●LUNI, 22 aprilie

MAIA prezintă proiectul „Agricultura Competitivă”

Reformele în domeniul creşterii competitivităţii exporturilor moldoveneşti, atragerea investiţiilor în sector şi realizarea integrării în plan comercial cu Uniunea Europeană – vor fi susţinute de proiectul „Agricultura  Competitivă”, prezentat astăzi, 22 aprilie, într-o şedinţă organizată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA). Costul total al proiectului este de 27,4 mln dolari. 18 mln dolari din această sumă este împrumutul Băncii Mondiale. Cu granturi în acest proiect co-participă Fondul Global de Mediu şi Agenţia Suedeză pentru Cooperare Internaţională, la care se adaugă contribuţia Guvernului Republicii Moldova în sumă de 2 mln dolari. Directorul executiv al Unităţii Consolidate pentru Implementarea Proiectelor în domeniul  Agriculturii, finanţate de Banca Mondială, Liviu Gumovschi, a specificat că proiectul  lansat are trei componente: sprijinirea reformelor în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor, doi – sprijinirea eforturilor de îmbunătăţire a oportunităţilor de piaţă pentru agricultori, prin oferirea investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii pos-trecoltare şi crearea şi consolidarea grupurilor de producători, şi trei – sporirea productivităţii prin intermediul managementului durabil al terenurilor.

●MARŢI, 23 aprilie

Al doilea tren renovat în România începe să circule pe traseul Chişinău-Ocniţa

Al doilea tren renovat în Paşcani, România, va fi lansat pe calea ferată de marţi, 23 aprilie. Acesta va circula pe traseul Chişinău-Ocniţa. Renovarea a costat peste 2 milioane de euro, la fel ca şi în cazul primului tren de acest gen. Purtătorul de cuvânt al întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei”, Daniela Jugănaru, a declarat că al doilea tren este aproape identic primului, doar că prezintă unele îmbunătăţiri. Printre modificările operate este faptul că trenul va produce mai puţin zgomot şi a fost îmbunătăţită cabina maşinistului. De asemenea, au fost puse cutii de viteză noi. Preţul la bilete deocamdată rămâne acelaşi. Trenul va circula zilnic din Chişinău spre Ocniţa şi retur.

●MIERCURI, 24 aprilie

În această primăvară Moldova are puţine oi şi capre, acestea fiind şi foarte slabe

Producătorii de ovine şi caprine semnalează un număr scăzut de animale în această primăvară. Animalele care nu au fost sacrificate în urma secetei din vara trecută au ieşit din iarnă foarte slabe şi chiar bolnave. Cu toate acestea, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine, Pintilii Bulgaru, a comunicat că numărul de miei şi iezi născuţi nu este cu mult mai mic faţă de anul trecut. Foarte mulţi crescători au semnalat problemele grave de sănătate la animale, în special, la iezi şi la miei, care s-au soldat cu pierderi importante, fie prin stagnarea în creştere, fie prin mortalitatea ridicată. Medicii veterinari susţin că este vorba de ectima contagioasă. La această infecţie sunt receptive numai oile şi caprele, iar tineretul este mai sensibil decât adulţii. Cei mai predispuşi sunt mieii sugari, începând cu 2-3 săptămâni, şi tineretul până la 2-3 luni. Boala nu se transmite la om prin consumul de lapte sau carne, afectând doar animalele.

Oamenii de la sate tot mai mult încep să utilizeze internetul de viteză mare

Numărul abonaţilor de internet fix din localităţile rurale a crescut mai rapid decât cel al clienţilor din mediul urban. Astfel, anul trecut, numărul abonaţilor la internet fix în mediul rural a sporit cu 34,1% şi a ajuns la 151,9 mii, iar al celor din mediul urban a crescut cu 9,7% şi a însumat 265,3 mii, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Cele mai mari creşteri ale numărului de abonaţi au fost înregistrate în municipiul Chişinău (+17,5 mii), UTA Găgăuzia (+4,8 mii) municipiul Bălţi (+3,5 mii) şi raioanele Cahul, Ialoveni, Hânceşti, Ungheni (+2 mii). Cele mai mici creşteri au fost atestate în raioanele Şoldăneşti, Leova şi Teleneşti. Rata medie de penetrare a serviciilor de acces la internet la puncte fixe la 100 de gospodării casnice a sporit, faţă de 2011, cu 5,2 p. p. şi a însumat 34,8%. În municipiul Chişinău acest indicator a depăşit valoarea de 65%, în Bălţi – 42,8%, în UTA Găgăuzia – 37,6%.

Comitetul PARE 1+1 a acceptat spre finanţare 66 de proiectele investiţionale

Comitetul de Supraveghere a programului PARE 1+1 a acceptat spre finanţare nerambursabilă 66 de proiectele investiţionale, propuse de moldovenii migranţi sau rudele acestora de gradul I. Potrivit Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Moldova, care gestionează programul, proiectele acceptate spre finanţare vizează investiţii cumulative de circa 46 mln lei, iar suma granturilor solicitate este de 12 mln lei. Astfel, se estimează că 1 leu solicitat în cadrul „PARE 1+1” ar putea atrage după sine circa 5 lei investiţi în economie. Analiza cererilor de finanţare denotă că lucrătorii migranţi moldoveni care doresc să investească remitenţele în propria afacere au muncit preponderent în Italia – 40% şi Rusia  –  15%. Ei preferă să investească economiile acumulate în agricultură: sere, depozite frigorifice, ferme de animale; în industrie: deschiderea unor brutării, mici întreprinderi de producere a materialelor de construcţie, a mobilei, brichetelor din biomasă; precum şi în sfera serviciilor: turism, construcţii. Majoritatea cererilor au parvenit din zona Centru a republicii (55%). Din municipiul Chişinău sunt 13%.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va efectua primele controale de stat în iunie

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor este funcţională, iar din luna iunie va efectua primele controale de stat, a anunţat într-o şedinţă directorul acesteia, Gheorghe Gaberi. Agenţia a fost creată la 16 ianuarie 2013, prin decizia Guvernului, obiectivul acesteia fiind de a monitoriza siguranţa alimentelor pe tot lanţul, de la producători până în magazine şi unităţi de alimentaţie publică. În acest moment sunt create 39 de subdiviziuni teritoriale şi 15 posturi de control la frontieră şi în punctele de vămuire. „Au fost elaborate planurile controalelor de stat pe trei domenii: sănătatea plantelor, sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor. Vom urmări ca la efectuarea controalelor să fie respectate cerinţele de siguranţă  aplicate în Uniunea Europeană. Pentru realizarea acestor planuri e nevoie de 12 mln de lei, bani pe care sperăm să-i obţinem la rectificarea bugetului pe anul 2013”, a comunicat directorul. Crearea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor este prevăzută în proiectul Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, aflat în proces de negociere.

●JOI, 25 aprilie

Cinci producători nu respectă condiţiile de producere a cărnii şi mezelurilor

Cinci producători de mezeluri şi carne din Moldova nu respectă cerinţele de producere şi păstrare a produselor. Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor, din 45 de probe prelevate din unităţile de comerţ din Chişinău şi supuse testărilor de laborator, 8 nu corespund cerinţelor documentelor normative conform indicilor fizico-chimici. Conţinutul de fosfor aditiv şi fracţia masică de umiditate depăşeşte cantitatea maximă admisibilă la crenvuşti „cu şuncă” şi parizer „Doctorskaia” produse de SA „Basarabia Nord”; la salam „De Moscova” produs de „Pegas” SRL. Încălcări privind respectarea cerinţelor de producere au fost depistate la salamul „Alex Neosim” şi la salamul „Servelat”, produse de SRL „Alex Neosim”. Totodată au fost depistate neregularităţi la tobă şi la salam „De casă” de SRL „Alcalit”, şi la salamul ”Codru” care este produs de „Cardiax – Plus”.

20 de bunuri proprietate a statului şi lucrări de interes public sunt propuse pentru PPP

În Republica Moldova există cadru legislativ pentru implementarea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP) şi o listă de 20 de bunuri proprietate a statului şi lucrări şi servicii de interes public destinate implementării proiectelor de PPP, a menţionat într-o emisiune la Radio Moldova directorul Agenţiei Proprietăţii Publice pe lângă Ministerul Economiei, Tudor Copaci. „Deocamdată a fost lansat oficial doar un proiect de PPP în domeniul sănătăţii, care prevede dotarea serviciului de imagistică şi radiologie cu dispozitive performante, eficientizarea şi sporirea calităţii acestui serviciu. Dar în curând vor fi lansate şi alte proiecte, atât în baza bunurilor proprietate a statului, cât şi lucrărilor şi serviciilor, specificate în această listă. În afară de aceasta, vor fi lansate proiecte de parteneriat public-privat la nivel de unităţi administrativ-teritoriale”, a spus Tudor Copaci. În opinia sa, pentru ca acest  tip de proiecte să reuşească este necesar ca ele să fie precedate de elaborarea unor studii de fezabilitate profunde, în care să fie stipulate clar obiectivele ambilor parteneri.  Guvernul a aprobat instituirea Reţelei interministeriale de parteneriat public-privat, care va coordona activităţile în domeniu PPP între autorităţile publice centrale şi direcţia pentru parteneriat public-privat din cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice. În prezent această reţea reuneşte 22 de autorităţi publice centrale. Din 2014 pentru membrii reţelei (lista rămâne deschisă) vor fi organizate instruiri, în cadrul unui proiect de twinning.

●VINERI, 26 aprilie

Ieftinirea petrolului pe piaţa internaţională poate genera unele reduceri şi în Moldova

Scăderea continuă a preţului la petrol pe piaţa internaţională, care a ajuns la circa 100 de dolari pentru un baril, ar putea genera unele ieftiniri şi pe piaţa din Republica Moldova. Expertul economic Viorel Chivriga a declarat că un preţ mai mic la combustibil va duce la scăderea costului mărfurilor industriale şi produselor alimentare pe care Moldova le importă. Cât ţine de preţurile la benzină, motorină şi uleiuri din petrol, expertul nu exclude unele scăderi de preţ, dar spune că vor fi nesemnificative. La începutul lunii aprilie preţul petrolului a scăzut cu aproape 10% faţă de perioada similară a anului precedent şi a coborât sub 100 dolari pentru un baril. De la începutul anului 2013, costul aurului a scăzut cu 20%. La bursa din New York, acum o săptămână, preţul ajungea până la 1360 de dolari pe uncie, o scădere record pentru ultimii 30 de ani.

Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică anticipează o creştere economică de 2-5%

Ritmul de creştere a economiei naţionale în anul curent va varia între 2 şi 5%. Directorul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS), Alexandru Stratan, a declarat, la lansarea publicaţiei trimestriale „Tendinţe în economia Moldovei”, că această ipoteză se bazează pe mai mulţi factori. În parte, pe stabilizarea economiei UE cu începere din a doua jumătate a anului şi pe creşterea cererii pe piaţa comunitară la exporturile moldoveneşti. De asemenea, potrivit expertului, se aşteaptă evoluţii relativ favorabile la preţurile internaţionale la gaze şi produse minerale, precum şi recuperarea în sectorul agricol. În opinia analiştilor IEFS, cu 7% va creşte consumul privat, datorită sporirii remitenţelor, precum şi a majorării salariilor.  Reducerea ratelor dobânzii la credite va facilita activitatea investiţională.  Exporturile se vor majora cu 9,5%.  Iar sporirea consumului va determina şi impulsionarea importurilor.

●SÂMBĂTĂ, 27 aprilie

Semănatul de primăvară, încheiat la orz şi mazăre

Circa 320 de mii de hectare (40%) din cele 800 de mii preconizate pentru culturile de primăvară au fost  semănate, a comunicat într-o emisiune la Radio Moldova ministrul  agriculturii şi industriei alimentare în exerciţiu, Vasile Bumacov. Oficialul a specificat  că au fost semănate suprafeţele de orz şi mazăre. Acum se lucrează la semănatul  porumbului, florii soarelui şi sfeclei de zahăr. Datorită condiţiilor meteorologice favorabile, dar şi a faptului că producătorii au avut posibilitatea de a pregăti la timp atât tehnica, cât şi stocurile de seminţe şi fertilizanţi, semănatul se va încheia în a doua decadă a linii mai, adică în termene optime, a spus ministrul. Potrivit lui Vasile Bumacov, şi semănăturile de toamnă arată bine pe toate suprafeţele. Anul agricol promite să fie unul bun, cu posibilitatea pentru producători de a-şi recupera o parte din pierderile provocate de seceta din 2012.