[● LUNI, 21 mai] [Persoanele juridice vor plăti mai puţine impozite în bugetul capitalei, dar mai multe în cel de stat] Cota impozitului pe venitul persoanelor juridice, defalcată în bugetul municipiului Chişinău urmează să fie diminuată prin lege, dar şi majorată cota defalcărilor în bugetul de stat. Actualmente, impozitul persoanelor juridice care au sediul în municipiul Chişinău este defalcat în cote egale 50:50 în bugetul municipal şi cel de stat. Pe de altă parte, precum se menţionează în nota informativă a MF, care însoţeşte proiectul modificărilor şi completărilor, în cazul când cota veniturilor ce revine unui locuitor este mai mare decât suma cheltuielilor calculată în bugetul local, conform normativelor medii estimate, bugetul unităţii teritoriale respective, în cazul de faţă a municipiului Chişinău, transferă în fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ - teritoriale, format de bugetul de stat, suma veniturilor ce depăşeşte 20% din necesităţile minime de cheltuieli ale bugetului municipal (?). Pentru a exclude inechităţile fiscale, MF propune să fie diminuată prin lege şi cota defalcărilor din impozitul persoanelor juridice, transferate la bugetul municipiul Bălţi. [● MARŢI, 22 mai ] [Moldova se împrumută cu 20 mln dolari pentru modernizarea infrastructurii energetice] Moldova va împrumuta de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 20 mln dolari pentru modernizarea infrastructurii energetice. Acordul de finanţare a fost semnat marţi, 22 mai, de către prim-ministrul Vlad Filat şi Paul Henri Forestier, director regional BERD pentru Caucaz, Moldova şi Belarus. Perioadă de rambursare a împrumutului este de 15 ani, cu o perioadă de graţie de 3 ani şi o rată a dobânzii LIBOR (0,7314) + 1%. Cu aceşti bani, până în aprilie 2017, urmează să fie reabilitate reţelele electrice interne de transport ale ÎS „Moldelectrica”. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţie (BEI) sunt dispuse să cofinanţeze proiectul cu 20 mln dolari SUA şi, respectiv, cu 17 mln euro. Iar Comisia Europeană a luat decizia de aloca un grant de 8 mln euro, prin intermediul Facilităţii de Investiţii pentru Vecinătate. „Acordurile cu Banca Europeană de Investiţie şi Comisia Europeană vor fi semnate în viitorul cel mai apropiat, după finalizarea procedurii de aprobare în cadrul instituţiilor partenere externe”, a precizat Vlad Filat. [Business la feminin] O treime din oamenii de afaceri din Moldova sunt femei, dar această cifră este foarte mică. Femeile aduc valoare mai mare afacerilor şi amintesc bărbaţilor de corectitudine şi echilibru. Declaraţia a fost făcută de către ministrul economiei, Valeriu Lazăr, la evenimentul de lansare a Programului „Femeile în afaceri”. Programul „Femeile în afaceri”, lansat de către Business Advisory Services (BAS) BERD cu susţinerea financiară a Guvernului Suediei, va fi implementat pe parcursul anilor 2012-2014 şi are ca scop promovarea şi încurajarea femeilor din Moldova să-şi dezvolte o carieră în domeniul afacerilor sau să-şi înceapă propria afacere. BAS va cofinanţa până la 70% din costul total al proiectului de consultanţă, maximum 10 mii de euro. De asemenea, va organiza mese rotunde, seminare şi cursuri de instruire pentru femeile antreprenori. În cadrul programului vor mai fi desfăşurate activităţi de promovare a antreprenoriatului feminin şi vor fi prezentate istoriile de succes ale femeilor de afaceri. Candidatele la programul BAS trebuie să fie capabile să achite cel puţin 40% din costul total al proiectului de consultanţă. [Moldova nu trebuie să conteze prea mult pe asistenţa externă, Valeriu Lazăr] Moldova trebuie să valorifice potenţialul său economic şi să nu conteze prea mult pe asistenţa externă pentru dezvoltare, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, referindu-se la concluziile recentei misiuni a FMI în Moldova, publicate luni pe site Reprezentanţei FMI la Chişinău. Potrivit lui Valeriu Lazăr, stabilirea riguroasă a priorităţilor şi gestionarea bună a resurselor – ar fi premisele unei evoluţii bune a Moldovei pe termen mediu şi lung. Potrivit vicepremierului, provocările majore pentru economia Moldovei sunt îmbunătăţirea substanţială a administrării fiscale şi vamale, precum şi reducerea cheltuielilor cu circa 1 mlrd lei. Valeriu Lazăr a reiterat poziţia privind necesitatea extinderii listei obiectelor supuse privatizării, inclusiv a unor întreprinderi mari (AIR Moldova,Tutun CTC) şi reducerea numărului întreprinderilor de stat sau în care staul deţine cote-părţi. [Curţile de conturi ale Moldovei şi Rusiei evidenţiază carenţele cooperării comerciale bilaterale] Circa 12% din producţia moldovenească exportată anul trecut pe piaţa rusă nu a corespuns normelor sanitare, faţă de 5% în 2008. Constatările au fost făcute de către preşedintele Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse, Serghei Stepaşin, la şedinţa comună a plenului Curţii de Conturi din Moldova şi Colegiului Curţii de Conturi din Federaţia Rusă. Şedinţa a avut loc luni, 21 mai, la Chişinău. Serghei Stepaşin a recomandat serviciilor antrenate în certificarea calităţi să conlucreze mai intens la etapa care anticipează plasarea pe piaţă a producţiei, pentru a evita consecinţele neplăcute şi cheltuielile neperformante. Potrivit lui Serghei Stepaşin, un impediment în acest moment în dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre cele două state este şi încasarea pe teritoriul Moldovei a plăţii pentru poluarea mediului, care creează condiţii inegale pentru producătorii locali şi importatori. Taxa se aplică importatorilor şi este mărime de la 0,5 până la 5% din valoarea în vamă a circa 180 de denumiri de producţie. În conformitate cu modificările legislative operate de Parlamentul de la Chişinău, taxa respectivă va fi anulată de la 1 ianuarie 2013. Auditul paralel evidenţiază necesitatea extinderii numărului de terminale vamale în regim de "fereastră unică" pentru producţia întreprinderilor vinicole moldoveneşti. Preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Moldova, Serafim Urecheanu, a spus că raportul de audit va transmis guvernelor şi legislativelor din cele două ţări. În opinia sa, aspectele negative evidenţiate urmează să fie înlăturate pas cu pas, fără a fi politizate. [Economia Verde adună adepţi şi în Moldova] Circa 100 de companii moldoveneşti vor benefica de asistenţă în cadrul Programului Naţional de producere mai pură, lansat astăzi, 22 mai. Viceministrul economiei, Sergiu Ciobanu, a spus că producerea mai pură este o componentă a conceptului de Economie Verde, care poate şi trebuie să fie implementat de către companiile moldoveneşti. Ministrul mediului, Gheorghe Şalaru, a spus că acest program este important nu numai prin faptul că va ajuta întreprinderile să facă evaluări cum utilizează resursele – apa, energia, dar şi să reducă deşeurile de producţie. Programul are o durată de trei ani. Acesta a fost testat la nivel pilot în 5 întreprinderi din construcţii şi industria alimentară. Igor Merenco, electrician-şef la SA Carmez, a declarat că numai schimbarea graficului de muncă a permis economisiri mari de energie electrică şi gaze la întreprindere. [Patronatele solicită tratarea egală a contribuabililor] Patronatele solicită tratarea egală a contribuabililor, spunând că nu este corect ca un agent economic să contribuie cu un procent mai mic la buget, iar altul cu un procent mai mare. Problemele patronilor au fost discutate marţi, 22 mai, la adunarea generală a Confederaţiei Naţionale a Patronatului.Preşedintele confederaţiei, Leonid Cerescu, a declarat că diferenţa procentului achitat la stat însemna că în acelaşi domeniu un agent economic produce marfa cu preţul de cost mai mare şi devine necompetitiv, iar celălalt cu preţul de cost mai mic şi are un avantaj la comercializare, astfel creându-se o concurenţă neloială. O altă problemă abordată constituie achitarea salariilor în plic şi munca la negru. Potrivit lui Leonid Cerescu, acest fenomen majorează presiunea fiscală asupra întreprinderilor care activează legal. Prim-ministrul Vlad Filat, prezent la eveniment, a declarat că toate propunerile venite din partea mediului de afaceri vor fi sintetizate, examinate şi vor fi făcute mai multe ajustări în legislaţie. [● JOI, 24 mai] [Guvernatorul BMN propune înlocuirea Consiliului de administrare al Băncii] Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, propune înlocuirea Consiliului de administrare cu două organe: Consiliul de supraveghere şi Comitetul de Administrare. Dorin Drăguţanu a prezentat deputaţilor din Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi un proiect de lege prin care propune instituirea unui consiliu de supraveghere la BNM. Astfel de consilii au mai multe bănci centrale din statele europene. Consiliul de supraveghere ar urma să fie constituit din 7 membri, 4 nefiind salariaţi ai băncii, iar încă 3 vor fi cei din care va consta şi Comitetul de Administrare – guvernatorul şi viceguvernatorii BNM. Cei patru membri care nu vor fi salariaţi ai BNM urmează a fi numiţi 2 de Parlament, unul de către preşedintele ţării şi altul de către Guvern. Dorin Drăguţanu a spus că acest consiliu va lua şi unele decizii în privinţa salarizării personalului BNM şi majorarea bugetului Băncii când va fi nevoie. Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, nu a susţinut proiectul, spunând că nu este corect ca un consiliu de supraveghere să poată lua decizii. Şi alţi membri ai comisiei nu au fost de acord cu unele prevederi din proiect, în special cu faptul că 3 membri ai Consiliului de Supraveghere sunt din Comitetul de Administrare, astfel, spun ei, ar exista conflict de interese. Deputaţii au amânat avizarea proiectului şi i-au cerut guvernatorului BNM să-l modifice. [Compensaţii mai mari la accesarea creditelor de către agricultori] Mărimea compensaţiei acordată de către stat la creditele accesate în această primăvară de către producătorii agricoli pentru procurarea resurselor materiale va fi majorată de la 150 la 400 de mii de lei.Guvernul a operat modificările respective în Regulamentul privind subvenţionarea producătorilor agricoli pe anul curent. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a spus că situaţia în sectorul agrar este dificilă, producătorii au fost afectaţi de seceta din toamnă şi gerurile din iarna trecută şi au nevoie de mijloace financiare suplimentare pentru a procura diverse materiale şi a recupera cât de cât pierderile suportate. Printre culturile subvenţionate au fost introduse şi culturile aromatice, pentru a permite relansarea a ramurii respective. Totodată va fi subvenţionată producerea răsadului de legume în sere.