vigoare a modificărilor la Legea privind comerţul interior, la 19 iulie, face posibilă deschiderea unei afaceri în comerţ în doar o zi. Până acum, pentru a obţine autorizaţia de desfăşurare a activităţii în domeniul comerţului solicitanţii aşteptau în medie 70 de zile, a notat viceministrul economiei, Vitalie Iurcu, într-o conferinţă de presă. Activitatea de comerţ va putea fi iniţiată doar în baza notificării expediate autorităţii publice locale. Prin intermediul notificării, agentul economic va informa autorităţile locale despre locul amplasării şi activitatea planificată. Concomitent, agentul economic va declara pe propria răspunde că întruneşte cerinţele legislaţiei pentru desfăşurarea activităţii de comerţ şi îşi va asuma obligaţia să respecte prevederile legislaţiei.
Modificări în legislaţia care reglementează subvenţionarea în agricultură
Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli va fi redenumit în Fondul naţional şi nu va fi mai mic de 4% din toate veniturile anuale ale bugetului ţării. Astfel de prevederi se conţin într-o iniţiativă legislativă aprobată de Parlament joi, 28 iulie, în prima lectură. Autorul proiectului de lege, deputatul neafiliat Ion Balan, a comunicat că se propune implementarea unui sistem nou de monitorizare în vederea neadmiterii majorării artificiale a costurilor investiţiilor. Urmează să fie elaborat un soft electronic de evidenţă a preţurilor de vânzare pentru tehnica agricolă, diverse utilaje şi echipamente.
● VINERI, 29 iulie
Germania oferă două milioane de euro pentru învăţământul profesional tehnic
Guvernul Germaniei acordă Republicii Moldova două milioane de euro pentru dezvoltarea învăţământului profesional tehnic prin sistem dual. Aceasta presupune că instruirea teoretică va fi completată de instruirea practică la agenţii economici. În acest sens, joi, 28 iulie, a fost semnat un acord între Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ). Proiectul se va desfăşura în perioada 2016-2018. În acest sens, echipa de proiect şi cele două ministere vor colabora intens cu sectorul privat. Instruirea prin sistem dual va permite viitorilor specialişti să înveţe meseria chiar la întreprindere şi să fie pregătiţi în conformitate cu cerinţele angajatorului. Astfel, 30% din programul de instruire conţine ore teoretice predate la şcoala profesională, iar 70% instruire practică la întreprindere.
La Moscova a fost discutată Foaia de parcurs moldo-rusă
La Moscova s-au desfășurat consultările la nivel de experți pe marginea proiectului foii de parcurs pentru restabilirea şi dinamizarea relațiilor comerciale între Republica Moldova și Federația Rusă pentru anii 2016 – 2017. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, grupele de experți au abordat un spectru larg de probleme legate de relațiile comercial-economice dintre cele două state, incluse în proiectele foilor de parcurs elaborate de ambele părți. În special, a fost discutată problema reluării exporturilor produselor vegetale moldovenești de sezon şi a celor de origine animală, precum şi extinderea listei de mărfuri ce pot fi livrate pe piaţa rusă, inclusiv vinurile şi produsele conservate. De asemenea, experții au examinat aspectele colaborării bilaterale în domeniul energetic, transporturi, agricultură, industrie, investiții, migrației.
Totalurile administrării şi deetatizării proprietăţii publice în 2015
În Republica Moldova sunt 251 de întreprinderi de stat, şase dintre ele fiind peste hotare, şi în 11 societăţi pe acţiuni statul are pachete de acţiuni de peste 25%. Informaţia a fost prezentată în plenul Parlamentului de către ministrul economiei, Octavian Calmâc, care a raportat cu privire la totalurile administrării şi deetatizării proprietății publice pentru anul 2015. Potrivit ministrului, valoarea patrimoniului public este de 25 de miliarde de lei. Profitul net în 2015 a crescut cu circa 11% faţă de 2014. Majorări semnificative de venit au raportat Air Moldova, Moldelectrica, Poşta Moldovei. În acelaşi timp, la 75 de întreprinderi de stat venitul din vânzări s-a micşorat, cel mai mult venitul s-a micşorat la Calea Ferată a Moldovei, la Fabrica de sticlă din Chişinău, la Aeroportul Internaţional Mărculeşti şi altele. Unul din motivele de bază este schimbarea circumstanţelor pe piaţa internă şi cea internaţională, dar şi deprecierea monedei naţionale.
Parlamentul a numit patru membri ai Consiliului de Supraveghere al BNM
Parlamentul a numit vineri, 29 iulie, în funcţie patru membri ai Consiliului de Supraveghere al Băncii Naţionale a Moldovei. Este vorba despre Dumitru Ursu, Alexandru Pelin, Valeriu Iaşan, Vadim Enicov. Consiliul este organul colegial responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activităţii BNM. Membrii acestuia sunt numiţi pe un termen de şapte ani cu posibilitatea de prelungire a mandatului, la propunerea Comisiei economie, buget şi finanţe.
O unitate convenţională va fi egală cu 50 de lei
O unitate convenţională va fi egală cu 50 de lei. Un amendament în acest sens a fost votat vineri, 29 iulie, de către Parlament. Iniţial autorul proiectului, Ministerul Justiţiei, a propus ca unitatea convenţională să constituie 1% din salariul mediu lunar prognozat la momentul săvârşirii faptei contravenţionale. Raisa Apolschii, preşedinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, a comunicat că parlamentarii au lansat mai multe amendamente, convenindu-se, până la urmă, asupra sumei fixe de 50 de lei.
