● MARŢI, 25 iunie

Drumurile naţionale vor fi reabilitate cu sprijinul BEI

Banca Europeană de Investiţii (BEI) va susţine reabilitarea drumurilor din Republica Moldova. Un acord privind oferirea unui împrumut de 150 de milioane de euro de către BEI a fost semnat la Luxemburg de către prim-ministrul Iurie Leancă şi vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, mijloacele financiare vor fi direcţionate pentru efectuarea lucrărilor de reconstrucţie a drumurilor pe coridoarele transeuropene ce trec prin Moldova – secţiunea de sud-vest a centurii Chişinău, finalizarea legăturii de la Porumbeni la Cimişlia şi un drum de ocolire la Comrat. Vicepreşedintele BEI, Wilhelm Molterer, a declarat că instituţia pe care o reprezintă este conştientă de încercările prin care trece Guvernul de la Chişinău şi că este gata să-l susţină, deoarece Republica Moldova este apreciată ca un partener profesionist şi lider în regiune în promovarea reformelor necesare pentru dezvoltarea mediului de afaceri. În şase ani, de când Republica Moldova colaborează cu BEI, au fost iniţiate 9 proiecte investiţionale în valoare totală de 282 de milioane de euro, în domenii precum infrastructura drumurilor, sectorul vitivinicol, renovarea transportului public în oraşul Chişinău, aprovizionarea cu apă şi canalizare a mai multor oraşe din ţară, precum şi creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Moldova ar putea avea un nou program cu FMI până la finele anului

De săptămâna viitoare vor începe consultările FMI cu Guvernul Republicii Moldova privind noul program de colaborare. Aşteptările sunt că negocierile se vor încheia până la finele anului curent. „Totul depinde de politicile pe care le va propune Guvernul pentru acest program”, a comunicat la o întâlnire cu presa Max Alier, care l-a substituit pe Nicolay Gueorguiev în fruntea Misiunii FMI pentru Moldova. Max Alier nu a dat alte detalii despre program, nu a precizat dacă acesta va avea şi o componentă financiară sau numai una consultativă, cum s-a vorbit mai înainte la diverse discuţii cu participarea experţilor guvernamentali şi neguvernamentali pe tema relaţiilor Republicii Moldova cu FMI. La rândul său, Nicolay Gueorguiev a menţionat că Moldova s-a plasat pe loc de frunte printre ţările din regiune în ceea ce priveşte valoarea cumulativă a PIB-ului obţinută în trei ani. Rata inflaţiei se încadrează în limitele prognozate de BNM. În această perioadă s-au majorat salariile în economia reală şi în sfera bugetară, ceea ce s-a reflectat asupra creşterii veniturilor pe cap de locuitor. În opinia lui Nicolay Gueorguiev, Guvernul trebuie să acorde în continuare o mai mare atenţie calităţii creşterii economice. „Desigur, sporirea consumului intern este unul din motoarele de creştere economică. Dar consumul trebuie să fie stimulat nu doar de majorarea remitenţelor, a banilor trimişi în Moldova de rudele care lucrează peste hotare. Este necesar de a pune în funcţiune şi cel de-al doilea motor, prin îmbunătăţirea mediului de afaceri, atragerea investiţiilor şi majorarea exporturilor moldoveneşti”, a subliniat oficialul de la FMI. Gueorguiev a apreciat că modificările în legislaţia instituţiilor financiare, care au fost  promovate în ultimul timp, inclusiv în ceea ce ţine de transparenţa acţionarilor în sistemul bancar, este bună. Cât priveşte documentele de politică fiscală pe anul 2014, Gueorguiev a spus că este mai bine să se întârzie prezentarea lor cu o lună decât să fie prezentate  în grabă. E necesar ca ele să fie discutate şi acceptate de toate părţile interesate – Guvern, diverse autorităţi centrale şi locale, oamenii de afaceri, societatea civilă. Reprezentantul permanent al FMI în Moldova, Tokhir Mirzoev, a spus că FMI îşi menţine prognoza de creştere economică pentru Moldova pe anul 2013 de 4%.În primul  trimestru al anului  curent creşterea economică înregistrată de economia Moldovei a fost de 3,5% după  o reducere  cu minus 0,8% în 2012.

ANSA va organiza conferinţe săptămânale de informare

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va organiza săptămânal conferinţe informative despre cerinţele de calitate şi inofensivitate pentru fiecare categorie de produse alimentare, a anunţat directorul general ANSA, Gheorghe Gaberi. „Au fost organizate două întruniri, una cu producătorii de fructe şi legume care fac exporturi în Federaţia Rusă şi alta cu producătorii de material săditor pomicol. Au fost  prezentate cerinţele de calitate şi inofensivitate prevăzute de modificările operate în cadrul legislativ pentru fiecare din aceste produse”, a comunicat Gheorghe Gaberi. Potrivit directorului, funcţia principală ANSA este ca pe masa consumatorului să ajungă produse alimentare care nu afectează sănătatea. Inspectorii vor controla pe tot lanţul de producţie calitatea produselor, fie de origine vegetală sau animală, inclusiv a produselor importate. ANSA a fost creată la 14 februarie curent, prin fuziunea mai multor structuri abilitate cu controlul calităţii alimentelor. Crearea acesteia a fost şi un angajament în procesului negocierii Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv între Republica Moldova şi UE.

●MIERCURI, 26 iunie

Procedura de eliberare a facturilor fiscale a fost simplificată

Procedura de eliberare a facturilor fiscale a fost simplificată. Dacă înainte unui agent economic îi lua circa 5 zile să primească o factură, din 24 iunie acest lucru poate fi făcut în câteva ore. Potrivit şefei Secţiei administrare fiscală a Inspectoratului Fiscal de Stat, Valentina Merla, facturile fiscale se vor elibera fără verificări suplimentare şi fără limitarea numărului solicitat de formulare. „Se va depune cerere direct la punctul de unde se vor elibera facturile. Este o procedură nouă, cu mult mai simplă”, a spus Valentina Merla. Facturile vor fi eliberate în baza cererilor şi documentului ce confirmă achitarea plăţii pentru formularele solicitate, depuse direct la punctele de eliberare a formularelor din inspectoratele fiscale în raza de deservire a contribuabilului. Verificaţi vor fi doar agenţii economici care prezintă risc pentru administrarea TVA. Listele contribuabililor cărora formularele facturilor fiscale li se vor elibera doar după examinarea cererii de către organul fiscal la care acesta se deserveşte vor fi aduse la cunoştinţa contribuabilului prin plasarea anunţului corespunzător la accesarea autorizată de către contribuabil a serviciilor electronice.

Ministerul Economiei propune crearea unui parc industrial în Străşeni

Investiţii de peste 27 de milioane de euro şi 800 de locuri de muncă sunt avantajele aşteptate în urma creării noului parc industrial privat la Străşeni. În acest sens, executivul urmează să aprobe, la propunerea Ministerului Economiei, hotărârea privind acordarea titlului de parc industrial întreprinderii „CAAN” SA. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, parcul de la Străşeni va fi al doilea parc industrial privat după cel de la Drochia. Viitorii rezidenţi vor desfăşura un spectru larg de activităţi: de la producerea articolelor din metal, a utilajului frigorific şi a celui pentru vinificaţie şi ambalare, până la împachetarea şi depozitarea produselor. Accentul în activitatea parcului este pus pe utilizarea noilor tehnologii. Conform Studiului de fezabilitate prezentat, Parcul Industrial urmează a fi creat pe un teren cu o suprafaţă de până la 28 ha, proprietate a administraţiei publice locale a oraşului Străşeni. Volumul total al investiţiilor pentru crearea şi reabilitarea infrastructurii de producţie este estimat la 27 de milioane de euro, peste 50% din această suma va fi direcţionată pentru reabilitarea imobilelor, care urmează a fi date în arendă rezidenţilor parcului. Planul investiţional aferent creării parcului industrial urmează a fi realizat în două etape. La prima etapă se va construi un complex frigorific şi o casă de ambalare pe 50% din suprafaţa totală destinată acestor obiective, ceea ce va permite depozitarea a 15000 tone de fructe. La fel se va realiza repararea a circa 60% din totalul imobilelor ce vor fi puse la dispoziţia rezidenţilor parcului. La cea dea doua etapă se planifică dublarea capacităţilor frigorifice, cu o eventuală mărire a spaţiilor casei de ambalare, precum şi se va efectua reparaţia imobilelor rămase.

A fost prezentat Programul de finanţare pentru reabilitarea sistemelor de încălzire

Un program de finanţare a lucrărilor de reabilitare a sistemelor de încălzire centralizată în oraşele Republicii Moldova, finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a fost prezentat în cadrul unui atelier de lucru, desfăşurat la Ministerul Economiei. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, viceministrul economiei, Tudor Copaci, a declarat în deschiderea atelierului că unul din obiective este reducerea intensităţii energetice până la un nivel competitiv cu ţările Uniunii Europene. „Este îngrijorător şi faptul că circa o treime din veniturile medii ale consumatorilor din Republica Moldova sunt cheltuite pe resurse energetice. De aceea, întreprindem acţiuni concrete, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, pentru a reduce impactul tarifelor asupra consumatorilor”, a declarat Tudor Copaci. Potrivit lui Johan Fredholm, leader operaţional în cadrul BERD, există un interes sporit atât din partea băncii, cât şi a altor donatori pentru acest sector, deoarece este crucial pentru Republica Moldova. În afară de municipiul Chişinău, există 12 localităţi cu sisteme de încălzire centralizată – Bălţi, Ungheni, Comrat, Cahul, Călăraşi, Orhei, Anenii Noi, Glodeni, Ştefan Vodă, Criuleni, Cimişlia şi Taraclia.

● JOI, 27 iunie

Serafim Urecheanu: Sunt multe încălcări în utilizarea banilor publici

În Republica Moldova, la capitolul utilizării banilor publici şi impozitelor, situaţia lasă de dorit. Curtea de Conturi scoate la iveală tot mai multe abateri şi încălcări, însă nu dispune de destule pârghii de sancţionare, poate face doar recomandări. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urecheanu, în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV7. „Nu avem pârghii de a acţiona. În urma rapoartelor, atenţionăm Procuratura Generală şi Centrul Naţional Anticorupţie”, a spus Serafim Urechean. Totodată, acesta a spus că din totalitatea de cazuri adresate organelor speciale, un număr mic  de încălcări ajunge a fi sancţionat. Potrivit acestuia, din 2005, peste 120 de încălcări au fost înaintate organelor speciale, dintre care doar 3 au fost remise în instanţă de judecată. El afirmă că Parlamentul Republicii Moldova are unele recomandări de la alte instituţii de audit din străinătate de a înzestra Curtea de Conturi a Republicii Moldova cu dreptul de sancţionare. Întrebat cât de bine sunt gestionaţi banii care intră în ţară în formă de granturi şi donaţii, Serafi Urecheanu a spus că nici în acest caz Curtea nu are împuterniciri de acţionare, decât în cazul în care donatorii cer acest lucru. De asemenea, preşedintele curţii de Conturi s-a arătat îngrijorat şi de gestionarea banilor în municipiul Chişinău. Acesta a spus că sunt foarte multe venituri ratate, iar vina ar fi incompetenţa şi cumătrismul.

Rezerva de rachete antigrindină este epuizată în proporţie de 90%, UniAgroProtect

Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect” cere prim-ministrului Iurie Leancă să se implice în soluţionarea problemelor privind sistemul antigrindină. Potrivit unui comunicat de presă al uniunii, rezerva de rachete antigrindină este epuizată în proporţie de circa 90% şi este necesar în mod de urgenţă de procurat minimum 2000 de rachete. „Actualmente toate terenurile agricole sunt practic neprotejate faţă de grindină. În condiţiile instabilităţii atmosferice, care persistă în ultimele săptămâni în Republica Moldova, producătorii agricoli fiecare zi suportă pierderi de zeci de milioane de lei din cauza grindinei. Pericolul acestui fenomen va exista şi în următoarele luni”, se spune în comunicat. Potrivit „UniAgroProtect” , Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare recent a înaintat scrisori la adresa Ministerului Finanţelor şi Guvernului cu solicitarea identificării mijloacelor suplimentare pentru procurarea rachetelor antigrindină, însă toate aceste adresări au fost ignorate.

Ministerul Economiei a majorat prognoza creşterii economice pentru anul curent

Produsul Intern Brut pentru anul 2013 se estimează la 96,9 miliarde de lei, cu o creştere reală de 4% comparativ cu anul 2012 . Ministerul Economiei a revizuit prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2014-2016, elaborată în luna martie, şi constată că o influenţă pozitivă mai mare asupra creşterii PIB va exercita agricultura. Numai din contul acestui factor se aşteaptă majorarea PIB cu circa 2,2%. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, se estimează că PIB în anii 2014-2016 va evolua cu o rată medie de circa 4,7% – creştere reală anuală. Vor avea loc şi unele schimbări în structura PIB în ceea ce priveşte structura pe resurse, va creşte ponderea industriei, a construcţiilor şi a comerţului interior. Totodată, din cauza cererii interne şi externe relativ slabe, se va diminua ponderea consumului final şi a exportului net. La elaborarea prognozei s-au luat în considerare unele aspecte ale evoluţiei economiei mondiale, în special a economiei ţărilor care sunt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova, dar şi a contextului economic din ţările Uniunii Europene. S-a ţinut cont şi de rezultatele obţinute anul trecut în principalele sectoare economice ale ţării, precum şi prognoza privind rata inflaţiei şi cursul de schimb al leului, coordonată cu Fondul Monetar Internaţional.

Delegaţia UE în Moldova monitorizează situaţia de la Moldova Agroindbank

Delegaţia UE îşi exprimă îngrijorarea faţă de cele mai recente evoluţii privind Moldova Agroindbank întrucât un grup de acţionari noi vine cu intenţia de a prelua controlul operaţional şi strategic al băncii. Delegaţia consideră că acest lucru ar putea periclita sănătatea şi stabilitatea sectorului financiar din Republica Moldova. Într-o declaraţie de presă, Delegaţia UE salută măsurile luate până în prezent de către Guvern şi Banca Naţională pentru asigurarea stabilităţii sectorului financiar, şi încurajează autorităţile competente să ia toate măsurile necesare pentru a-l proteja în continuare. Delegaţia UE subliniază importanţa cea mai mare a independenţei depline a autorităţilor de reglementare în executarea mandatelor lor juridice, care nu pot fi lezate de nici o terţă parte. Delegaţia UE consideră acest caz drept un test pentru autorităţile moldoveneşti, care trebuie să-şi demonstreze angajamentul pentru transparenţă şi responsabilitate în sectorul financiar, eficacitatea instituţiilor competente, precum şi pentru garantarea statului de drept. Delegaţia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţiile cu privire la MAIB.

Guvernul a aprobat Strategia privind protecţia consumatorului pentru perioada 2013-2020

Ministerul Economiei anticipează beneficii de 1,3 miliarde de lei în 7 ani din implementarea Strategiei pentru protecţia consumatorilor pentru anii 2013-2020. Strategia a fost aprobată de Guvern în şedinţa de miercuri, 26 iunie. Ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a comunicat că unul dintre scopuri este de a scădea cu cel puţin 10% riscul livrării produselor periculoase pe piaţă şi a numărului tranzacţiilor cu risc de prejudiciu. Strategia prevede şi realizarea programelor de educare şi informare a consumatorilor despre drepturile lor, precum şi a mediului de afaceri privind cerinţele aplicabile, regulile de comerţ şi de plasare pe piaţă a produselor şi serviciilor. Pentru realizarea obiectivelor a fost elaborat Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei în domeniul protecţiei consumatorilor pentru anii 2013-2020. Planul este structurat astfel ca acţiunile să fie divizate pentru fiecare obiectiv, iar rezultatul scontat să fie măsurabil. Cheltuielile preconizate pentru implementarea strategiei sunt evaluate la peste 5,7 milioane de lei.

BNM a contestat încheierea Judecătoriei Buiucani cu privire la Moldova-Agroindbank

Banca Naţională a Moldovei a contestat încheierea Judecătoriei Buiucani din 12 iunie curent, potrivit căreia BNM nu are dreptul să suspende dreptul de vot şi dreptul de convocare a Adunării Generale a acţionarilor de la Moldova-Agroindbank. Declaraţia a fost făcută, joi, 27 iunie, de către guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, în cadrul unei conferinţe de presă. Guvernatorul BNM a menţionat că mai multe informaţii arată că cinci companii au dobândit şi deţin în comun o cotă substanţială în capitalul social al MAIB, în mărime de 17,2% – care le oferă posibilitatea de a exercita influenţă considerabilă asupra administrării băncii şi a afacerilor ei. „După casarea încheierii Judecătoriei Buiucani, aceste companii vor avea la dispoziţie 60 de zile în care vor trebui să solicite de la BNM permisiunea de a deţine o cotă substanţială din capitalul MAIB. În caz contrar, dacă acţionarii nu vor solicita permisiunea BNM sau dacă BNM în urma evaluării va refuza eliberarea permisiunii, acţionarii vor înstrăina în termen de 3 luni acţiunile aferente cotei substanţiale”, a spus Dorin Drăguţanu, explicând procedura în vigoare. Guvernatorul a mai spus că în luna iunie curent două companii au înstrăinat total sau parţial acţiunile deţinute cu o cotă agregată de 9,03%. Pentru un alt acţionar care deţine o cotă de 3,7% din acţiuni nu au fost identificate probe suficiente pentru a stabili caracterul concertat al activităţilor acestuia cu alţi acţionari. Dorin Drăguţanu a dat asigurări că activitatea MAIB decurge în condiţii normale.

Alexandru Oleinic: Majorarea tarifului la energia electrică va avea un impact dur asupra economiei şi populaţiei

Alexandru Oleinic, co-preşedinte coordonator al Partidului Popular din Republica Moldova (PPRM) consideră nejustificată şi periculoasă majorarea tarifelor la energie electrică, vehiculată frecvent în ultima vreme. El a declarat că o eventuală majorare va avea impact dur asupra economiei şi populaţiei ţării. „Consider absolut nejustificată şi păguboasă această majorare, cu atât mai mult pe fundalul reducerii neîntrerupte a veniturilor populaţiei ţării. Şi mai dureros este că statul îşi atribuie doar rolul de spectator, fără a întreprinde ceva real pentru  a  slăbi presiunea preţurilor asupra populaţiei. Statul are obligaţia de a diversifica  sursele de energie astfel, încât să fie evitate constrângerile şi şantajul care se poate manifesta în cazul în care suntem conectaţi la o singură sursă”, a spus Alexandu Oleinic. Liderul PPRM spune că majorarea cu 14 la sută a tarifului ar echivala cu un adaos de 22 de bani la actualul tarif. „Creşterea este destul de mare şi ea poate influenţa  direct majorarea preţului la pâine, alte produse alimentare, servicii comunale, îmbrăcăminte şi alte produse şi servicii de prima necesitate. Mărfurile noastre, şi aşa necompetitive, vor rămâne în stocuri, ceea ce pune în dificultate producătorul local. Consecinţele pot fi cele mai drastice, inclusiv falimentarea producătorilor autohtoni. Asta înseamnă pierderea a mii de locuri de muncă, creşterea şomajului şi izbucnirea unor conflicte  sociale, reducerea încasărilor bugetare, creşterea sărăciei”, afirmă Alexandru Oleinic. Potrivit lui, diversificarea  surselor de alimentare cu energie electrică, atât de mult discutate de guvernanţi, ar oferi în situaţia dată soluţii cel puţin pentru evitarea majorării tarifului. „În mai multe ţări europene, datorită implementării surselor de alternativa şi eficienţă energetică, tarifele existente au tendinţa de micşorare. De exemplu, începând cu 1 iulie, consumatorii din România vor achita facturi mai mici ca rezultat al reducerii cu circa 2 la sută a tarifului în vigoare”, spune liderul PPRM. „PPRM urmăreşte cu multă atenţie si îngrijorare schimbul de opinii privind eventuala creştere a tarifului la energia electrică pentru consumatorii finali. Aşa cum se ştie bine, încă din primăvara anului curent, întreprinderile de distribuţie au depus solicitare către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică în care cer majorarea tarifului actual la energia electrica cu 14 la sută. PPRM cere Guvernului să fie mai responsabil în situaţia dată, creând condiţii reale pentru dezvoltarea sectorului economic şi apărând  interese cetăţenilor de rând”, a declarat Alexandru Oleinic.

● VINERI, 28 iunie

BERD oferă 150 de milioane de euro pentru reabilitarea a 210 km de autostradă

210 kilometri de autostradă vor fi reabilitaţi graţie unui acord semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acordul de finanţare, în valoare de 150 de milioane de euro, a fost semnat de prim-ministrul Iurie Leancă şi directorul pentru transport al BERD, Sue Barett. „Pe un şantier de 20 de kilometri lucrează aproximativ 100 de oameni, dintre care 92 sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Aceştia au salarii competitive, de patru, şase şi chiar nouă mii de lei, în funcţie de calificare”, a subliniat prim-ministrul. Iurie Leancă a declarat că este o investiţie în economia Moldovei, în proiecte cu efect social, care au drept scop pregătirea muncitorilor calificaţi. Sue Barett a declarat că este cel de-al 100-a proiect al BERD în Republica Moldova. Banii vor fi oferiţi în trei tranşe, în funcţie de progresele obţinute. „Vrem să susţinem creşterea şi dezvoltarea Republicii Moldova, iar acest eveniment se încadrează perfect în acest scop”, a menţionat  directorul pentru transport al BERD. Până în prezent, BERD a semnat proiecte investiţionale în Republica Moldova în sumă totală de 897 de milioane de euro. Acestea cuprind domeniile energetic, transporturi, activitatea economică agricolă, industria şi sectoarele bancare.

În premieră o bancă din Moldova a primit certificatul ISO în domeniul calităţii

În Republica Moldova, în premieră, o instituţie bancară a primit Certificatul ISO 9009:2008. „Mobiasbancă” a fost certificată în domeniul management al calităţii. Ridha Tekaia, preşedintele „Mobiasbancă – Group Société Générale”, a comunicat în cadrul recepţiei de celebrare a acestui eveniment că personalul companiei a trebuit să-şi schimbe mentalitatea şi să se axeze pe interesele clienţilor ca să ajungă să primească acest certificat. Ridha Tekaia a spus că „Mobiasbancă”, în cei 23 de ani de când a fost constituită, mereu a fost orientată spre clienţi şi spre interesele acestora, de aceea este mândru să anunţe că instituţia a primit certificatul ISO. Preşedintele băncii susţine că acest certificat confirmă ambiţia lucrătorilor băncii să o facă cea mai bună cu cele mai avantajoase servicii. Preşedintele a remarcat că în procesul de pregătire pentru a obţine acest certificat au fost îmbunătăţite toate serviciile instituţiei, iar obţinerea lui a fost asemenea unei filosofii prin care angajaţii băncii şi-au eliberat gândurile şi au făcut prioritare interesele clienţilor „Mobiasbancă”. Viceministrul economiei, Octavian Calmâc, prezent la recepţie, a spus că Ministerul Economiei şi Camera de Comerţ şi Industrie selectează minuţios acele companii care sunt pregătite pentru implementarea standardelor internaţionale conform certificatului ISO. Oficialu la subliniat că „Mobiasbancă” este pioner în obţinerea acestui certificat şi implementarea mecanismului lui, şi speră să fie de bun augur. Şi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţan, a apreciat faptul că o bancă din Moldova în premieră a primit certificatul ISO.  „În Moldova avem doar 4 bănci pur străine, iar „Mobiasbancă” este cea mai mare dintre ele. Îmi place ideea că procesul de obţinere a certificatului a dus la schimbarea mentalităţii angajaţilor. Banca va observa că are de câştigat după ce a obţinut acest certificat atunci când clienţii vor fi tot mai mulţumiţi de serviciile pe care le oferă”, a subliniat guvernatorul BNM. Dorin Drăguţan a îndemnat conducerea „Mobiasbancă” să mediatizeze cât mai mult rezultatele obţinute datorită certificatului ISO ca alte instituţii bancare să fie invidioase şi să dorească şi ele acelaşi lucru. „Avem nevoie ca cineva să-i influenţeze pe bancherii din Moldova, ca ei să dorească să se schimbe spre bine, să pună prioritate  pe interesele clienţilor şi să aspire spre atingerea standardelor internaţionale”, a încheiat guvernatorul BNM. Prin certificatul ISO se confirmă respectarea anumitor angajamente de către organizaţia care l-a primit. În cazul „Mobiasbancă”angajamentele se referă la calitatea serviciilor, angajamentele rezultate din relaţia cu clientul, cum sunt cele referitoare la respectarea condiţiilor contractuale.

Sistemul de contabilitate 1C este un lux pentru multe ONG-uri, opinie

Sistemul informatic 1C rămâne un lux pentru multe organizaţii neguvernamentale din Moldova. Costul ridicat de instalare a acestuia face ca evidenţa contabilă a ONG-urilor să fie organizată prin intermediul unor sisteme deja învechite. Tatiana Grinic, membră a consiliului directorilor Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova” (ACAP), a menţionat că, în lipsă de fonduri, majoritatea organizaţiilor elaborează bugetele în mai multe programe, parţial 1C şi Excel. Contabilitatea, în mare parte, este organizată prin intermediul sistemului 1C, însă în versiuni mai vechi. „De doi ani s-au făcut modificări la metodologia de evidenţă contabilă. La momentul modificărilor, în bugetele organizaţiilor nu au fost prevăzute surse financiare necesare pentru adaptarea sistemului 1C la cerinţele noi, care erau semnificative”, a mai menţionat Tatiana Grinic. Aceasta a spus că sunt şi organizaţii neguvernamentale care au trecut la cerinţele metodologiei noi. Cheltuielile în mare parte au fost achitate din surse proprii, care au rezultat din unele servicii prestate contra plată. Tatiana Grinic a subliniat că adaptarea sistemului 1C la noile cerinţe costă în jur de  6-8 mii de lei pentru o singură unitate de lucru, iar cele mai noi versiuni ale sistemului 1C pornesc de la 10 mii de lei. Costurile unui astfel de sistem sunt mari deoarece, după ce este procurat, e nevoie de intervenţia specialiştilor care adaptează sistemul după specificul fiecărei organizaţii din perspectiva serviciilor prestate. Tatiana Grinic a mai spus că sistemul informatic 1C oferă mai multă transparenţă în evidenţa contabilă a organizaţiilor, dar şi în procesul de elaborare a bugetelor.

Premierul a solicitat un raport privind pagubele cauzate de grindină

Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, şi ministrul afacerilor, Dorin Recean, vor prezenta luni, 1 iulie, un raport detaliat privind situaţia din zonele afectate de grindină, inclusiv pierderile suferite de fermieri. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, prim-ministrul Iurie Leancă a solicitat celor doi miniştri să prezinte situaţia din zonele afectate de grindina din ultimele zile şi să identifice surse băneşti pentru a compensa pierderile fermierilor. Conform datelor preliminare, au ajut de suferit peste 8 mii de hectare de culturi agricole.

Moldova-Agroindbank are şef nou

Adunarea Generală a acţionarilor Băncii Comerciale Moldova-Agroindbank SA a acceptat cererea de demisie a Nataliei Vrabie din funcţia de preşedinte al Comitetului de conducere al băncii şi a votat alegerea în această funcţie a lui Serghei Cebotari. Decizia a fost votată în unanimitate de către acţionarii prezenţi la adunare, vineri, 28 iunie. Potrivit unui comunicat de presă al BC „Moldova Agroindbank”, la Adunarea Generală s-au prezentat 86% din numărul total al acţionarilor cu drept de vot. Noul preşedinte, Serghei Cebotari, a exprimat recunoştinţa acţionarilor pentru încrederea acordată şi a spus că va depune toate cunoştinţele şi experienţa pentru dezvoltarea instituţiei. Serghei Cebotari a subliniat că Moldova-Agroindbank se va axa pe continuitatea şi consolidarea relaţiilor cu partenerii externi, inclusiv cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, alţi parteneri externi. Serghei Cebotari are 49 de ani, are studii economice superioare. Acesta activează în cadrul BC Moldova Agroindbank SA din anul 1995. Din 2002  a fost numit în funcţia de vicepreşedinte, iar în iulie 2012 –  de prim-vicepreşedinte.

● SÂMBĂTĂ, 29 iunie

Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale II a ajuns la final

Proiectul de Investiţii şi Servicii Rurale II (RISP) a ajuns la final. Timp de 7 ani, cât a durat cea de-a două perioadă de implementare, au fost deschise peste 1 mie de întreprinderi şi au fost create peste 2600 de locuri de muncă. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat, în cadrul unei conferinţe de totalizare a proiectului, că acesta a generat istorii de succes în diferite domenii de activitate. „Ne-am dorit foarte multe ca şi universităţile şi instituţiile de cercetări ştiinţifice din ţara noastră să intensifice procesul de consultanţă şi asistenţă pentru a susţine mediul rural. Aceste structuri nu au reuşit să ne asigure consultanţa necesară, însă RISP, având o echipă mai flexibilă, ne-a permis să vorbim despre o reţea de prestatori de servicii, de consultanţă în mediul rural”, a menţionat oficialul. Şeful adjunct al misiunii diplomatice a Suediei, Björn Kavalkov-Halvarsson, a spus că au fost multe provocări în procesul de implementare a proiectului, dar Republica Moldova a reuşit să dezvolte afaceri de succes.  Oficialul a adăugat că Ambasada Suediei va continua să sprijine Republica Moldova în cadrul noului proiect agricol al Băncii Mondiale, co-finanţat de Guvernul Suediei. Noul proiect – „Agricultura Competitivă” (MAC-P) va fi implementat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Mediului. Björn Kavalkov-Halvarsson a subliniat că noul proiect are drept scop dezvoltarea şi consolidarea competitivităţii sectorului agroalimentar al ţării prin sprijinirea procesului de modernizare a sistemului de management al siguranţei alimentare. Proiectul va viza şi acordarea a circa 40 de granturi investiţionale pentru producătorii agricoli. Costul total al proiectului constituie 37,4 milioane de dolari şi va fi implementat pe o perioadă de 5 ani. Bugetul RISP a fost de circa 42 de milioane de dolari şi a inclus implicit o contribuţie a Guvernului. Proiectul a fost implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor din domeniul Agricol (UCIMPA), fiind co-finanţat de Banca Mondială.