● LUNI, 23 mai
Companie nouă pe piaţa aeriană din Republica Moldova
Pe piaţa aeriană din Republica Moldova s-a lansat o nouă companie de zbor. Aceasta va opera curse regulate spre mai multe destinaţii din Europa şi Federaţia Rusă. Directorul companiei FlyOne, Nicu Berla, a declarat într-o conferinţă de presă că aceasta a fost concepută în 2015, având specialişti cu experienţă în domeniu de mai mulţi ani. Potrivit lui, compania vine cu un capital sută la sută privat şi vizează în principal transportul de pasageri. Reprezentanţii companiei afirmă că începând cu luna aprilie 2016, Fly One operează curse charter ca Antalya, Heraklion, Rhodos, iar din luna iunie va opera curse regulate spre 9 destinaţii din Europa şi Rusia printre care – Verona, Parma, Londra, Dublin, Lisabona, Barcelona, Moscova, St. Petersburg, Voronej.
Echipa de experţi ai FMI a sosit la Chişinău
O echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Ivanna Vladkova-Hollar, a venit într-o vizită la Chişinău pentru perioada 23-27 mai. Experţii au planificate mai multe întrevederi, printre care cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi cu premierul Pavel Filip. Echipa de experţi îşi propune să continue dialogul cu privire la politicile economice şi să avanseze în discutarea reformelor propuse de Guvern şi Banca Naţională a Moldovei ca elemente importante ale unui nou program susţinut de FMI. Misiunea nu are mandat pentru încheierea unui acord cu privire la un nou program.
Pavel Filip: Pentru noi Acordul cu FMI este un acord-cheie
Pentru Republica Moldova, acordul cu Fondul Monetar Internaţional este un acord-cheie, de care depind relaţiile cu partenerii de dezvoltare şi atmosfera din interiorul ţării. Declaraţia aparţine premierului Pavel Filip şi a fost făcută în cadrul întrevederii de astăzi, 23 mai, cu echipa de experţi ai FMI, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar. Potrivit unui comunicat de presă remis de executiv, premierul a exprimat gratitudine oficialilor FMI pentru răspunsul prompt şi disponibilitatea de a continua dialogul cu privire la politicile economice şi avansarea în discutarea reformelor propuse de Guvern şi BNM ca elemente importante ale unui nou program cu FMI. În acest context, Pavel Filip a reiterat determinarea şi hotărârea Guvernului de a avansa în implementarea reformelor şi a schimba imaginea Republicii Moldova, restabilind încrederea partenerilor de dezvoltare şi a cetăţenilor.
● MARŢI, 24 mai
Pierderile în agricultură din cauza îngheţului încă nu pot fi estimate, MAIA
Îngheţurile de la finele lunii aprilie au afectat rodul de fructe pe motiv că pomii au început vegetaţia mai devreme. Însă pierderile provocate de calamitate încă nu pot fi estimate, iar declaraţiile precum că raionul Briceni va avea pierderi de 100 de mii de tone de mere nu corespund realităţii. Despre aceasta au comunicat ministrul agriculturii, Eduard Grama, şi alţi reprezentanţi ai ministerului în cadrul mesei rotunde privind subiectul îngheţurilor din raioanele de nord ale ţării şi efectele acestora asupra culturilor agricole. Mihai Suvac, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, a comunicat că vegetaţia anul acesta a început cu o lună mai devreme. „Cunoaştem că, de obicei, la finele lui aprilie şi în prima decadă a lunii mai, este cea mai mare probabilitate a îngheţurilor şi că în această perioadă începe înflorirea abia. Dar în anul curent deja înfloritul era pe final şi se lega rodul. Iar când temperaturile au căzut brusc pe alocuri chiar până la -5 sau -7 grade aceasta a avut un impact negativ asupra rodului de măr. Gradul de afectare a fructelor este imposibil de determinat în momentul impactului, deoarece se cunoaşte că în procesul vegetaţiei are loc reglarea fructificării sau aşa-numita cădere a fructelor din iunie, fructele pe care pomul nu le poate întreţine cad”, a comunicat Suvac.
Antreprenorii din Moldova pot beneficia de suport financiar în cadrul Programului COSME
Antreprenorii din Republica Moldova au posibilitatea să beneficieze de suport financiar în cadrul Programului European pentru Competitivitatea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii(COSME) 2014-2020. Prin intermediul acestuia, conducătorii întreprinderilor, inclusiv tinerii antreprenori, pot beneficia de suport în facilitarea accesului la noi pieţe, în special pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, aceştia vor beneficia şi de sprijin în crearea unor condiţii favorabile pentru înfiinţarea şi dezvoltarea afacerilor. Despre program, mai mulţi antreprenori din ţară au fost informaţi în cadrul unui eveniment desfăşurat de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). Potrivit directorului general al ODIMM, Iulia Iabanji, la program pot aplica organizaţiile de suport a afacerilor din Moldova, întreprinderile mici şi mijlocii, antreprenorii, administraţiile naţionale şi regionale. O condiţie prealabilă a punerii în practică a acestor instrumente financiare este crearea unui parteneriat eficient între instituţiile UE şi organizaţiile de suport în afaceri din Republica Moldova.
Investitorii străini, interesaţi de agenda de reforme a Guvernului
Agenda de reforme a Guvernului privind ameliorarea climatului investiţional şi susţinerea mediului de afaceri a reprezentat tema discuţiilor prim-ministrului Pavel Filip cu reprezentanţii mediului de afaceri, membri ai Camerei de Comerţ Americane din Republica Moldova, ai Asociaţiei Business-ului European şi ai Asociaţiei Investitorilor Străini. Întâlnirea a avut loc astăzi, 24 mai. „Acest Guvern are voinţă multă, este determinat să faca reforme, totodată valorile după care ne conducem creează premisele necesare pentru a avea transparenţă în activitate şi discuţii sincere cu societatea. Cât ţine de viziuni, vreau să vă spun că scopul nostru final sau Proiectul de ţară este ca cetăţenii Republicii Moldova să trăiască bine, aici acasă, într-o ţară construită în baza valorilor europene. Doar în aşa mod, se poate crea un mediu favorabil pentru toţi”, a menţionat Pavel Filip, citat într-un comunciat de presă al Guvernului.
●MIERCURI, 25 mai
BNM a sancționat mai multe unități de schimb valutar
Banca Națională a Moldovei a sancționat 47 de unități de schimb valutar. BNM a retras licența de activitate în trei dintre cazuri, a suspendat activitatea a 13 unități și a aplicat o amendă. Unitățile au fost sancționate pentru raportarea cu erori sau neraportarea la BNM a informației privind cursurile aplicate, neutilizarea mașinilor de casă și control sau neafișarea informației necesare la loc vizibil pentru persoanele fizice. Potrivit unui comunicat de presă al BNM, unitățile au fost sancționate și pentru faptul că nu aveau nivelul stabilit a mijloacelor circulante în capitalul social și pentru faptul că nu au modificat documentele anexate la cererea pentru eliberarea licenței.
Vlad Plahotniuc: Trebuie să mergem înainte pe calea europeană, dacă vrem performanţe
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova, politicianul Vlad Plahotniuc a exprimat miercuri, la deschiderea forumului acestei organizaţii, necesitatea continuării parcursului european al Republicii Moldova şi continuarea reformelor pro-europene, care sunt, în acelaşi timp, necesare şi pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. „Oamenii vor linişte şi ordine în ţară. Pentru a le oferi acest lucru noi trebuie să mergem înainte pe calea europeană, cale care ne dă posibilitate să obţinem performanţele economice şi sociale echivalente celor pe care le privim zi de zi şi le admirăm în ţările europene”, a declarat Vlad Plahotniuc.
Creşteri ascendente pe piaţa serviciilor de acces la internet mobil
În primul trimestru al anului curent, numărul utilizatorilor de internet mobil în bandă largă a crescut, faţă de finalul anului 2015, cu mai bine de 53,9 mii (+3,7%) şi a depăşit pragul de 1,5 milioane. Traficul de internet a sporit, faţă de primul trimestru al anului 2015, cu 25% şi a alcătuit 12,8 milioane GB, iar volumul de vânzări a serviciilor respective s-a majorat cu 22,8% şi a însumat peste 163,9 milioane de lei. Datele au fost prezentate de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). ANRCETI menţionează că potrivit datelor oferite de cei trei furnizori de comunicaţii mobile – Orange Moldova, Moldcell şi Moldtelecom, numărul utilizatorilor de internet mobil prin reţelele 4G a sporit cu 31% şi a totalizat 173,6 mii. Numărul de utilizatori prin reţelele 3G a sporit cu 8,8% şi a alcătuit 1,3 milioane, iar al celor care au utilizat accesul dedicat la internetul mobil – cu 0,4% şi a însumat 299,7 mii. Urmare a acestei evoluţii, rata de penetrare a serviciilor de acces la internet mobil în bandă largă la 100 de locuitori a crescut cu 3,8 % şi a ajuns la 42,5%.
Exportul de masă lemnoasă din Moldova a fost sistat
Exportul de masă lemnoasă din Republica Moldova a fost sistat. O decizie în acest sens a fost aprobată de Guvern în cadrul şedinţei de miercuri, 25 mai. Potrivit proiectului, sistarea temporară este pentru o perioadă nedeterminată şi are drept scop conservarea resurselor naturale epuizabile şi refacerea suprafeţelor forestiere. Potrivit ministrului mediului, Valeriu Munteanu, proiectul hotărârii de Guvern a fost aprobat în luna aprilie, dar nu a fost publicat pentru că au apărut îngrijorări din partea Ministerului Economiei că varianta adoptată atunci ar bloca exportul semifabricatelor din conifere importate şi reexportate.
● JOI, 26 mai
Guvernul a aprobat două proiecte din pachetul pentru stabilizarea sectorului financiar
Guvernul a aprobat două proiecte normative incluse în pachetul de armonizare a legislației naționale din sectorul financiar-bancar la directivele Uniunii Europene. Este vorba despre proiectul de lege cu privire la decontarea în sistemele de plăți și proiectul ce vizează contractele de garanție financiară. Proiectul Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare instituie un cadru legal unic, care va reglementa sistemul de plăți și de decontare a instrumentelor financiare prin intermediul sistemului informațional de plăți interbancare al Băncii Naționale a Moldovei. Proiectul are drept scop reducerea riscului sistemic asociat cu tranzacțiile din sistemele de plăți, va asigura caracterul definitiv al decontării, protejarea ordinelor de plată și a celor de transfer, va uniformiza și sistematiza reglementările aplicabile în sistemele de plăți și de decontare.
Proiect pentru fortificarea independenţei ANRE, aprobat în Guvern
Proiectul noii legi cu privire la energetică, care vine să fortifice independenţa Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, a fost aprobat în şedinţa de miercuri a executivului. Una dintre prevederile proiectului se referă la împuternicirea ANRE de a aplica sancţiuni financiare operatorilor de pe piaţa energetică. Documentul stabileşte procedura de aplicare de către ANRE a sancţiunilor financiare pentru încălcările înregistrate, precum şi normele de asigurare a dreptului întreprinderilor energetice de a se apăra şi evita eventualele abuzuri din partea organului de reglementare. Legea cu privire la energetică în redacţie nouă modifică şi procedura de numire în funcţie a directorilor Consiliului de administraţie. Conform noilor prevederi, aceştia vor fi numiţi în baza unui concurs public şi transparent, organizat de Parlament şi selectaţi pe principii de profesionalism. De asemenea, bugetul Agenţiei va fi aprobat de Consiliul de administraţie, care va informa ulterior Parlamentul despre decizia luată şi îl va supune controlului din partea Curţii de Conturi.
BERD alocă 3 mln de euro pentru reabilitarea sistemului termoenergetic din Bălţi
Sistemul termoenergetic din municipiul Bălţi va fi reabilitat dintr-un grant de trei milioane de euro, bani acordaţi de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, 25 mai, ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova, SA CET-Nord şi BERD pentru finanţarea proiectului de reabilitare a sistemului termoenergetic. Potrivit vicepremierului, ministrului economiei, Octavian Calmâc, acest proiect are drept scop eficientizarea sistemului termic şi energetic din municipiul Bălţi. Grantul va fi alocat din Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficienţă Energetică şi de Mediu (E5P). Proiectul prevede retehnologizarea centralei termice care funcţionează pe bază de cărbune în centrală termică pe bază de biocombustibil, instalarea a trei motoare pe gaz cu capacitatea de 4,4 MW fiecare pentru generarea simultană de energie termică şi electrică. De asemenea, se are în vedere substituirea pompelor de reţea şi montarea convertizoarelor de frecvenţă la instalaţiile de pompare, instalarea în blocurile locative a 169 puncte termice individuale.
S-au scumpit carburanţii. Premierul solicită o dezbatere publică privind majorarea
Staţiile de livrare a carburanţilor la pompă au scumpit în această dimineaţă, 26 mai, benzina în medie cu 60 de bani, iar motorina cu 1 leu şi 10 bani. În legătură cu majorarea preţului la carburanţi, prim-ministrul Pavel Filip a solicitat lansarea, în regim de urgentă, a unei dezbateri publice pe această temă, cu implicarea companiilor din domeniu şi a societăţii civile. Într-un comunicat de presă al executivului se menţionează că dezbaterea se cere pentru a clarifica, transparent, validitatea argumentelor invocate de petrolişti, precum şi oportunitatea economică a creşterii preţurilor. În scrisoarea adresată astăzi conducerii Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică (ANRE), Pavel Filip solicită o serie de clarificări care vizează aplicarea legislaţiei în vigoare, cu privire la preţurile operate în acest domeniu. Premierul precizează că respectă întru totul independenţa Agenţiei şi înţelege importanţa crucială a reglementării de către instituţie a preţurilor la produse petroliere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Tocmai din acest considerent, se solicită ca modul de formare a preţurilor în Republica Moldova să fie unul corect şi transparent. Acesta este motivul pentru care se recomandă o dezbatere publică, solidă, cu justificări economice clare şi, în colaborare cu toţi factorii economici şi sociali relevanţi.
Granturi pentru abilitarea femeilor din diasporă
Abilitarea Femeilor din Diasporă este un nou subprogram de granturi oferite în cadrul Diaspora Engagement Hub, lansat de Biroul pentru Relaţii cu Diaspora. Potrivit BRD, noul subprogram, care este al patrulea la număr, va oferi susţinere proiectelor ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice ale femeilor, prin transfer de cunoştinţe şi abilităţi, inclusiv prin creare de servicii inovatoare şi implicarea în iniţiative comunitare. Activităţile pot organizate atât în Republica Moldova, cât şi peste hotarele ţării. În cadrul subprogramului sunt disponibile cinci granturi, a câte 5 mii de franci elveţieni fiecare (echivalentul a peste 100 de mii de lei). Cetăţenii interesaţi să participe la concursul de granturi vor depune proiectele în perioada 1 iunie 2016 – 31 martie 2017, pentru câteva domenii prioritare: dezvoltare comunitară; educaţie şi mentorat; sănătate; antreprenoriat social; consiliere şi advocacy; servicii sociale.
● VINERI, 27 mai
Avicultorii din Moldova bat alarma
Producătorii de carne de pasăre din Republica Moldova bat alarma că afacerile le sunt afectate de faptul că autorităţile nu au stabilit cote de import şi pentru carnea din Ucraina aşa cum au făcut-o cu lactatele. Într-o scrisoare a asociaţiilor de producători agricoli, adresată autorităţilor, se menţionează că ramura producătoare de carne de pasăre se află în pericol. Potrivit autorilor scrisorii, autorităţile au elaborat iniţial un proiect de hotărâre prin care se suspendă până la finele anului exceptarea de taxe la importul de produse lactate şi carne din Ucraina. Însă, în varianta finală, s-a exclus punctul cu referire la importul de carne şi organe comestibile de păsări, ceea ce nedumereşte producătorii locali.
Parlamentul a aprobat o nouă Lege cu privire la IMM-uri
Întreprinderile mici şi mijlocii, care constituie 97% din mediul economic al ţării, vor putea coopera mai bine cu autorităţile folosindu-se de o platformă special creată. Această prevedere este o novaţie a noii Legi cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, aprobată de Parlament în prima lectură în şedinţa de vineri, 27 mai. Vice-ministrul economiei, Valeriu Triboi, a comunicat că autor al proiectului de lege este Guvernul. Acesta propune ajustarea cadrului legal naţional la cel european în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. Elementul inovativ este consolidarea platformei de comunicare prin instituirea Consiliului consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Acest Consiliu are ca sarcină analiza competitivităţii dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea competenţelor şi spiritului antreprenorial şi înaintarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea mediului de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Consiliul va fi constituit din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi asociativ. Ministrul economiei va fi, din oficiu, preşedinte al Consiliului.
Piaţa serviciilor de telefonie fixă se află în continuare în recesiune
În primele trei luni ale anului, pe piaţa serviciilor de telefonie fixă a continuat diminuarea numărului de abonaţi, a traficului de voce şi a veniturilor provenite din vânzarea acestor servicii. Astfel, în această perioadă numărul de abonaţi a scăzut cu peste 2,1 mii şi a totalizat peste 1, 2 milioane. Potrivit datelor ANRCETI, în primul trimestru al anului a scăzut cu 12 % şi volumul traficului de voce, însumând 516,4 milioane de minute. Volumul vânzărilor pe acest segment de piaţă s-a redus cu 10,9% şi a alcătuit circa 236 de milioane de lei. Datele prezentate de cei 24 de furnizori activi de servicii de telefonie fixă, diminuarea numărului total de abonaţi a fost cauzată de scăderea bazei de abonaţi a SA „Moldtelecom” cu mai bine de 7,3 mii. În acelaşi timp, baza cumulativă de abonaţi a celor 23 furnizori alternativi de telefonie fixă a crescut cu mai bine de 5,1 mii. În consecinţă, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă la 100 de locuitori ai republicii a scăzut uşor şi a constituit circa 33,8%.
● SÂMBĂTĂ, 28 mai
Concluziile Misiunii FMI după vizita din Moldova
Experţii Fondului Monetar Internaţional şi autorităţile moldoveneşti au progresat în formularea unei viziuni comune asupra problemelor-cheie, cum ar fi necesitatea de fortificare a guvernării şi de rezolvare a problemei structurii netrasparente a acţionariatului băncilor. O echipă de experţi ai FMI, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar, s-a aflat în vizită la Chişinău în perioada 23-27 mai. „Discuţiile s-au axat pe strategia de reformare a sectorului financiar, elaborată de autorităţi şi pe asigurarea pe termen lung a siguranţei şi stabilităţii băncilor din Republica Moldova. Am progresat în formularea unei viziuni comune asupra problemelor-cheie, cum ar fi necesitatea de fortificare a guvernării şi de a rezolvare a problemei structurii netrasparente a acţionariatului băncilor. Totuşi, unele aspecte au rămas nerezolvate”, a declarat Ivanna Vladkova-Hollar, citată într-un comunicat de presă al reprezentanţei permanente FMI în Moldova.
Doar o lună a mai rămas pentru instalarea terminalelor POS
Agenţii economici, al căror volum de vânzări – din comerţul cu ridicata, comerţul cu amănuntul şi din prestarea de servicii, a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului precedent, sunt obligaţi, să instaleze până la 1 iulie terminale POS şi să asigure posibilitatea de efectuare a plăţilor cu ajutorul cadrurilor. Excepţie fac asociaţiile de economii şi împrumut şi organizaţiile de microfinanţare. Serviciul Fiscal de Stat atenţionează că, această cerinţă este prevăzută în Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Prevderea nu se referă această la reţelele de comerţ ambulant, în care, în aceeaşi perioadă, volumul de vânzări a depăşit suma de 500 de mii de lei. Totodată, nu sunt obligaţi să instaleze terminale POS agenţii economici, volumul de vânzări al cărora a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului precedent, în cazul, când achitarea plăţilor a fost efectuată exclusiv fără numerar, cu excepţia celor efectuate de băncile comerciale.
MAIA va pregăti o iniţiativă legislativă privind asigurarea în agricultură
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va crea proiectul unei legi privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, cu condiţia că terenurile agricole vor fi asigurate. Aceasta este una dintre soluţiile agreate la o nouă şedinţă privind asigurarea în agricultură. Paticipanţii la şedinţă, reprezentanţii agricultorilor şi al companiilor de asigurare, au propus crearea unui cadru legal care ar motiva agricultorii să se asigure şi să se renunţe la ideea obligativităţii. Participanţii au susţinut ideea că primele de asigurare la moment sunt exagerat de mari, deoarece se asigură foarte multe riscuri. Astfel, mecanismul de asigurare care urmează a fi elaborat ar putea să prevadă un număr strict de asigurări specifice, care ar permite micşorarea primei de asigurare.
