[● MARŢI, 22 iunie] [136 de milioane de lei au fost alocaţi din buget pentru reconstrucţia unei porţiuni din traseul Orhei-Rezina ] Pentru reconstrucţia a 25 km de drum pe traseul Orhei-Rezina din bugetul de stat au fost alocaţi 136 de milioane de lei. Lucrările pe acest sector urmează să fie finalizate până pe 10 septembrie, transmite Info-Prim Neo cu referire la un comunicat de presă al Guvernului.Traseul Orhei-Rezina are 46 km, iar reparaţia acestuia în întregime ar putea avea loc anul viitor.Premierul Vlad Filat a declarat că demararea lucrărilor de reconstrucţie a drumului a devenit posibilă ca urmare a identificării mijloacelor necesare în bugetul de stat. „Acesta este doar un început. Vor urma şi alte acţiuni de acest gen”, a spus primul ministru.Reprezentantul firmei moldo-române „Tehnorut”, Teodor Golovatiuc, companie care efectuează lucrările de reconstrucţie a drumului, a menţionat că lucrările au început în 2007, însă, în lipsă de fonduri au fost stopate. „Este nevoie să fie turnate încă două straturi de asfalt, pentru ca şoseaua să fie de calitate”, a spus Teodor Golovatiuc. [A fost actualizată lista societăţilor supuse privatizării în care cota statului nu depăşeşte o pătrime ] Cota statului în 13 societăţi pe acţiuni înscrise în lista de privatizare a fost modificată ca urmare a înscrierii pe contul Agenţiei Proprietate Publică a acţiunilor gospodăriilor agricole lichidate. Cele mai semnificative modificări s-au produs în pachetul de acţiuni al SA Lactis – 2,9% (după modificare) şi SA Vinal-Coci – 3,98%.Alte actualizări au fost determinate de înstrăinarea unor acţiuni în 10 societăţi precum ar fi SA CTI Capital – 17,25% (după modificare), SA Valtu-CIS – 21,12%, SA Seminţe-Agro – 15,05%, Fabrica de conserve din Călăraşi – 5,72% .În alte 8 societăţi pe acţiuni, printre care SA Multevit, SA Orhei-Vit, SA MoldNord, cota statului a fost modificată ca urmare a stingerii datoriilor faţă de participanţii la privatizare din contul valorilor mobiliare din posesie.De asemenea, au fost excluse din lista de privatizare SA Merişor şi Ghiozel Kuzu, ca urmare a radierii acestora din Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organizaţiilor, precum şi SA Moldincombank (pachetul de acţiunii de 1,57% aflat în proprietate statală) ca urmare a aplicării sechestrului asupra cotei statului.După modificările operate pachetele de acţiuni supuse privatizării variază între 22,99% şi 0,06%. [Peste 260 de proiecte investiţionale vor fi prezentate în cadrul acţiunii Moldova Business Week 2010 ] La expoziţia de proiecte investiţionale, care se va desfăşura pe parcursul celor patru zile cât va dura săptămâna investiţională Moldova Business Week 2010, vor fi prezentate potenţialilor investitori peste 260 de proiecte, a menţionat Andrei Timuş, director executiv al Organizaţiei pentru Atragerea Investiţilor şi Promovarea Exporturilor din Moldova (MIEPO) într-o emisiune difuzată de Radio Moldova.Proiectele au fost elaborate de ministere, dar şi de autorităţile publice locale. În special este vorba de proiecte sociale – de edificare sau reabilitare a unor obiective sociale în teritoriu. Standuri separate vor avea Agenţia Proprietate Publică şi agenţiile Nord, Sud şi Centru de dezvoltare regională, create recent.Viorel Chivriga, expert IDIS Viitorul, a apreciat că majoritatea proiectelor expuse prezintă interes, sunt atractive pentru investitori, inclusiv cele prezentate de către agenţiile de dezvoltare regională, dar, în opinia sa, e necesar să fie identificate modalităţi eficiente de promovare a acestora, inclusiv după ce va fi consumat evenimentul. [Peste 260 de proiecte investiţionale vor fi prezentate în cadrul acţiunii Moldova Business Week 2010 ] Produsul Intern Brut (PIB) va atinge anul acesta o valoare nominală de 67,1 miliarde de lei, cu o creştere de 2,5% faţă de anul 2009. Prognozele iniţiale erau de 1,5%. Informaţiile au fost prezentate de ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, la o şedinţă. Odată cu schimbarea indicatorilor, Parlamentul urmează să aprobe proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2010. În primele 4 luni ale anului 2010 au fost acumulate venituri publice în sumă de 7 miliarde 926 de milioane de lei, cu 911 milioane sau cu 13% mai mult decât în perioada respectivă a anului 2009. Totodată, cheltuielile publice în aceeaşi perioadă au constituit 8 miliarde 780 de milioane lei, cu 4,3% mai mult comparativ cu perioada respectivă a anului trecut. Comparativ cu previziunile iniţiale, veniturile şi cheltuielile bugetului public naţional se vor majora cu 1 miliard 507,3 milioane de lei (106%) şi, respectiv, cu 630,1 milioane lei (101,4%), iar deficitul se va reduce cu 877,2 milioane de lei (cu 1,6% din PIB). [● MIERCURI, 23 iunie ] [La Chişinău va avea loc Reuniunea oamenilor de afaceri din Moldova şi România ] Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei şi Camera de Comerţ şi Industrie a României organizează pe 24 iunie la Chişinău Reuniunea oamenilor de afaceri din Republica Moldova şi România, transmite Info-Prim Neo.Desfăşurată în cadrul săptămânii investiţionale „Moldova Business Week 2010”, aceasta va întruni reprezentanţi ai camerelor de comerţ, industrie şi agricultură, ai uniunilor patronale, agenţi economici. Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, din componenţa delegaţiei oamenilor de afaceri din România vor face parte circa 40 de întreprinzători ce activează în domeniile: agricultură şi industria alimentară, industria metalurgică, industria textilă şi a încălţămintei, producerea aparatelor electrocasnice şi a utilajului industrial, producerea şi comercializarea articolelor de birou, cercetare şi dezvoltare, energie regenerabilă, construcţii, servicii juridice şi de consultanţă de afaceri etc. [Încălcări la confiscarea produselor din carne] Procuratura Generală a depistat încălcări la confiscarea produselor din carne, transmise pentru păstrare în depozitul frigorific al ÎS „Moldresurse”. Într-un comunicat de presă al Procuraturii, citat de Info-Prim Neo, se precizează că au fost constatate cazuri când instanţele de judecată au anulat deciziile de sancţionare emise de MAI, pe motiv că încălcarea a fost calificată incorect sau pentru că a fost examinată cauza în lipsa contravenientului. Potrivit comunicatului, deciziile de sancţionare sunt emise în ziua întocmirii procesului-verbal de constatare a contravenţiei, după care sunt prezentate la instanţa de judecată. Aceste decizii se iaz în lipsa contravenientului şi fără ca acesta să mai aibă posibilitatea să prezinte materialele de provenienţă a mărfii. [Corporaţia Financiară Internaţională va lansa mai multe proiecte noi în Republica Moldova ] Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), care face parte din grupul Băncii Mondiale, va finanţa în anul curent în Republica Moldova o serie de proiecte noi, a anunţat şefa misiunii IFC în România şi Republica Moldova, Ana Maria Mihaescu.IFC se arată interesată să susţină companiile private din Republica Moldova în exerciţiul lor de creştere a eficienţei economice şi a rolului pe piaţa locală, precum şi a expansiunii acestora pe pieţele regionale.Va fi continuată activitatea IFC cu băncile comerciale din Moldova şi în acest context, acum o lună, IFC a realizat în seminar de două zile privind evaluarea şi minimalizarea riscurilor de creditare în economiile afectate de criză. Prelungire vor avea şi liniile de creditare în băncile locale, dar cu concentrare pe produse noi, care se vor referi, de exemplu, la stimularea proiectelor de eficienţă energetic. [Guvernul îşi reconfirmă angajamentele de îmbunătăţire a climatului investiţional ] Legislaţia naţională se bazează pe principiul nediscriminării investitorilor. Investitorii străini au posibilitatea de a efectua investiţii pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi în toate domeniile, a declarat premierul Vlad Filat la Moldova Business Week 2010. „Moldova este deschisă pentru atragerea investiţiilor, acestea reprezentând factorul principal în dezvoltarea economică. Iată de ce în demersurile sale de politică economică Republica Moldova stabileşte atragerea investiţiilor drept o prioritate”, a declarat premierul. Vlad Filat a mai spus că Guvernul întreprinde acţiuni de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi investiţional prin eliminarea barierelor şi lansarea unor stimulente pentru investiţii – scutiri de impozite pe venit, de taxe la procurarea utilajelor. Moldova a semnat 38 de acorduri bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, 40 de acorduri de colaborare comercial-economică şi 17 acorduri de comerţ liber în cadrul CSI. Ţara beneficiază de preferinţe comerciale autonome din partea UE şi a început negocierile unui acord de liber schimb cu UE, a mai informat primul ministru. [● JOI, 24 iunie ] [Statul va stimula sporirea eficienţei energetice prin toate instrumentele posibile, deputatul Veaceslav Ioniţă] „Vrem să dezvoltăm un nou segment al pieţei de creditare, cea a creditării în eficienţa energetică”, a declarat deputatul Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, la o dezbatere în cadrul săptămânii investiţionale Moldova Business Week 2010. Veaceslav Ioniţă a spus că experienţa acumulată în cadrul unui proiect realizat cu susţinerea Băncii Mondiale a demonstrat că mijloacele financiare investite în izolarea unui bloc locativ reduce cheltuielile energetice de cel puţin două ori. „Este o investiţie profitabilă. În 3-4 ani banii se recuperează. Vom stimula sporirea eficienţei energetice prin toate instrumentele posibile, inclusiv cu bani europeni care vor veni pentru instituţiile publice şi cu banii de BERD care vor veni, sperăm, pentru bănci, dar şi prin asistenţa oferită de BM. Investiţii se vor face în gospodăria locativ-comunală la schimbarea echipamentelor vechi la staţiile termice, în utilizarea resurselor regenerabile de energie, în modernizarea sistemelor de încălzire la întreprinderi. Domenii sunt foarte multe”, a spus deputatul. [Moldova rămâne fără vistierie ] ProdVistieria de Stat va fi lichidată în baza unei decizii a Guvernului. Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, a declarat că nu este funcţia Guvernului de a completa rezerva de metale preţioase. Pentru aceasta există Banca Naţională a Moldovei. Şi în ţări ca Lituania sau Estonia visteria a fost lichidată.Lingourile de aur şi argint din Fondul de stat al metalelor preţioase şi pietrelor preţioase vor fi transmise BNM pentru completarea rezervelor de metale preţioase, iar o parte din bunuri, în special bijuterii, podoabe, vor fi transmise Ministerului Culturii pentru completarea Fondului cultural. Mai există şi alte active, de exemplu safeurile vistieriei, precum şi bunurile confiscate de la persoanele care au dosare deschise de Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Aceste bunuri vor fi transmise Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS). [În primele 5 luni volumul producţiei industriale s-a apropiat de 10 miliarde de lei în preţuri curente ] Volumul producţiei industriale în ianuarie-mai curent este cu 6,1% mai mare faţă de anul trecut, anunţă Biroul Naţional de Statistică, citat de Info-Prim Neo. Această creştere a fost determinată de majorarea producţiei în industria prelucrătoare – cu 7,8% şi în sectorul energetic – cu 0,7%.Ascensiuni substanţiale s-au înregistrat la întreprinderile de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, a vinului, a produselor de tutun, a băuturilor alcoolice distilate etc. Totodată s-a redus volumul de producţie la întreprinderile de fabricare a sticlei, cimentului, varului şi elementelor din beton, fabricarea produselor finite din metal şi prelucrarea lemnului.Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-mai 2010 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de 9997,4 milioane de lei în preţuri curente. [● VINERI, 25 iunie ] [CCI din Republica Moldova şi România îşi coordonează eforturile de susţinerea a agenţilor economici din cele două ţări ] Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) din Republica Moldova şi Camera de Comerţ şi Industrie a României au semnat un acord de colaborare în cadrul reuniunii oamenilor de afaceri din cele două state, desfăşurată în cadrul săptămânii investiţionale Moldova Business Week 2010. „CCI din Republica Moldova are semnate 12 acorduri de colaborare cu camere de comerţ din judeţele Braşov, Brăila, Constanţa, Iaşi ,Prahova, Sibiu, Suceava, Tulcea , Vrancea, iar filialele CCI au încheiat acorduri de colaborare cu 17 CCI judeţene. Avem lansate şi se realizează cu succes mai multe proiecte în comun, participăm la târgurile şi expoziţiile care au loc. Noul acord semnat va impulsiona relaţiile de parteneriat între instituţiile camerale şi ne va permite să acordăm un sprijin substanţial agenţilor economici în dezvoltarea afacerilor şi penetrarea a noi pieţe”, a declarat la semnarea acordului preşedintele CCI din Republica Moldova, Gheorghe Cucu. Preşedintele CCI din România, Mihail Vlasov, a spus că următoarea acţiune va fi deschiderea unei reprezentanţe a CCI din România la Chişinău. „Această idee ne-a sugerat-o preşedintele Parlamentului şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu care am discutat pe parcursul vizitei sale la Bucureşti. Identificăm împreună cu omologul meu Gheorghe Cucu un sediu şi, în curând, sperăm să deschidem această reprezentanţă, a menţionat Mihail Vlasov. [Marcarea ouălor se amână] Guvernului a prelungit până pe 7 noiembrie termenul în care producătorii agricoli care comercializează ouă trebuie să se asigure cu posibilităţi tehnice de clasificare a acestora după categorii de calitate şi greutate. Iniţial se presupunea că marcarea ouălor va începe la sfârşitul anului 2009. Motivul prelungirii termenului constă în faptul că întreprinderile avicole, afectate de criză, nu dispun de mijloacele necesare pentru procurarea tehnicii necesare. Perioada de până în luna noiembrie se consideră suficientă pentru fortificarea bazei materiale corespunzătoare, amenajarea spaţiilor şi procurarea utilajului, se menţionează în nota informativă a proiectului de decizie. Estimativ, întreprinderile avicole vor investi în utilaj aproximativ 100 de milioane de euro.Norma sanitară privind clasificarea ouălor de pasăre pe categorii de greutate şi calitate şi marcarea lor este importantă atât pentru piaţa internă şi consumatorul autohton, precum şi pentru exportul ouălor, într-un viitor apropiat, pe piaţa UE. [● SÂMBĂTĂ, 16 iunie ] [BERD acordă împrumuturi la două bănci din Republica Moldova pentru proiecte de eficienţă energetică ] BERD a semnat acorduri cu două bănci din Republica Moldova, Moldova-Agroindbank şi Moldincombank, în sumă de 7 şi, respectiv, 6 milioane de euro pentru ca acestea, la rândul său, să acorde împrumuturi pentru proiecte de investiţii în eficienţa energetică a companiilor locale. Şeful Biroului BERD la Chişinău, Libor Krkoska, a precizat că împrumutul va fi folosit pentru a finanţa investiţii precum ar fi: schimbarea echipamentelor energetice, instalarea contoarelor, izolarea termică a clădirilor, renovarea sistemelor de distribuţie termică , instalarea sistemelor de încălzire solară etc. În funcţie de rezultatele proiectelor implementate, companiile private vor beneficia de plăţi de încurajare (granturi) oferite de UE, egale cu 10-20% din valoarea creditului luat de la bancă. [Forumul Economic Vienez a reunit la Chişinău delegaţi din 19 ţări ] Peste 600 de persoane din 19 ţări au participat la cea de-a VI-a ediţie a Forumului Economic Vienez, desfăşurată pentru a doua oară la Chişinău. Premierul Vlad Filat şi-a exprimat convingerea că evenimentul va fi urmat de investiţii din ţările membre, iar impulsionarea fluxului de investiţii regionale va contribui la o mai bună integrare a Republicii Moldova în economia regională şi europeană. „Moldova aşteaptă investiţii în infrastructură şi, în special, în reabilitarea drumurilor, în energetică, în industrie şi sectorul agrar, în sfera educaţiei şi a sănătăţii”, s-a adresat premierul participanţilor la reuniune. Preşedintele Forumului Economic Vienez, Erhard Busek, a menţionat că din 2008, când la Chişinău a avut loc prima şedinţă a Forumului, au intervenit schimbări pozitive, ceea ce face dovada că Republica Moldova se mişcă în direcţia în care trebuie. Erhard Busek a mai spus că este important că în această perioadă de criză Republica Moldova caută posibilităţi să depăşească dificultăţile, lansează diverse proiecte.