● LUNI, 21 martie
Prevederi noi cu privire la electrocasnicele comercializate
Produsele cu impact energetic, care vor fi plasate pe piaţă, vor fi însoţite, în mod obligatoriu, de o etichetă ce indică consumul de energie. O prevedere în acest sens se conţine în proiectul modificărilor şi completărilor, aprobate de Guvern în mai multe regulamentele cu privire la plasarea pe piaţă a maşinilor de spălat, frigiderelor şi aparatelor TV. Documentul face concretizări referitor la forma etichetei, precum şi a informaţiei ce urmează a fi plasate pe acesta pentru consumatori, locul unde aceasta necesită a fi plasată. Potrivit autorilor proiectului, consumul de energie de către electrocasnice înregistrează un trend ascendent, în condiţiile progresului tehnologic şi creşterii ofertei pe piaţă a acestora. Este o problemă pentru majoritatea ţărilor europene, inclusiv pentru Moldova, care importă în proporţie de 95% resursele energetice. Conform unor date, către anul 2020 aparatele casnice vor atinge un consum de peste 2 ori mai mare decât cel înregistrat în 2009, iar emisiile de carbon vor creşte.
AAPM: Demontarea panourilor publicitare din Chişinău va prejudicia bugetul municipal
Demontarea panourilor publicitare de pe străzile din Chişinău ar putea prejudicia bugetul municipal cu circa 26 de milioane de lei. De această părere sunt operatorii de publicitate, membrii Asociaţiei Agenţiilor de Publicitate (AAPM), care sunt nemulţumiţi de recenta decizie a primarului de a demonta panourile de pe mai multe străzi. Vicedirectorul unei companii de publicitate, Iurie Caluja, a menţionat, în cadrul unei conferinţe de presă , că până a demonta panourile, autorităţile publice locale trebuie să ia în calcul consecinţele care pot surveni ca urmare acestei acţiuni. Iurie Caluja a menţionat că vânzările în domeniul panotajului publicitar stradal constituie anual circa 100 de milioane de lei. „După estimările noastre, volumul pieţei publicităţii stradale este de peste 100 de milioane de lei. Din aceste 100 de milioane, peste 26 de milioane sunt achitate nemijlocit în bugetul municipal sub formă de impozit pe publicitate. Calculele elementare arată că 16-17 milioane este plata directă sub formă de TVA”, a menţionat Iurie Caluja.
● MARŢI, 22 martie
Climatul de afaceri din Moldova înregistrează cele mai proaste rezultate, sondaj
Pentru ultimul trimestru al anului precedent, indiferent de tipul întreprinderii, locală sau străină, tendinţa generală este în scădere, atingând cel mai jos nivel din iunie 2015. Şefii întreprinderilor străine sunt cei mai afectaţi de contextul local. Niciun tip de sector de activitate nu a fost cruţat, scăderea cea mai mare fiind atestată în sectorul finanţelor, băncilor şi asigurărilor. Iar indicatorul privind climatul de afaceri este cel mai prost din toate cele înregistrate vreodată. Barometrul de afaceri pentru trimestrul IV al anului 2015 a fost prezentat marţi, 22 martie, de Camera de Comerţ şi Industrie Franţa - Moldova, Asociaţia obştească „Colaborare Economică Moldo-Germană” şi Magenta Consulting. Chiar dacă pe parcursul trimestrului precedent întreprinderile chestionate se aşteptau la perspective pozitive de dezvoltare a afacerilor lor, acest indicator resimte, de asemenea, o scădere considerabilă. Întreprinderile manifestă o prudenţă mare şi nu se aşteaptă la o ameliorare a afacerilor lor în următorul trimestru. Sectorul agriculturii şi industriei agroalimentare este mai pesimist. Întreprinderile chestionate au continuat să investească pe parcursul ultimului trimestru, conform previziunilor exprimate pe parcursul ultimei chestionări. Tendinţa rămâne identică pentru trimestrul următor, chiar dacă această dorinţă de a investi este modestă sau aproape de zero pentru întreprinderile străine. Întreprinderile din sectorul bancar şi cel al asigurărilor, preconizează să-şi reducă investiţiile în perioada următorului trimestru.
Primele tendere în cadrul proiectului „ESCO Moldova” vor fi organizate în luna iunie
Primele tendere pentru selectarea companiilor care vor furniza servicii de eficientizare a consumului de energie în clădirile publice din Chişinău, în cadrul proiectului „ESCO Moldova”, urmează a fi organizate în luna iunie a acestui an. Companiile selectate vor primi din partea Fondului de Garantare a Împrumutului o asistenţă financiară în valoare de 900 de mii de dolari, bani ce vor fi utilizaţi în calitate de gaj la accesarea împrumuturilor de către antreprenori. Proiectul „ESCO Moldova- Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice” este implementat de PNUD şi susţinut de Primăria municipiului Chişinău. Managerul proiectului, Nicolae Zaharia, a declarat că ESCO reprezintă servicii energetice prin care o companie furnizează soluţii de eficientizare a consumului de energie într-o clădire, recuperându-şi investiţia din economiile realizate pe parcursul unei perioade determinate. În cadrul proiectului urmează a fi selectate edificiile în care vor fi efectuate, după caz, lucrări de termoizolare, înlocuire a geamurilor, ajustări la sistemul de încălzire. Managerul proiectului a menţionat că acele companii care vor fi selectate pentru executarea lucrărilor vor primi din partea Fondului de Garantare a Împrumutului o asistenţă financiară în valoare de 900 de mii de dolari. Concomitent, Fondul de Eficienţă Energetică va oferi companiilor un grant în valoare de trei milioane de dolari. Astfel, banii, pe care îi oferă proiectul companiilor, vor fi utilizaţi în calitate de gaj pentru împrumutul acordat.
Banca Mondială, despre economia Republicii Moldova
Fiind o economie mică şi deschisă, crearea locurilor de muncă în Moldova depinde de comerţ. Economia a devenit mai deschisă în ultimii 20 de ani, iar valoarea comerţului a crescut de patru ori. Totuşi, Moldova nu a putut să beneficieze pe deplin de oportunităţile aferente comerţului extern. Concluziile se regăsesc în „Studiul privind comerţul în Moldova”, ce evaluează performanţa comerţului extern al ţării şi oferă recomandări de politici pentru a stimula exporturile, prezentat de Oficiul Grupului Băncii Mondiale din Moldova. Managerul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Alexander Kremer, a subliniat că acest studiu arată, de fapt, cum perspectivele de export ale Moldovei depind de reformele din interior. „Stoparea complicaţiilor de la frontieră şi reducerea birocraţiei sunt mult mai importante pentru exporturile moldoveneşti, decât acordurile internaţionale privind comerţul”, a specificat oficialul. Constatările principale şi recomandările studiului menţionează faptul că exporturile au crescut. Suma exporturilor plus importurile s-a extins substanţial de la 1,2 milioane de dolari în 2000 la 7,8 milioane de dolari în anul 2013. Diversificarea pieţelor şi produselor a contribuit în mod considerabil la creşterea exportului. Investiţiile străine directe, cruciale pentru stimularea competitivităţii exporturilor, s-au redus după anul 2007 şi au rămas la un nivel dezamăgitor de 3,11% din PIB în anul 2013. Zonele economice libere din Moldova au jucat un rol foarte important în atragerea investiţiilor.
Consumatori finanţează indirect separatismul în propria ţară, experţi
Societatea pe Acţiuni „Moldovagaz”, unde Guvernul Republicii Moldova are o un pachet acţionar de peste 35%, achiziţionează gaze naturale şi pentru regiunea transnistreană, care din anii 1990 nu achită consumul acestora. Astfel, s-au acumulat datorii imense faţă de compania rusească „Gazprom”. De această părere sunt experţii Victor Parlicov şi Sergiu Tofilat, care au participat la dezbaterea online organizată de Institutul pentru Dezvoltare şi iniţiative Sociale „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă. Potrivit lor, anume această schemă face ca, procurând ulterior energia electrică produsă în regiunea transnistreană din gazele ruseşti neachitate, consumatorii din Moldova indirect să finanţeze separatismul în propria ţară. Expertul Victor Parlicov a menţionat că din anii 1990 funcţionează o schemă de contractare a gazului natural prin care întregul volum de gaze este contractat de „Moldovagaz”. Potrivit lui, compania „Moldovagaz” solicită de la „Gazprom” întregul volum de gaz, inclusiv pentru partea stângă a Nistrului. „Datoriile se acumulează pentru că nu „Gazprom” furnizează direct gazul în regiunea transnistreană, dar noi, am în vedere „Molovagaz”. Ea, practic, prestează serviciul de legalizare a activităţii „Gazprom”-ului în regiunea transnistreană”, a afirmat Victor Parlicov. În ceea ce priveşte problema datoriilor faţă de compania rusească „Gazprom”, expertul a menţionat că s-a ajuns într-o situaţie când nimeni nu are o soluţie în acest sens.
●MIERCURI, 23 martie
UniAgroProtect cere insistent taxe vamale de protecţie a pieţei agroalimentare
Asociaţia UniAgroProtect se declară profund îngrijorată de faptul că Guvernul tergiversează introducerea unor taxe vamale de protejare a pieţei interne de importul cărnii de pasăre şi a unor produse lactate din Ucraina. Alexandru Slusari, preşedintele asociaţiei, a remis presei un mesaj în care menţionează că a trecut mai mult de o lună de când proiectul respectiv a fost elaborat, dar stagnează. „Vă atragem atenţia că introducerea taxelor vamale speciale de protejare este o măsură absolut legală şi conformă normelor Organizaţiei Mondiale de Comerţ, precum şi prevederilor Acordului de Comerţ Liber în cadrul CSI. Această măsură poate fi aplicată atunci când se produce o creştere a importului din orice ţară, care depăşeşte 15% din volumul de import pentru perioada similară sau există riscul iminent pentru astfel de creştere”, a specificat Alexandru Slusari. După introducerea embargoului la importul produselor agroalimentare din Ucraina în Federaţia Rusă, producătorii ucraineni au început mai activ să pătrundă pe piaţa moldovenească. Potrivit lui Alexandru Slusari, recent au fost acreditate câteva zeci de companii din ţara vecină, care deja fac importuri masive de carne şi de lapte în Moldova.
Ministerul Economiei propune taxe vamale la importul mai multor produse din Ucraina
La importul produselor din carne, a lactatelor şi cimentului din Ucraina urmează a fi introduse taxe vamale. Ministerul Economiei a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la aplicarea taxelor vamale în regimul de comerţ cu ţările CSI, cu o valabilitate până la 31 decembrie 2016. Potrivit Ministerului Economiei, proiectul a fost elaborat ca urmare a solicitărilor procesatorilor de lactate şi carne de a întreprinde măsuri de protecţie a ramurii în legătură cu creşterea pe piaţă a volumului şi sortimentului de produse de origine ucraineană. Totodată, decizia se întemeiază pe statisticile vamale, care atestă o majorare a importurilor de lactate cu 15% şi a prevederilor Acordului de comerţ liber cu CSI. Conform anexei la document, produsele din carne, aproape tot spectrul de lactate şi ciment urmează a fi excluse din comerţul liber cu Ucraina şi aplicate taxe vamale la import. Proiectul de hotărâre a trecut etapa de avizare la autorităţile publice şi săptămâna viitoare va fi înaintat Guvernului spre aprobare. Totodată, la sfârşitul lunii martie, în cadrul Ministerului Economiei este planificată o întrevedere la nivel de experţi cu reprezentanţii părţii ucrainene pe marginea acestui subiect.
Moldova va avea un nou acord cu Turcia de promovare şi protejare a investiţiilor
Guvernele Republicii Moldova şi Turciei vor semna un nou Acord privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, Executivul a aprobat semnarea acestuia în şedinţa sa de miercuri, 23 martie 2016. După semnare, noul Acord îl va substitui pe cel semnat în februarie 1994. Prevederile acestuia sunt în concordanţă cu schimbările economice ce au intervenit în economiile ambelor ţări, precum şi cu aprofundarea relaţiilor de colaborare moldo-turce. Acordul va fi semnat pe o perioadă de 10 şi poate fi prelungit dacă părţile semnatare îşi vor exprima dorinţa.
● JOI, 24 martie
Reformarea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară este crucială, analiză
Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară, oficiul însărcinat cu coordonarea instituţiilor responsabile de stabilitatea sectorului financiar, se confruntă în prezent cu mari probleme de guvernanţă, cauzate de afiliere politică puternică şi mandat neclar, transformându-se astfel într-o parte a problemei, în soluţionarea crizei bancare. Concluzia aparţine experţilor de la Echipa Economică Germană şi Expert-Grup, care au analizat şi au elaborat un plan de reformare a acestei instituţii. Potrivit analizei, reformarea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară este crucială pentru prevenirea potenţialelor crizelor financiare. Experţii concluzionează că CNSF necesită a fi reformat deoarece aproape jumătate din membrii săi sunt afiliaţi politic. În plus, CNSF a funcţionat – de facto – ca un organ, mai curând, de aplicare a legii, decât ca o platformă de comunicare, astfel ameninţând independenţa Băncii Naţionale. Pe lângă aceasta, instituţia a avut un mandat neclar, în condiţiile în care multe din activităţile CNSF-ului se suprapun cu responsabilităţile membrilor. În cele din urmă, acesta funcţionează ca o instituţie de gestionare a crizelor, cu un accent limitat pe prevenirea crizelor.
Măsuri temporare de protejare a pieţei interne, aplicate la unele produse importate
Până la sfârşitul anului curent la importul produselor lactate, cărnii şi cimentului din Ucraina vor fi aplicate taxe vamale. O decizie în acest sens a fost aprobată de Guvern. Aplicarea taxelor vamale la produsele nominalizate este temporară, urmărind scopul de a proteja piaţa internă de importurile, în special de produse lactate şi carne din Ucraina, care au crescut în ultimele luni cu circa 15%, fapt semnalat în repetate rânduri de către agenţii economici autohtoni, procesatori de lactate şi carne. Aceştia susţin că sunt nevoiţi să activeze în condiţii de concurenţă neloială, în ţara vecină fiind mai ieftine nutreţurile. Proiectul deciziei a fost elaborat de Ministerul Economiei, care şi-a propus să desfăşoare o întâlnire până la finele acestei luni cu experţi din Ucraina pentru a face un schimb de opinii suplimentar la această temă şi eventual pentru a identifica soluţii. Totodată, premierul Pavel Filip a recomandat Ministerului să discute amplu cu toate părţile interesate, deoarece limitarea importului acestor produse ar putea conduce la majorarea preţurilor la ele.
● SÂMBĂTĂ, 26 martie
Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară va fi reformat
Urmează reformarea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară (CNSF). Despre aceasta a discutat premierul Pavel Filip la o întrunire unde s-a vorbit despre propunerile Echipei Economice Germane şi Organizaţiei Expert-Grup privind necesitatea reformării CNSF şi modalităţiile de organizare mai eficientă a activităţii lui.Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, viitoarea structură ar trebui să devină o platformă de comunicare şi coordonare a acţiunilor între membri, axată pe acţiuni de prevenire a crizelor sistemice. Astfel, elemente importante vor fi asigurarea caracterului apolitic al CNSF şi definirea clară a mandatului şi rolului membrilor. În opinia experţilor, numărul membrilor CNSF trebuie să fie redus, incluzând reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Ministerului Finanţelor şi ai Fondului de Garantare a Depozitelor.
Mai mult timp pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională
Realizarea Documentului unic de program (DUP) pentru anii 2013 – 2015 a fost prelungită de Guvern cu un an, până 2016. Documentul unic de program include proiectele de dezvoltare regională, care urmează a fi implementate. Acestea sunt finanţate din Fondul naţional pentru dezvoltare regională, care constituie 1% din veniturile aprobate în bugetul de stat pe anul respectiv. În DUP pentru 2013 - 2015 a fost preconizată realizarea a 64 de proiecte de importanţă regională, ce ţin de aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei, construcţia unor tronsoane importante de drumuri, reabilitarea obiectivelor turistice, a parcurilor, precum şi edificarea unor infrastructuri menite să susţină dezvoltarea businessului la nivel de regiuni. Valoarea acestora a fost estimată la 1,25miliarde de lei. Din Fondul naţional pentru dezvoltare regională au fost alocate în această perioadă 556 de milioane de lei.
