RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 24 – 29 mai. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”
[● LUNI, 24 mai]
[Moldtelecom marchează 120 de ani de telefonie]
Fiecare a treia familie din Republica Moldova are telefon fix. În anul 1941, la 10 mii de locuitori reveneau în medie 12 telefoane. Astăzi media europeană de conectare la Internet în bandă largă este de 21%, pe când în Moldova doar 5% din populaţie beneficiază de acest serviciu. Datele au fost prezentate la o conferinţă de presă de către directorul general al SA Moldtelecom, Vitalie Iurcu, cu prilejul aniversării a 120-a de la prestarea primului serviciu de comunicaţii în Moldova. Alexandru Oleinic, ministrul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, a menţionat că SA Moldtelecom este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite. „Anual această întreprindere investeşte circa un miliard de lei, iar defalcările în buget constituie 600-700 de milioane de lei”, a spus Oleinic. Prima staţie telefonică din Chişinău a fost dată în exploatare în anul 1890 şi avea o capacitate de 300 de linii. La ora actuală reţeaua de telefonie fixă are peste 1,1 milioane de linii, gestionate prin intermediul a 34 de filiale ale întreprinderii.
[● MARŢI, 25 mai]
[Carnete ATA de la 1 iulie ]
Începând cu 1 iulie, Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei (CCI) va emite carnete ATA, a anunţat directorul Departamentului economie al instituţiei, Sergiu Harea. Carnetul ATA este un document vamal internaţional cu valoare de declaraţie vamală, utilizat pentru admiterea temporară a mărfurilor, cu excepţia mijloacelor de transport, care cuprinde o garanţie valabilă la nivel internaţional, în vederea acoperirii drepturilor şi taxelor de import, se precizează într-un comunicat de presă al CCI. Printre mărfurile care cad sub incidenţa carnetului ATA la admiterea temporară şi exportul temporar al acestora în/din Republica Moldova sunt mostrele comerciale (obiecte preţioase, confecţiile, mostrele de referinţă); mărfurile destinate prezentării sau utilizării la expoziţii internaţionale, iarmaroace, conferinţe şi în cadrul evenimentelor similare; echipament profesional (computere, echipament de televizare şi radiodifuziune, instrumente muzicale etc).
[Unităţile comerciale au vândut în aprilie mărfuri în valoare de aproape 2 miliarde de lei ]
În luna aprilie, vânzările de mărfuri cu amănuntul în unităţile comerciale au însumat 1982,2 milioane de lei, marcând o creştere de 4,7% faţă de luna precedentă şi de 11,0% comparativ cu luna aprilie 2009, transmite Info-Prim Neo cu referire la un comunicat de presă al Biroului Naţional de Statistică. În ianuarie-aprilie 2010 unităţile comerciale au vândut populaţiei mărfuri de consum în valoare de 7017,2 milioane de lei. Ponderi semnificative în totalul valoric al vânzărilor de mărfuri cu amănuntul revin municipiilor Chişinău – 60,2% şi Bălţi –7,5%, UTA Gagauzia – 2,7% şi raioanelor Cahul –2,0%, Orhei – 1,9%, Edineţ şi Ungheni – câte 1,7%.
[Circa 250 de agenţi economici participă la Forumul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii ]
Circa 250 de agenţi economici din diverse sectoare ale economiei naţionale, vor participa la a Х-a ediţie a Forumul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii cu genericul: „Inovaţii. Modernizare. Management Performant”. Evenimentul va avea loc în perioada 26 – 29 mai la „Moldexpo”. Forul este constituit din trei elemente: Expoziţia IMM, Conferinţa internaţională a IMM şi Concursul „Cel mai bun antreprenor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii”. În cadrul expoziţiei, vor fi prezentate exponate din categoriile produse alimentare şi băuturi, mărfuri industriale şi textile, articole de artizanat şi suvenire confecţionate de meşterii populari, mobilă şi materiale de construcţie, servicii informaţionale, bancare şi de creditare, produse chimiei casnice şi birotică etc.
[Ministerul Economiei are aşteptări mari de la Forumul ÎMM]
Ministerul Economiei urmăreşte cu atenţie evoluţia întreprinderilor mici şi mijlocii, a spus viceministrul Sergiu Ciobanu la o conferinţă de presă prilejuită de inaugurarea, pe 26 mai, a Forumului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ÎMM), cu genericul: „Inovaţii. Modernizare. Management Performant”. Potrivit oficialului, dezbaterile din cadrul forumului, opiniile expuse de participanţi, vor permite ajustarea politicilor de susţinere a acestui sector de business. La Conferinţa internaţională a ÎMM, care va avea loc pe 27 mai, vor fi abordate probleme ce se referă la infrastructura afacerilor, prin dezvoltarea zonelor economice libere şi a business-incubatoarelor, aspecte ce ţin de sporirea culturii antreprenoriale şi responsabilitatea socială corporativă, afirmarea parteneriatelor în sectoarele public şi privat.
[Vinurile moldoveneşti vor fi expuse în Cehia ]
Republica Moldova intenţionează să organizeze Săptămâna vinurilor moldoveneşti în Republica Cehă, a anunţat Valeriu Cosarciuc, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, în cadrul ceremoniei de semnare a Memorandumului de cooperare între ministerele celor două ţări. Partea cehă a fost reprezentată de o delegaţie a Ministerului Agriculturii în frunte cu ministrul Iacub Sebesta.Valeriu Cosarciuc a subliniat cu această ocazie că Republica Cehă este un partener activ al Republicii Moldova. “Republica Cehă este a doua cea mai mare destinaţie europeană pentru vinuriloe moldoveneşti. Sperăm ca piaţa cehă să urce pe locul întîi”, a spus ministrul.
[●MIERCURI, 26 mai ]
[Cheltuielile legate de scutirile acordate deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol vor fi suportate de bugetul de stat]
Veniturile ratate de bugetul asigurărilor sociale de stat şi de fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în legătură cu scutirile acordate, în 2009, deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, vor fi acoperite din bugetul de stat. Potrivit unei decizii a executivului, din fondul de rezervă a Guvernului vor fi alocate 697, 1 mii de lei, dintre care 521, 7 mii lei pentru compensarea veniturilor ratate ale BASS şi 175,4 mii lei pentru compensarea veniturilor ratate ale FAOAM.
[În primul trimestru, Moldova a fost vizitată de 800 de turişti din străinătate ]
Peste 12 mii de turişti au fost deserviţi de agenţiile de turism şi turoperatorii din Republica Moldova în perioada ianuarie-martie 2010, în descreştere cu 21,8% faţă de perioada similară din 2009, transmite Info-Prim Neo cu referire la datele Biroului Naţional de Statistică. Din cei 800 turişti şi excursionişti străini, care au vizitat Republica Moldova în ianuarie-martie şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi turoperatorilor, 47,5% au sosit în scopuri de afaceri şi profesionale, 44,7% – de odihnă şi agrement, 7,8% – de tratament.
[● JOI, 27 mai]
[Aşteptările investiţionale în ZEL Bălţi se cifrează la 20 de milioane de dolari ]
20 de milioane de dolari – acestea sunt aşteptările investiţionale în Zona Economică Liberă (ZEL) Bălţi, inaugurată pe 26 mai. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, citat de Info-Prim Neo, activitatea ZEL Bălţi va fi orientată spre producerea utilajelor constructoare de maşini şi a altor produse cu valoare adăugată înaltă. Producţia finită va fi comercializată pe piaţa externă. Iniţial numărul angaţilor va fi de 4,4 mii de persoane. Investitorii prevăd însă posibilitatea extinderii activităţii de producere la unele proiecte investiţionale, lucru care va permite sporirea volumului vânzărilor cu încă 30-40%, iar a numărului salariaţilor – până la 8,5 mii.
[Tabelul Naţional al Atribuirii Benzilor de Frecvenţe a fost modificat ]
Comisia de Stat pentru Frecvenţe Radio (CSFR) a aprobat modificări în Tabelul Naţional al Atribuirii Benzilor de Frecvenţe. Tabelul modificat va fi publicat în Monitorul Oficial, transmite Info-Prim Neo cu referire la un comunicat de presă al Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (MTIC). În comunicat se precizează că managementul spectrului de frecvenţe se efectuează atât la nivel naţional, cât şi la cel internaţional şi reprezintă un sistem de proceduri, întreprinse pentru excluderea interferenţelor inadmisibile la realizarea radiocomunicaţiilor între mijloacele radio ale diferitor state şi între mijloacele radio în limitele unui singur stat.
[Preţul de vânzare a acţiunilor proprietate publică va fi stabilit în baza unui nou regulament ]
Preţul iniţial de vânzare a acţiunilor proprietate publică – supuse privatizării prin intermediul Bursei de Valori la licitaţii „cu strigare” – urmează să fie stabilit de către o comisie instituită în acest scop. Un regulament aprobat de Guvern precizează că preţul nu poate fi mai mic decât valoarea de piaţă a acestor acţiuni, adică preţul mediu ponderat înregistrat la licitaţiile pe piaţa bursieră în ultimele şase luni. Potrivit regulamentului, pentru acţiunile a căror valoare de piaţă nu poate fi determinată, preţul nu va fi mai mic decât cel calculat în baza capitalului propriu al societăţii pe acţiuni respective, la data întocmirii ultimului raport financiar anual.
[Guvernul mai face un pas pentru reluarea exporturilor de miere în UE]
Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I vor mai avea o obligaţie – să înregistreze anual persoanele care au stupi, să noteze informaţii despre numărul familiilor de albine şi, eventual, despre locul permutării temporare a ştiubeielor. Prin alte modificări în Legea apiculturii, aprobate de Guvern, se introduc şi reglementări privind bonitatea – determinarea valorii claselor familiilor de albine în baza caracteristicilor morfoproductive şi biologice, la certificarea materialului genitor apicol.„Acest lucru va exclude comercializarea clandestină a materialului genitor dubios şi va contribui la ameliorarea genetică a efectivelor de albine”, a declarat viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov.
[Reprezentanţii ÎMM s-au reunit la o conferinţă despre inovaţii şi management performant în domeniu]
„Competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) depinde în mare măsură de capacitatea de a implementa inovaţiile în procesul de producţie, de a lansa produse noi de calitate înaltă. Acest fapt devine cu atât mai important, cu cât concurenţa pe piaţă este din ce în ce mai mare”, a declarat premierul Vlad Filat în deschiderea Conferinţei internaţionale a ÎMM joi. Conferinţa este principalul element al ediţiei a X-a a Forumului ÎMM şi are genericul: „Inovaţii. Modernizare. Management performant”. Vlad Filat a spus că absorbţia inovaţiilor de către ÎMM poate fi majorată printr-o colaborare mai bună între universităţi şi mediul de afaceri
[Tinerii antreprenori vor primi granturi pentru dezvoltarea afacerilor]
Douăzeci de tineri care au reuşit iniţierea cu succes a afacerilor în cadrul Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor vor beneficia de granturi pentru susţinerea proiectelor lansate, a declarat directorul Organizaţiei pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), Iulia Iabanji. Granturile, în valoare de o mie de euro, sunt oferite de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi alţi parteneri internaţionali ai ODIMM. „Primele 20 de granturi vor fi acordate în cadrul ediţiei a X-a a Forumului internaţional al ÎMM. Ulterior, pe parcursul a trei ani, de granturi vor beneficia 200 de tineri”, a comunicat Iulia Iabanji.
[A fost constituit Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară]
„O platformă de dialog între instituţiile abilitate cu gestionarea finanţelor publice şi asigurarea stabilităţii macroeconomice şi financiare” – astfel a definit ministrul de stat Victor Bodiu rolul Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară , creat pe 26 mai printr-o decizie a executivului. Preşedinte al comitetului este premierul Vlad Filat. Din componenţa acestuia vor mai face parte guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, ministrul economiei, Valeriu Lazăr, ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentul, Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Mihai Cibotaru şi directorul general executiv al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar Eduard Usatîi.
[Pentru a apela un serviciu de taxi vom forma un număr mai lung]
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) va aloca furnizorilor de reţele publice de telefonie fixă trei numere naţionale scurte: 116000, 116111 şi 116123 pentru servicii armonizate cu caracter social, numere care sunt utilizate în ţările Uniunii Europene pentru acelaşi gen de servicii. Această prevedere se conţine în noua redacţie a Planului naţional de numerotare (PNN), care a intrat în vigoare la 21 mai. Noua redacţie a PNN a extins şi gama de servicii furnizate prin numerele din şirurile cu “8” şi “9”. Astfel, numerele din blocul “0814 XXXXX” vor fi atribuite pentru furnizarea serviciilor de informaţii de interes general (transport auto, inlusiv taxi, transport feroviar, aerian, servicii medicale). Aceste servicii în prezent sunt prestate şi prin numerele scurte locale “14XX”.
[● VINERI, 28 mai ]
[Moldova a urcat pe locul doi în topul prezenţei vinurilor pe piaţa rusă]
Republica Moldova a urcat pe locul doi printre exportatorii de vinuri pe piaţa Rusă, iar odată cu deschderea a încă două terminale – la Sanct Petersburg şi la Breansk – este pe deplin posibil să revină pe locul unu în topul prezenţei vinurilor pe piaţa din Est. Vasile Bumacov, viceministrul Agriculturii şi Industriei alimentare a făcut această declaraţie pentru Info-Prim Neo cu referire la estimările analiştilor pieţii produselor alcoolice din Federaţia Rusă. Delegaţia Moldovei, în frunte cu viceministrul Vasile Bumacov, a revenit de la Moscova, unde a participat, împreună cu peste 50 de producători de vinuri din Moldova, la întrunirea Asociaţiei participanţilor la piaţa produselor alcoolice din Federaţia Rusă „Aura”.
[În perioada imediat următoare vor fi efectuate mai multe acţiuni pentru rezolvarea problemelor în domeniul infrastructurii rutiere, Vlad Filat]
Alocările în Fondul Rutier au crescut de 2,5 ori faţă de anii trecuţi, iar în următorii ani acestea vor fi şi mai substanţiale, a spus premierul Vlad Filat vineri, 28 mai, în cadrul şedinţei Comitetului de supraveghere al Programului în sectorul drumurilor. Prim-ministrul a subliniat că Guvernul întreprinde şi alte demersuri de obţinere a finanţărilor externe pentru construcţia şi reabilitarea drumurilor. „Starea precară a drumurilor este una dintre problemele mari cu care ne confruntăm şi suntem conştienţi că până să avem o infrastructură rutieră modernă şi sigură mai avem mult de muncit”, a accentuat premierul. Vlad Filat a precizat că în perioada imediat următoare vor fi efectuate mai multe acţiuni ce au drept scop rezolvarea problemelor din domeniul infrastructurii rutiere. Viceministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Boris Gherasim, a menţionat că instituţia pe care o reprezintă a pregătit un set de proiecte care, în cazul în care va obţine acceptul finanţatorilor, va permite către anul 2011 transformarea drumurilor naţionale în drumuri de calitate.
[18 companii obţin Premiul de Stat în domeniul calităţii pe anul 2009]
Optsprezece companii au obţinut Premiul de Stat în domeniul calităţii pe anul 2009. Premiul se decernează anual, în bază de concurs, pentru rezultate bune în afaceri,
asigurarea calităţii şi inofensivităţii producţiei, implementarea tehnologiilor avansate şi a metodelor eficiente de management al calităţii, promovarea produselor competitive pe piaţa externă. Laureate de gradul I au devenit companiile: SA Moldcell, SRL Bursa Imobiliară Lara, SRL MGM, SA Calcar, SA Moldtelecom, SA Liga-2, SRL Sanatoriul Nufărul Alb, SA Tricon, şi SRL Rusnac – MoldAcua. Laureate de gardul II au fost desemnate companiile: SA Cam, SA Produse Cerealiere, SA Artmed, SRL Ecofin-Audit –Service, SA Viorica- Cosmetic, SA Floare-Carpet , SA Cariera Micăuţi. Cu diplome speciale s-au ales ÎS Combinatul Poligrafic din Chişinău şi SRL Trans-Standard. Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calităţii nu are valoare materială. Laureaţii concursului vor primi diplome ale guvernului şi statuete simbolice. De asemenea, vor avea dreptul să plaseze simbolurile respective pe ambalajul produselor livrate pe piaţă. Mărcile lor vor fi incluse în diverse cataloage ale produselor moldoveneşti promovare peste hotare.
[Creditarea ÎMM rămâne problematică]
Obţinerea creditelor bancare rămâne o problemă pentru întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM), susţin oamenii de afaceri din acest sector. „În ultimul an, în lipsă de bani, multe întreprinderi şi-au sistat activitatea. Alele, care mai devreme s-au lansat în producţie, acum au renunţat revenind la comerţul cu produse importate”, a subliniat la o masă rotundă în cadrul Forumului ÎMM preşedintele Asociaţiei businessului mic şi mijlociu din Ungheni, Alexandru Crăciun. Businessmanul a remarcat că publicitatea făcută de bănci nu este altceva decât vrăjeală curată. „Un credit pentru dezvoltarea afacerilor nu poate fi obţinut în 3 sau în 5 zile, aşa cum scrie în pliantele băncilor. Sunt solicitate o mulţime de documente, confirmări. Comisionul se ridică la 2,5-3% în afară de rata la creditare. Pentru obţinerea confirmărilor cerute trebuie, de asemenea, să plăteşti”, a subliniat preşedintele Asociaţiei businessului mic şi mijlociu din Ungheni.