● LUNI, 23 octombrie

Atenție, pericol de fraudă prin substituirea datelor conturilor bancare!

În Republica Moldova s-au intensificat cazurile de fraude informatice care țintesc agenții economici ce desfășoară activități de import al mărfurilor și materiei prime. Hackerii infectează sistemele informatice ale companiilor cu programe malițioase ori lansează campanii de tip „Phishing”(colectare ilegală a datelor) și, ca urmare, obțin parolele la conturile e-mail. Obținând aceste parole, are loc accesarea neautorizată și monitorizarea activă a cutiei poștale electronice. Astfel, hackerii citesc corespondența de afaceri purtată cu fabrici și uzine din străinătate. Odată ce sunt depistate mesajele prin care se negociază condițiile de livrare și de achitare a mărfurilor între companiile din străinătate și agenții economici din Republica Moldova, hackerii înlocuiesc copiile contractelor de prestare servicii și rechizitele bancare care se conțin în „invoice”-urile expediate de către companiile străine. Astfel determină importatorul din Republica Moldova să efectueze transferul bancar pe un cont care nu aparține companiei ce vinde marfa respectivă, dar pe contul deschis special în acest sens de către complicii hackerilor.

Discriminarea femeilor cu dizabilități este o realitate tristă în Moldova, declarație

Discriminarea femeilor cu dizabilități este o realitate tristă în Republica Moldova. Aceste femei sunt discriminate în relațiile cu instituțiile statului, sunt excluse de pe piața muncii şi nu participă la viața politică. Declarația a fost făcută de către Asya Varbanova, reprezentantă UN Women în Moldova, luni, 23 octombrie, la deschiderea forumului național al femeilor cu dizabilități. În Republica Moldova, femeile cu dizabilități alcătuiesc 48% din numărul persoanelor cu dizabilități, ele sunt active, au potențial de a schimba ceva și pot contribui la dezvoltarea comunității și a țării, spune Asya Varbanova. Potrivit reprezentantei UN Women în Moldova, aceste femei au idei care trebuie puse în practică, trebuie analizate și luate în considerare atunci când se elaborează politici la nivel de stat.

Peste trei milioane de puieți vor fi sădiți în cadrul Campaniei de Înverzire a Plaiului

Peste trei milioane de puieți vor fi sădiți pe o suprafață de 555 de hectare, în cadrul Campaniei Naționale de Înverzire a Plaiului. De asemenea, pe 250 de hectare se vor efectua lucrări de ajutorare a regenerării naturale. La acțiune sunt chemați să participe subdiviziunile „Moldsilva”, administrațiile publice locale, dar și toți cei interesați de natura din Republica Moldova. Startul campaniei se va da sâmbătă, 28 octombrie. Acțiunea va continua pe parcursul a două luni. Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Vasile Bâtca, a menționat, la o conferință de presă, că celelalte ministere, agenții sau administrații publice locale vor primi astăzi de la „Moldsilva” un demers de participare. „Acțiunea va include plantarea arborilor și arbuștilor în fondul forestier de stat gestionat de „Moldsilva”. Pădurea are nevoie de regenerare”, a menționat ministrul. Directorul Agenției „Moldsilva”, Ion Haralampov, a spus că astfel de lucrări au loc toamna deoarece materialul săditor se acomodează mai bine, înrădăcinându-se mai ușor. Materialul săditor care va fi folosit este din cadrul subdiviziunilor întreprinderilor silvice. Cele mai solicitate specii sunt: stejarul, frasinul, paltinul, arțarul argintiu, salcâmul și glădița. Potrivit lui Ion Haralampov, toate cele 24 de subdiviziuni „Moldsilva” sunt gata să participe activ la plantarea arborilor și arbuștilor.

●MARȚI, 24 octombrie

Institutul Național de Cercetări Economice actualizează prognoza de creștere economică

Institutul Național de Cercetări Economice actualizează prognoza de creștere a economiei pentru anul 2017, luând în considerație evoluțiile din primul semestru și unii indicatori din lunile august și septembrie. Prognoză nouă este de 2,4%, fiind mai mică decât prognoza avansată la începutul anului și în luna mai. În primul semestru s-au înregistrat unele tendințe pozitive, cum ar fi creșterea comerțului exterior, majorarea acumulărilor la buget. De asemenea, pentru prima dată în ultimii ani s-au majorat investițiile, încă acestea nu sunt suficiente pentru a avea un rol determinant în formarea PIB-ului, a menționat Alexandru Stratan, directorul INCE. Pe de altă parte, unii indicatori importanți în formarea PIB-ului sunt mai reduși decât cei anticipați. De exemplu, INCE a anticipat o creștere a industriei de 4,2%, însă aceasta este doar 1,2% și s-a înregistrat în special în lunile august și septembrie. În ceea ce privește evoluția sectorului agricol, deși în ultimele luni pare să se îmbucățească situația,  nu va marca o creștere de 4,2% cum s-a preconizat.

● MIERCURI, 25 octombrie

O misiune FMI vine astăzi în Republica Moldova

O echipă de experți ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) efectuează o vizită de lucru în Republica Moldova în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie 2017. Delegația este condusă de Ben Kelmanson. Experții vor purta discuții cu autoritățile în contextul pregătirii pentru consultările periodice prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI pentru anul 2017, dar și pentru evaluarea a doua a programului susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF (Mecanismul extins de creditare) și EFF (Mecanismul de finanțare extinsă). Totodată, misiunea va analiza evoluțiile recente din economie și progresul atins în implementarea programului autorităților, va actualiza datele și va evalua perspectivele la nivel macroeconomic și va discuta cu autoritățile despre politicile macroeconomice din viitor.

Banca Mondială este dispusă să ofere credite preferențiale Republicii Moldova

Banca Mondială este interesată în dezvoltarea relațiilor bilaterale cu Republica Moldova și este dispusă să ofere credite preferențiale cu cel mai mic procent de dobândă în Europa pentru realizarea proiectelor investiționale de importanță națională în diferite domenii. Declarația a fost făcută de Frank Heemskerk, director executiv al Băncii Mondiale pentru Armenia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Olanda și Ucraina, în cadrul întrevederii cu viceprim-ministrul Octavian Calmâc, ministru al economiei și infrastructurii. Frank Heemskerk l-a informat pe vicepremierul Octavian Calmâc că Banca Mondială este disponibilă să ofere Republicii Moldova un credit de 25 de milioane dolari pentru realizarea proiectelor legate de schimbările climaterice, care au un impact asupra evoluțiilor economice, mediu, infrastructură, etc. În plus, reprezentantul Băncii Mondiale a mai menționat că instituția financiară a oferit concernului german Schwarz-Gruppe un credit pentru implementarea în Republica Moldova a proiectului de extindere a rețelei Kaufland, care este o divizie a acestui concern. Frank Heemskerk a precizat că decizia respectivă a fost luată ținând cont de faptul că concernul german este un partener credibil, care-și realizează toate angajamentele asumate.

Mere moldovenești întoarse din Rusia

În jur de 20 de tone de mere din Republica Moldova au fost întoarse din Rusia în urma verificărilor efectuate la punctul de control „Krupețkii” din regiunea Kursk. Merele moldovenești urmau să ajungă la o fabrică din Breansk. Potrivit unui comunicat de presă plasat pe pagina electronică a Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară, „în lotul de mere au fost depistate larve ale moliei orientale”. Solicitat anterior, în contextul recentelor loturi de prune întoarse din Rusia din același motiv, directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Gheorghe Gaberi, a spus că este firesc unele fructe să aibă dăunători. Loturile de fructe întoarse până acum din Rusia, pe motiv că s-ar fi depistat în ele „viermele oriental”, care este motiv de carantină pe teritoriul acestei țări, au fost verificate în Republica Moldova, nefiind depistate neconformități.

Recolta de mere este mai bogată ca anul trecut

Anul acesta roada de mere este mai bogată și de o calitate mai bună în comparație cu anul trecut. Producătorii au șanse mai mari să exporte mere pe piața europeană, dar și pe cea rusească, în condițiile în care în aceste țări s-au înregistrat înghețuri, iar recolta este mai mică. Directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Iurie Fală, a spus că anul acesta vor fi strânse în jur de 430 de mii de tone de mere. „Calitatea s-a dovedit a fi mai bună și cantitatea mai mare cu vreo 3% decât anul trecut. Aceasta, în situația în care în Uniunea Europeană, în întregime, se înregistrează un minus de 23%, iar țările mari producătoare au minus de 30%, cum ar fi Polonia, minus 46% – Germania”, a notat directorul asociației.

● JOI, 26 octombrie

Guvernul și BERD își consolidează cooperarea

Suportul și expertiza Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) sunt importante pentru Republica Moldova, fie că e vorba de sectorul energetic, mediul de afaceri sau infrastructura drumurilor. Declarația aparține prim-ministrului Pavel Filip care a avut o întrevedere cu directori ai BERD. Șeful executivului a menționat suportul BERD în susținerea platformei de discuție între Guvern și mediul de afaceri. Ca urmare și a acestui dialog a fost redus numărul instituțiilor cu funcții de control și a actelor permisive, a fost simplificată procedura de raportare salarială și de obținere a permisului de ședere pentru cetățenii străini. De asemenea, a fost eliminată obligativitatea ștampilei și a carnetului de muncă, fiind adoptate amendamente la Codul Muncii.

15 companii au semnat cererea privind crearea primului Parc IT în Moldova

Cincisprezece companii IT din Republica Moldova au semnat o cerere adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii privind înființarea primului Parc IT „Moldova IT Park”. Ministerul are la dispoziție 30 de zile pentru examinarea pachetului de documente și luarea deciziei privind lansarea procedurii de creare a parcului IT. În cadrul ceremoniei de semnare a cererilor, Ana Chirița, director executiv al Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC, a menționat că scopul proiectului este de a crea premise pentru dezvoltarea industriei tehnologiei informației, crearea locurilor de muncă noi, precum și atragerea investițiilor locale și străine. Cererea depusă la Ministerul Economiei și Infrastructurii a fost semnată de Alfasoft SRL, ICS ES Technosoft SRL, Esempla Systems SRL, IM FBS-Group SRL, IM Inther Software Development SRL, Invensis Soft SRL, Meta-Sistem SRL, Nocsoft SRL, ICS Qsystems SRL, Ritlabs SRL, Simpals Dev SRL, Simpals Studio SRL, Starlab SRL, ICS Switchover SRL, Webtech SRL.

Mențiuni de sănătate obligatorii pentru etichetele produselor alimentare

Agenții economici vor fi obligați să fixeze pe etichetele produselor alimentare 243 de mențiuni de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Mențiunile se referă la vitamine, acizi organici, glucide, săruri, acizi grași, biotine, microelemente, enzime etc. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și este propus pentru consultări publice. Autorii inițiativei menționează că se urmărește sporirea gradului de acces la informații și protecție a sănătății populației, precum și unificarea condițiilor pieței interne cu piața europeană.

Investițiile în ZEL au crescut cu 40% față de perioada similară a anului trecut

Numărul angajaților Zonelor Economice Libere este de 11 mii de persoane, în creștere cu 63% față de perioada similară a anului trecut. Iar până la finele anului, în ZEL vor activa 12,5 mii de persoane, iar în următorii doi ani numărul acestora va fi dublat. Estimări în acest sens a făcut vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei și infrastructurii, prezentând într-o conferință de presă rezultatele înregistrate în cele șapte Zone Economice Libere în nouă luni ale anului curent. Vicepremierul a menționat că în 2017 au fost create două subzone noi ale Zonei antreprenorialului liber Vulcănești, la Ciadîr-Lunga și la Comrat. O altă noutate este că Guvernul, prin completări la legislație, va putea încheia acorduri de investiții pentru realizarea proiectelor strategice pentru economia națională, ceea ce însemnă garanții suplimentare pentru cei interesați să vină cu capital în Moldova. În total, în cele șapte Zone Economice Libere au fost atrase investiții în valoare de 350 mln dolari. Peste 62 mln dolari, în acest an, în creștere cu 40 la sută față de nouă luni ale lui 2016. Cele mai multe investiții s-au efectuat în ZEL Bălți (150 mln dolari). Câte 70 mln dolari s-au investit în ZEL Ungheni și ZEL Chișinău. „În următorii doi ani așteptăm investiții de până la 280 mln dolari, 250 mln dolari în ZEL Bălți, pentru că are cele mai multe subzone”, a specificat Octavian Calmâc.

Limitări de circulație prin postul vamal Sculeni

În perioada 26 octombrie – 4 noiembrie, în legătură că efectuarea unor lucrări de reabilitare a infrastructurii rutiere la terminalul marfar al Biroului Vamal Sculeni din România, vor fi limitări de circulație prin postul vamal Sculeni. Serviciul Vamal recomandă transportatorilor de mărfuri să opteze și pentru alte posturi vamale pentru a evita aglomerarea.

● VINERI, 27 octombrie

Daniel Ioniță: Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea fi funcțional la sfârșitul anului viitor 
 

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea fi pe deplin funcțional la sfârșitul anului 2018. Aceasta dacă va fi respectat calendarul de acțiuni stabilit de specialiștii români și moldoveni în energetică. Declarația a fost făcută de către ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune. Ambasadorul Daniel Ioniță a declarat că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este un proiect de natură strategică care își permite să asigure un lucru esențial pentru Republica Moldova – securitatea energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz. „Proiectul respectiv a intrat într-o linie dreaptă, în sensul că recent a avut loc la București o reuniune a Comisiei mixte interguvernamentale specializată pe domeniul economic. Una dintre sesiunile acelei reuniuni s-a referit la interconexiunile energetice și cu acel prilej participanții au stabilit un calendar de acțiuni”, a spus Daniel Ioniță.

Clasamentul performanței bancare din Republica Moldova 

Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată de Mobiascancă, Moldindconbank (MICB) și Victoriabank se clasează în topul băncilor comerciale cu cele mai bune performanțe. Clasamentul a fost elaborat de către experții Centrului analitic independent Expert-Grup. Pentru aceste bănci, marea majoritate a indicatorilor calculați continuă să se încadreze în limitele agreate de practica bancară. În mod particular, aceste bănci excelează la compartimentul profitabilitate și indicatori de piață, fapt ce presupune deținerea unei cote semnificative în piața națională de servicii bancare. De asemenea, indicatorii privind adecvarea capitalului și cei de lichiditate se situează în apropiere de media înregistrată în sector, dar puțin peste limitele recomandate de literatura bancară, fenomen de altfel caracteristic mai multor bănci. Solid capitalizate în contextul procesului de transpunere a normelor Basel III, și cu active lichide în exces urmare constrângerilor existente în procesul de creditare, băncile suportă costuri de oportunitate, costuri care reflectă dezvoltarea redusă a sistemului financiar național și a mecanismului general de intermediere.

Unele terminale „cash-in” încă nu acceptă bancnote de tip nou 

Unele terminale automatizate „cash-in” nu acceptă bancnote de tip nou, puse în circulație de către Banca Națională a Moldovei în octombrie 2015. Printre ele sunt și din cele care nu au la vedere informația respectivă. Cum unele dintre terminale nu restituie banii „înghițiți” dacă tranzacția nu este finalizată, persoana care a inițiat-o și nu are suficiente bancnote de model vechi nu-și va putea recupera banii decât după ce va lua legătură cu operatorul și va urma recomandările acestuia. Într-un răspuns la o solicitare, banca centrală menționează că a recomandat prestatorilor de servicii de plată nebancari să-și adapteze terminalele la noile bancnote până la punerea lor în circulație. Unii prestatorii și-au ajustat echipamentul și sunt acceptate deja bancnotele modernizate, iar alţii sunt în proces de ajustare. Unii prestatori încă afișează la aparate un avertisment despre problemele tehnice temporare la acceptarea bancnotelor modernizate.

În primii ani de funcționare a ZLSAC comerțul cu UE a cunoscut o evoluție pozitivă, expert 

În primii ani de funcționare a ZLSAC, comerțul Republicii Moldova cu UE a cunoscut o evoluție pozitivă. Deși, prețurile la export s-au redus, creșterea volumului fizic al exportului s-a accelerat, iar în consecință valoarea livrărilor de bunuri către UE s-a majorat. Pe de altă parte, importul a cunoscut o evoluție negativă. Acest fapt a fost influențat de creșterea modestă a volumului fizic la importurile din UE și de reducerea prețurilor la import. Drept urmare, raporturile comerciale s-au îmbunătățit, iar în 2016, comparativ cu 2014, deficitul balanței comerciale cu UE s-a înjumătățit. Constatările se regăsesc într-o analiză realizată de către Alexandru Fala, expert al Centrului Analitic Independent Expert Grup. Expertul menționează că liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană nu a provocat șocuri pentru sectoarele vulnerabile ale economiei naționale, cum ar fi agricultura. Mai mult, majorarea exportului de produse agro-alimentare a depășit importul acestor bunuri din UE.

Nevalorificarea brevetelor nu aduce profit, directorul AGEPI

Domeniul proprietății intelectuale rămâne o provocare pentru Republica Moldova. E nevoie de mai multă informare și de respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. IPN a inițiat o discuție la acest subiect cu Lilia Bolocan, directorul general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Proprietatea intelectuală este proprietate privată. După înregistrare, responsabil de protecția obiectului este titularul. Un titlu de protecție oferă drepturi exclusive asupra obiectului înregistrat. Nimeni nu îl poate utiliza și dispune de el fără acordul titularului. Dacă există o marcă înregistrată pentru anumite produse și/sau servicii, alte persoane pot produce sau comercializa produse identice sau similare, sub aceeași marcă, doar cu acordul titularului. Altfel, titularul poate acționa acele persoane în instanța de judecată și cere despăgubiri. Protecția obiectelor de proprietate intelectuală în Republica Moldova poate fi solicitată prin depunerea cererii direct la AGEPI (procedura națională) sau prin intermediul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (procedura internațională). Procedurile pentru diferite obiecte de proprietate intelectuală sunt diferite. La fel și durata. Pentru înregistrarea unei mărci pentru o singură clasă de produse sau servicii, cu acordarea protecției pe un termen de 10 ani, solicitantul va achita 490 de euro. Pentru persoanele fizice și întreprinderile mici și mijlocii sunt prevăzute reduceri de 50%. Potrivit Liliei Bolocan, banii pentru menținerea în vigoarea a brevetelor de invenţie după primii 5 ani, poate să îi aibă doar titularul care a valorificat drepturile sale de proprietate intelectuală, care a implementat inovația.

Pavel Filip: Guvernul așteaptă asistența FMI în realizarea reformelor 

Guvernul așteaptă suportul și asistența Fondului Monetar Internațional în realizarea reformelor importante. Declarația a fost făcută de către premierul Pavel Filip în cadrul întrevederii cu echipa de experți ai FMI, condusă de Ben Kelmanson. Pavel Filip a precizat că măsurile de îmbunătățire a mediului de afaceri deja dau rezultate și aceste eforturi vor fi continuate. O atenție aparte a fost acordată și reformei administrației publice, unde s-a avansat mult. Printre prioritățile Guvernului pe termen mediu și lung au fost evidențiate educația, asigurarea supremației legii și îmbunătățirea infrastructurii drumurilor. Șeful echipei de experți FMI, Ben Kelmanson, a notat că au fost observate progrese în anumite sectoare și aceste eforturi trebuie continuate. Scopul actualei misiuni este de a constata evoluțiile în economie pe termen scurt și perspectivele pe termen lung și de a revizui îndeplinirea angajamentelor autorităților în cadrul programului cu FMI. Rezultatele evaluării vor fi expuse în raportul final.

Prețul unui pachet de țigări fără filtru va crește cu până la cinci lei 

Prețul minim de comercializare cu amănuntul a țigaretelor fără filtru ovale va constitui 10 lei/pachet, iar a celor fără filtru cu mundștuc – 12 lei/pachet, comparativ cu 7 lei/pachet în prezent. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat astăzi de Parlament. Prețul minim pentru țigaretele cu filtru rămâne16 lei/pachet. Autorul proiectului, deputatul Iurie Chiorescu, a declarat în plenul legislativului că s-a observat că plafonul de jos de 7 lei/pachet pentru țigaretele fără filtru nu este suficient să contribuie la atingerea obiectivelor asumate – de sporire a veniturilor la bugetul de stat și de protecție a sănătății populației.

● SÂMBĂTĂ, 28 octombrie

Transportatorii în regim taxi, în vizorul inspectorilor fiscali 
 

Șaisprezece agenți economici din domeniul transportului în regim taxi, dar și mai mulți șoferi s-au ales cu sancțiuni și penalități în urma controalelor efectuate de inspectorii Serviciului Fiscal de Stat în perioada 17-25 octombrie. Ca rezultat, au fost calculate suplimentar la buget impozite și taxe, aplicate sancțiuni şi penalități în sumă totală de 11,7 milioane de lei, dintre care deja au fost achitate zece milioane de lei. Potrivit unui comunicat de presă al Serviciului Fiscal de Stat, în timpul verificărilor efectuate de comun cu Inspectoratul Național de Patrulare și Agenția Națională a Transportului Auto, cu scopul de a combate fenomenul transportării ilegale de pasageri și conformarea contribuabililor care prestează astfel de servicii în regim de taxi, taximetriștii au fost trași pe dreapta, iar în urma verificării activității lor s-a dovedit că unii șoferi prestează ilegal servicii de transportare a pasagerilor.

Costul autorizațiilor pentru transportul rutier internațional se va reduce 

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede micșorarea costurilor autorizaţiilor pentru transportul rutier internațional. Autorii proiectului subliniază că, pe lângă faptul că preţul autorizaţiilor în Republica Moldova este cu mult mai mare decât în statele vecine, transportatorii autohtoni achită şi cea mai scumpă poliţă de asigurare Carte Verde şi o taxă rutieră majorată de aproximativ două ori. Toate aceste plăţi duc la faptul că transportatorii rutieri din Republica Moldova pierd clienţi şi, în comparație cu transportatorii rutieri din alte state din regiune, din start sunt necompetitivi pe piaţă. Astfel, unele taxe urmează să fie reduse de la 700 de euro până la 120 de euro sau chiar de zece ori pentru o cursă, de la 30 de euro la trei euro (în funcție de cursă). Deputatul Oleg Lipskii, unul din autori, a spus în plenul Parlamentului că, din cauza taxelor mari, circa 40 de agenţi economici-operatori de transport și-au sistat activitatea, iar alții au înregistrat întreprinderi de transport în statele vecine și activează acolo. Totodată, în ultimii ani a scăzut dramatic numărul unităţilor noi de transport rutier procurate de către operatorii de transport autohtoni.