●LUNI, 2 octombrie

Declarațiile de tranzit T1 se fac la posturile vamale doar în format electronic

Din 1 octombrie, perfectarea declarațiilor vamale de tranzit T1 în toate posturile vamale moldovenești are loc doar în format electronic. Potrivit Serviciului Vamal, eliminarea documentelor pe suport de hârtie va reduce durata de vămuire și staționarea în punctele de trecere a frontierei și va diminua cheltuielile suportate de către agenții economici pentru achitarea serviciilor de brokeraj. Declarațiile în format electronic sunt valabile pentru mărfurile aflate în tranzit, transportate pe cale ferată sau rutieră, cu excepția mărfurilor transportate sub acoperirea carnetului TIR. Acestea nu se aplică în cazul tranzitului bunurilor transportate de persoanele fizice scutite de la plata drepturilor de import/export, a bunurilor care fac obiectul operațiunilor de mesagerie având ca destinatari persoane fizice, dar și a mărfurilor transportate prin poștă. Utilizarea procedurii electronice fără suport de hârtie este posibilă din 8 septembrie la Biroul vamal Centru – postul vamal Chișinău 3; Sculeni – Sculeni; Biroul vamal Nord – postul vamal Otaci–Moghiliov-Podolisk; Biroul vamal Sud – postul vamal Cahul.

Moldova Business Week începe marți la Chişinău

În jur de 1000 de participanți din peste 20 de state vor participa la ediția a IV-a a săptămânii de afaceri „Moldova Business Week 2017”, care se va desfășura la Chișinău în perioada 3-6 octombrie. În ultima zi a evenimentului este așteptat premierul Ucrainei, Volodimir Groisman. Vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei şi infrastructurii, a declarat luni, 2 octombrie, în cadrul unui briefing de presă, că în cele patru zile de eveniment vor fi organizate 30 de reuniuni, la care vor participa oameni de afaceri, funcționari guvernamentali, reprezentanți ai autorităților locale etc. În cadrul panelurilor se vor purta discuții despre investiții şi promovarea exporturilor moldovenești. În una din zilele săptămânii va avea loc şi o deplasare la Zonele Economice Libere. Pe 4 octombrie va fi organizat un forum investițional moldo-italian, iar pe 5 octombrie – unul dedicat exporturilor moldovenești. Pe 6 octombrie va avea loc conferința internațională specializată în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit vicepremierului Octavian Calmâc, săptămâna de afaceri „Moldova Business Week” reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente pentru promovarea imaginii țării la nivel internațional. Contribuie la intensificarea și transparentizarea dialogului dintre sectorul public și cel privat, la sporirea competitivității companiilor autohtone, promovarea exportului și atragerea investițiilor străine.

Banca Mondială estimează pentru 2017 o creștere a economiei cu 3,5%

Banca Mondială estimează pentru anul 2017 în Republica Moldova o creștere a economiei cu 3,5%. Creșterea va fi susținută de o recoltă bună și un consum privat puternic pe fundalul remiterilor mai mari și creșterilor salariale din sectorul privat și public. Totodată, consolidarea creșterii pe termen mediu va depinde de restructurarea sectorului financiar și energetic, și de eficiența finanțelor publice. Concluziile au fost prezentate luni, 2 octombrie, în cadrului unui eveniment de prezentarea a perspectivei economice pentru Moldova. Economistul Marcel Chistruga a declarat că în prima jumătate a anului 2017, PIB-ul real a crescut cu 2,8%, determinat în principal de consumul privat. Redresarea remiterilor, creșterea solidă a salariilor și indexarea pensiilor în 2016 au impulsionat creșterea consumului (+3,6%). În pofida creșterii robuste a exporturilor (+14,6%), datorată recoltei bune din 2016, importurile au crescut cu 13,9%. Ca rezultat, se atestă o contribuție negativă a exporturilor nete. Investițiile în mijloacele fixe și-au revenit după scăderea accentuată din 2016 și au înregistrat o creștere de 4,8%. Pe partea de producție, cu o industrie stagnantă, principalul factor care a impulsionat creșterea a fost comerțul, în timp ce agricultura s-a diminuat cu 4,1%. Grație veniturilor reinvestite, investițiile directe nete au ajuns la 2,2% din PIB, de la 1,6% la sfârșitul anului 2016. După scăderea din 2016, remiterile au crescut cu 10,5%. Datoria externă a rămas principala sursă de finanțare a deficitului de cont curent. Datorită aprecierii leului, datoria externă a scăzut cu 5,7 puncte procentuale, până la aproape 92% din PIB. Potrivit lui Marcel Chistruga, creșterea economiei estimată – de 3,5% va fi susținută de o recoltă bună și un consum privat puternic pe fundalul remiterilor mai mari și creșterilor salariale din sectorul privat și public. În pofida evoluției favorabile a exporturilor, având la bază expansiunea semnificativă a importurilor, contribuția comerțului net la creșterea PIB va rămâne negativă. În 2017, pe fundalul unei asistențe externe mai mici din partea UE, deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 3% din PIB. Creșterea puternică a veniturilor publice va compensa evoluția cheltuielilor publice, estimează experții. În cazul în care se va materializa sprijinul internațional suplimentar, se estimează o creștere mai accentuată a investițiilor publice. Marcel Chistruga a mai spus că cele mai însemnate riscuri la scenariul de bază al prognozei derivă din încetinirea implementării reformelor necesare pentru sustenabilitatea creșterii economice. Inclusiv, reforme ce țin de restructurarea sistemului financiar și energetic, dar și eficiența finanțelor publice. Anna Akhalkatsi, manager de țară al Băncii Mondiale în Republica Moldova, a declarat că perspectivele economice sunt o componentă importantă a activității BM și acestea sunt efectuate o dată la șase luni. „Aceasta este o oportunitate pentru noi să analizăm sănătatea economiei, tendințele economice și să facem anumite prognoze pe termen mediu. Este important pentru programul nostru și pentru dialogul nostru de politic cu Guvernul. De asemenea, oferim acest document și partenerilor de dezvoltare și mass-mediei, ca tendințele să fie cunoscut și să se ia măsuri în acest sens”, a notat Anna Akhalkatsi. Directorul de țară al Grupului Băncii Mondiale (BM) pentru Belarus, Republica Moldova și Ucraina, Satu Kahkonen, a declarat că unica posibilitate pentru a spori nivelul de venituri în Moldova este continuarea reformelor decisive, în pofida faptului că anul viitor va fi unul electoral.

21 de milioane de lei au ajuns în buget în urma vânzării averii și a valutei confiscate

În primele opt luni ale anului curent, din vânzarea averii și a valutei confiscate în bugetul de stat s-au încasat peste 21 de milioane de lei, în comparație cu peste șapte milioane de lei pe parcursul anului trecut. Cel mai des către Serviciul Fiscal de Stat sunt transmise mijloace bănești, produse de tutungerie, mărfuri industriale, băuturi alcoolice și produse alimentare. SFS menționează, că bunurile confiscate se remit la evidență Serviciului Fiscal de Stat de către organele Ministerului Afacerilor Interne, de către Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Serviciul Vamal, executorii judecătorești, Serviciul de Informații și Securitate. Bunurile confiscate sunt comercializate prin intermediului Bursei Universale de Mărfuri, prin consignație, în baza contractului de vânzare-cumpărare sau în bază de concurs. Bunurile care nu prezintă interes comercial sau nu sunt solicitate de piață, la decizia comisiei create în acest sens, se transmit cu titlu gratuit direcțiilor de ocrotire a copilului, reintegrare și sprijin familial, caselor de copii, instituțiilor rezidențiale în care se află persoane cu dizabilități etc. Cu excepția bunurilor care, conform legislației, urmează a fi nimicite.

●MARȚI, 3 octombrie

Benzina se ieftinește, iar motorina se scumpește

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat prețul plafon la carburanți pentru următoarele două săptămâni. Începând de miercuri, 4 octombrie,  prețul plafon pentru un litru de benzină scade cu 31 de bani, iar pentru un litru de motorină crește cu 21 de bani. Pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 a fost stabilit prețul maxim de 17,20 lei, în comparație cu 17,51 lei în ultimele două săptămâni. Motorina va costa cel mult 15,41 lei, comparativ cu 15,20 lei astăzi. Prețurile plafon sunt valabile până pe 17 octombrie. ANRE îndeamnă cetățenii să semnalizeze cazurile în care stațiile PECO afișează prețuri mai mari decât prețurile plafon la linia verde: +373 800 10 800 sau la adresa electronică anre@anre.md.

Moldova e mai pregătită să atragă investiții decât în anii trecuți, Octavian Calmâc

Republica Moldova este mult mai pregătită, comparativ cu anii precedenți, pentru atragerea investițiilor străine în economia națională. Autoritățile au depus eforturi mari pentru restabilirea relațiilor externe cu investitorii și a-i determina să analizeze oportunitățile Republicii Moldova. Declarații în acest sens a făcut vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei și infrastructurii, în deschiderea săptămânii de afaceri „Moldova Business Week”, care se desfășoară la Chișinău în perioada 3-6 octombrie. Potrivit lui Octavian Calmâc, în prezent, peste 55 la sută din investițiile care ajung în Republica Moldova vin din ţările Uniunii Europene, cu tradiții investiționale, ceea ce înseamnă că oamenii de afaceri străini văd un potențial în economia moldovenească. În ultimii zece ani, Republica Moldova înregistrează anual o creștere de 2,6 la sută a investițiilor. „Volumul investițiilor în Republica Moldova, chiar dacă nu a ajuns la nivelul din 2007-2008, până la criza mondială economică, are un trend continuu de creștere. De atunci tot parcurgem pași să sporim acest trend”, a declarat Octavian Calmâc. Prezent la eveniment, premierul Pavel Filip, a spus că pentru Guvernul pe care îl conduce important este să le ofere investitorilor tot mai multe posibilități. Pavel Filip a amintit despre mai multe inițiative pe care le-a promovat Guvernul și le-a susținut Parlamentul pentru atragerea investițiilor străine. „Avem o industrie în creștere. Încurajez oaspeții de peste hotare care sunt în căutarea oportunităților de extindere, care doresc acces la forță de muncă competitivă, să analizeze profund și serios potențialul pe care îl are Republici Moldova”, a declarat Pavel Filip. Șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că UE, prin semnarea Acordului de Asociere, care îl cuprinde și pe cel de Liber Schimb, contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri moldovenesc. Peter Michalko spune că Moldova trebuie să realizeze și în continuare reforme pentru a spori accesul investitorilor pe piaţa moldovenească. „UE va continua să solicite Guvernului Republicii Moldova să asigure reformele necesare pentru următoarele domenii cheie: justiția şi statul de drept, reducerea costurilor de afaceri, îmbunătățirea mediului de afaceri, concurenţă echitabilă”, a declarat Peter Michalko. Directorul Organizației pentru Atragerea Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), Vitalie Zaharia, a spus că ediţia din acest an a săptămânii de afaceri „Moldova Business Week” îşi concentrează atenția pe sporirea competitivității producătorilor locali, creșterea și diversificarea exporturilor şi îmbunătățirea climatului de afaceri pentru atragerea investițiilor. El a spus că pe parcursul a patru zile vor fi organizate cinci forumuri, 20 de sesiuni de prezentări, întrevederi bilaterale și discuții, vizite de studii în regiunile din Republica Moldova. În jur de 1000 de participanți din peste 20 de state participă la ediția a IV-a a săptămânii de afaceri „Moldova Business Week 2017”. În ultima zi a evenimentului, pe 6 octombrie, este așteptat premierul Ucrainei, Volodimir Groisman.

CMC va procura creanțele creditorilor unei întreprinderi municipale falimentare

Din bugetul municipiului Chișinău se va aloca suma de circa cinci milioane de lei pentru procurarea creanțelor creditorilor SA „Autocomtrans”, întreprindere municipală aflată în faliment. Decizia s-a luat în ședința de marți, 3 octombrie, a Consiliului municipal Chișinău (CMC). Veaceslav Bulat, consilierul municipal din partea PPEM, va reprezenta interesele CMC în cadrul Adunării Generale a creditorilor întreprinderii. Procurarea creanțelor se va face sub forma unei tranzacții care ulterior va fi înaintată în instanța de judecată pentru a fi aprobată și va fi contrasemnată de către primarul general interimar al capitalei. Specialistul principal al Direcției asistență juridică, Tudor Tofan, a spus că există două posibilități privind soarta ulterioară a întreprinderii. Prima ar fi restructurarea întreprinderii prin identificarea unui agent economic care ar veni cu un plan de afaceri și a doua ar fi scoaterea la licitație a bunurilor întreprinderii și lichidarea ulterioară a acesteia. Întreprinderea SA „Autocomtrans” a fost fondată în 1996. CMC este acționar majoritar, cu cota de 58,25%.

● MIERCURI, 4 octombrie

Cota de export a prunelor pe piața UE a fost valorificată pe deplin

Până la 1 octombrie curent, pe piaţa Uniunii Europene au fost exportate 10400 de tone de prune în stare proaspătă şi uscate, conform datelor operative ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). Astfel, cota de export a prunelor, care prevede cantitatea de 10 mii de tone, a fost valorificată pe deplin, iar comparativ cu anul trecut exportul de prune pe piaţa comunitară s-a majorat  cu 40 la sută. Pentru a îndeplini obligaţiunile contractuale încheiate cu partenerii europeni, pomicultorii moldoveni solicită majorarea cotei de export a prunelor. Cele mai mari cantităţi de prune în stare proaspătă şi uscate au fost livrate pe pieţele din România (4240 de tone), Polonia (4300 de tone), Letonia (610 tone), Cehia (373 de tone). În prezent prunele moldoveneşti sunt vândute în zece ţări membre ale Uniunii Europene. Exportul prunelor este efectuat de 96 de companii. O cantitate considerabilă de fructe sunt exportate în Rusia – 18415 mii de tone, cu nouă mii de tone mai puţin comparativ cu anul trecut. Geografia exportului de fructe s-a extins, prunele fiind exportate pentru prima dată în anul curent în SUA, Canada, Irac şi alte ţări.

La Chișinău se desfășoară Forumul companiilor moldo-italiene

Italia ocupă poziția a treia în clasamentul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum de schimburi comerciale în prima jumătate a anului curent de circa 300 mln dolari. În Moldova sunt înregistrate peste 700 de întreprinderi cu capital italian, iar volumul investițiilor efectuate de către aceste companii este de circa 90 mln dolari. Statisticile au fost prezentate în deschiderea celei de-a cincea ediții a „Forumului companiilor italiene și mixte moldo-italiene”.  Evenimentul are loc în cadrul săptămânii de afaceri „Moldova Business Week”. Potrivit viceministrului economiei și infrastructurii Vitalie Iurcu, Republica Moldova contează pe investițiile din partea Republicii Italiene și își va continua agenda de reforme pentru a le atrage. Astfel, va continua optimizarea numărului de acte permisive de activitate în Republica Moldova, reforma ce ține de reglementarea controlului din partea statului. Agențiile cu funcții de control au fost deja reduse de la 67 la 18, iar începând cu 2018 numărul de rapoarte pe care companiile trebuie să le prezinte pe an se va reduce la unul singur. Ambasadoarea Italiei în Republica Moldova, Valeria Biagiotti, consideră că dialogul continuu dintre instituții și întreprinzători este fundamental, iar Italia reconfirmă că este un partener principal pentru Moldova. Potrivit ambasadoarei, ar fi bine ca prezența italiană în Moldova să fie în continuă creștere și țările să profite inclusiv de beneficiile pe care le oferă Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în domeniul afacerilor. Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a remarcat că acest eveniment este o oportunitate perfectă de a dezvolta relațiile economice și de cooperare dintre cele două țări. Potrivit ambasadorului, Uniunea Europeană lucrează alături de autoritățile Republicii Moldova pentru a continua reformele care ar oferi condiții pentru business și investiții, acțiuni care ar face din Moldova un partener puternic și competitiv, inclusiv din punct de vedere economic. Nicolae Mârza, reprezentantul unei companii mixte moldo-italiene care produce brânzeturi, spune că ar fi un avantaj dacă Moldova ar obține certificare pentru a exporta produse lactate în UE. În lipsa acestei oportunități, singura piață de desfacere pentru companie este Republica Moldova. La cea de-a cincea ediție a „Forumului companiilor italiene și mixte moldo-italiene” participă aproximativ 100 de reprezentanți ai mediului de afaceri din Italia care activează pe teritoriul Republicii Moldova. Evenimentul este organizat de Ambasada Italiei la Chisinau în Colaborare cu Camera de Comerț și Industrie Moldo-italiană și Camera de Comert Italo-Moldavă.

Băștinașii din Larga au reconstruit o piață agroalimentară pentru zona de nord a țării

Locuitorii din zona de nord a țării au o piață agroalimentară modernă grație implicării băștinașilor din comuna Larga în reconstrucția și reparația pieței din localitate. Piața din Larga, inaugurată oficial miercuri, 4 octombrie, dispune de o hală de carne și produse lactate și alta de fructe și legume, precum și aproximativ 50  de locuri la tarabe. Potrivit unui comunicat de presă al proiectului Migrație și dezvoltare locală, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, bugetul total al proiectului de renovare a pieței a fost de peste 555 de mii de lei, dintre care băștinașii au contribuit cu 85 de mii de lei, Guvernul Elveției – cu peste 387 de mii de lei și Primăria Larga –  cu 65 de mii de lei. Primarul comunei Larga, Radu Urechian a declarat că oamenii din trei sate vecine vor beneficia de condiții mai bune în piața din Larga. Tot în Larga activează și unicul Incubator de afaceri dintr-o zonă rurală, iar renovarea pieței va impulsiona și mai mult dezvoltarea economică locală și crearea de noi locuri de muncă. Pe lângă piața renovată, tot cu suportul PNUD Moldova, primăria Larga a creat pagina web www.agro-bazar.md, care își propune să ofere posibilitatea procurării de la distanță de produse locale. Renovarea pieței din Larga este unul dintre cele 23 de proiecte realizate în 18 sate și cinci orașe din țară, datorită cărora peste 200 de mii de persoane beneficiază de servicii mai bune de iluminat stradal, evacuare a deșeurilor menajere, agrement ș.a.

Guvernul aprobă aderarea Moldovei la Protocolul adițional CMR

Guvernul a aprobat și propune Parlamentului spre adoptare un proiect de lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul adițional la Convenția privind contractul pentru transportul internațional de mărfuri pe șosele (CMR) cu privire la scrisoarea de trăsură electronică, întocmit la Geneva în februarie 2008. Moldova a aderat la această  Convenție prin decizia Parlamentului din 2 martie 1993. Obiectivul Protocolului adițional constă în facilitarea întocmirii optime a scrisorii de trăsură pentru mărfurile transportate. Colaborarea și coordonarea între țările semnatare va fi eficientizată în scopul majorării volumului mărfurilor transportate, prin perfecționarea condițiilor organizării procesului de transportare, îmbunătățirii cadrului juridic etc. Până în prezent Protocolul (care este un document interstatal) a fost ratificat de 13 țări: Austria, Belgia, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveția, Franța Spania, Germania și Italia. Cheltuielile de țin de realizarea prevederilor Protocolului vor fi acoperite din contul mijloacelor financiare prevăzute anual în bugetul Serviciului Vamal. SV deja dispune de sisteme informaționale necesare pentru eficientizarea procesului de eliberare și completare a scrisorii de trăsură: e-CMR.

Accesul prestatorilor de servicii handling la sol în aeroporturile din Moldova va fi liber

Cabinetul de miniștri a aprobat regulamentul care deschide accesul la piața serviciilor de handling la sol în aeroporturile din Republica Moldova. Potrivit executivului, acest lucru va permite reducerea costurilor de exploatare, dar și îmbunătățirea calității serviciilor prestate beneficiarilor de servicii avia. Pentru a putea activa pe aeroporturile din Republica Moldova prestatorii de servicii trebuie să fie rezidenți ai țării și să dețină un certificat de întreprindere de deservire la sol. Totodată, operatorii aerieni vor avea libertatea de a-și asigura serviciile de handling pe cont propriu. Noile reglementări se aplică pentru aeroporturile ale căror trafic anual este de cel puțin două milioane de pasageri sau 50 000 de tone de marfă. În categoria serviciilor de handling se includ cele de administrare și supraveghere la sol, asistența pasagerilor, gestionarea bagajelor, mărfurilor și a corespondenței, pregătirea aeronavei pentru decolare și aterizare, precum și asistența acordată pe suprafața de mișcare a navei. Aprobarea regulamentului este prevăzută în Planul național de armonizare a legislației asumat prin semnarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene.

Politica fiscal-vamală pentru anul 2018, aprobată

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul documentului de politica fiscală și vamală pentru anul 2018. Documentul propune o nouă metodologie de evidență a mijloacelor fixe; aplicarea cotei reduse a TVA de 8% pentru energia termică produsă din biocombustibil solid, destinată instituțiilor publice; aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere la aprovizionarea cu combustibil și mărfuri a navelor sub pavilionul moldovenesc care sunt implicate în transport internațional. Totodată, este acordat dreptul de restituire a taxei pe valoare adăugată pentru producătorii de lapte. Pentru persoanele fizice sunt stabilite noi tranșe de venit impozabil, iar mărimea scutirilor personale este majorată. Astfel, în 2018 mărimea scutirii acordată persoanelor fizice va constitui 11280 de lei, față de 10620 de lei în 2017. Scutirea pentru persoanele întreținute va spori de la 2340 de lei la 2530 de lei. Tranșele de venit impozabil se vor majora de la 31140 de lei  în anul curent la 33000 de lei în 2018. Cotele de impozitare rămân cele aplicate în prezent: 7% – pentru veniturile de până la 33000 de lei și 18% – pentru cele mai mari decât suma respectivă. De asemenea, este fixată cota de 5% pentru impozitarea veniturilor cetățenilor care livrează agenților economici producție agricolă. Documentul mai prevede extinderea impozitului pe avere pentru alte componente, și anume asupra autoturismelor cu o valoare mai mare de 1,5 milioane de lei. Principalele amendamente de ordin vamal se referă la anularea facilităților fiscale și vamale pentru magazinele ce activează în regim duty-free, aflate pe teritoriul țării sau la intrarea în țară, măsură ce va fi aplicată începând cu 1 iulie 2018. Deținătorii de licență în domeniu, valabilă la data intrării în vigoare a legii, urmează să-și continue activitatea până la expirarea acesteia. Politica fiscală și vamală pentru anul 2018 urmează să fie adoptată de către Parlament.

FM va fi reorganizată prin separarea în trei întreprinderi

Guvernul a aprobat concepția pentru restructurarea sectorului feroviar și a ÎS „Calea Ferată din Moldova”, pentru anii 2018-2021, document care prevede inițierea reorganizării întreprinderii prin separare în trei societăți pe acțiuni independente pentru infrastructură, călători și mărfuri. Împărțirea activităților CFM în trei sectoare, care vor exercita activitatea pe piața transporturilor în mod autonom, va permite separarea strictă a sarcinilor, garantarea independenței societăților și orientarea acestora spre competitivitate în afaceri, se spune în nota informativă a proiectului. Printre obiectivele anunțate se numără crearea Agenției Feroviare, a Autorității de Investigare a Accidentelor, precum și deschiderea pieței feroviare din Republica Moldova pentru actori privați și atragerea noilor operatori feroviari.

Air Moldova lansează o cursă nouă din 23 noiembrie

Din 23 noiembrie, Air Moldova lansează zboruri directe din Chișinău spre Dubai, Emiratele Arabe Unite. Aceasta devine a 29-a destinație aeriană a companiei. Cursa va fi operată cu o frecvență de două ori pe săptămână cu o aeronavă Airbus 319. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, zborul va fi efectuat în zilele de luni și joi. Decolarea se va face din Chișinău la ora 21.50, iar aterizarea în Dubai va fi la 04.50. Decolarea din Dubai se va face la ora 06.50, iar aterizarea în Chișinău va fi la 10.10. Prețurile pentru această cursă încep de la 159 de euro pentru biletele într-o direcție, cu toate taxele incluse. Biletele pot fi procurate începând cu data de 6 octombrie.

Marele Premiu în domeniul vitivinicol va fi decernat Combinatului Cricova

Marele Premiu în domeniul vitivinicol va fi decernat anul acesta Combinatului Cricova. În decizia aprobată de Guvern se menționează că Marele Premiu este acordat acestei companii pentru „merite deosebite în fabricarea vinurilor de calitate înaltă, perpetuarea tradițiilor și a calității excelente a vinurilor autohtone, promovarea imaginii Republicii Moldova de țară vitivinicolă pe arena internațională, precum și pentru contribuția la dezvoltarea turismului vitivinicol moldovenesc”. Combinatul Cricova dispune de 600 ha de viță de vie, inclusiv plantate cu soiuri autohtone. Marele Premiul în domeniul vitivinicol se decernează tradițional de Ziua Națională a Vinului, care în acest an este marcată la 7-8 octombrie.

● JOI, 5 octombrie

Agroecologia va fi promovată în Republica Moldova în cadrul unui proiect-pilot

În Republica Moldova vor fi elaborate politici și strategii care reglementează agroecologia pentru a permite promovarea practicilor agroecologice. În acest sens, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a lansat la Chișinău joi, 5 octombrie, un proiect-pilot, care se va încheia în iunie 2018 şi are un buget de 125 de mii de dolari. În cadrul proiectului urmează a fi efectuate studii în teren pentru a identifica zonele pentru a promova agricultura conservativă și protecția integrată a plantelor. Totodată,mai multe asociații de fermieri vor fi instruite privind tehnicile și inițiativele din domeniu. „Ne propunem să intensificăm producția vegetală și să promovăm abordările agroecologice în zonele rurale și comunitățile agricole”, a spus la conferința de presă dedicată lansării proiectului, Avetik Nersisyan, reprezentantul Oficiului Regional al FAO. Viceministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, Ion Parea, a spus că agroecologia este o necesitate pentru garantarea unei agriculturi durabile și a unui sistem de alimentație rezistent. „Acest proiect este un pas pentru consolidarea economică a zonelor rurale. Totodată este și un angajament în protecția biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale”, a declarat Ion Parea. Agroecologia este explicată de către oamenii de știință ca fiind exploatarea rațională de către oameni a resurselor naturale. Specialiștii vorbesc despre necesitatea stabilirii unei legături mai strânse dintre om și natură şi exploatarea rațională a resurselor naturale.

La Chișinău se desfășoară Forului Exportatorilor 2017

Țările CSI rămân în continuare o componentă importantă pe piața exporturilor produselor moldovenești, iar acordurile de liber schimb oferă posibilitatea de a exporta cu mai puține impedimente. Iar în condițiile unei țări mici, exporturile pot contribui la creșterea economică. Despre aceasta a vorbit viceministrul economiei, Vitalie Iurcu, la cea de-a cincea ediție a Forului Exportatorilor, care a avut loc la Chișinău, în data de 5 octombrie, în cadrul Moldova Business Week 2017. Potrivit viceministrului, chiar dacă în 2016, față de 2015, s-a înregistrat o diminuare a exporturilor fructelor, legumelor și produselor medicinale și de farmaceutică, s-au îmbunătățit indicii comerțului cu servicii: comunicații, informaționale și de afaceri. „Piața CSI oricum rămâne în continuare una din piețele importante, inclusiv după semnarea acordului DCFTA care dus la faptul că s-au diversificat exporturile moldovenești, iar ponderea exporturilor în Uniunea Europeană a crescut de la 35% în anul 2000 la 65% în 2016”, a spus Vitalie Iurcu. Iurie Fală, director executiv „Moldova Fruct”, spune că în ultimii ani se investește mult în procesarea fructelor. Însă, pe lângă schimbările de climă, care aduc cele mai mari riscuri, mai există și provocarea diversificării piețelor de desfacere. „Nu doar producătorii trebuie să facă față acestor provocări, dar și instituțiile statului, care trebuie să facă reformele necesare, iar suportul să-l direcționeze în zonele prioritare. Aici mizăm pe suportul din partea statului și, desigur, pe partenerii din UE”, a adăugat Iurie Fală. Directorul adjunct al Oficiului Național al Viei și Vinului, Vladimir Grosu, a remarcat că, deși producția de vinuri crește, „în timpurile bune” erau volume de export și producere mai mari. Pe viitor, Oficiului Național al Viei și Vinului își va orienta eforturile spre exportul vinului spre patru piețe de bază: Polonia, Cehia, România și China. Forumul a reunit circa 250 de companii locale și străine din sectorul agroindustrial, industria ușoară și construcție de mașini.

● VINERI, 6 octombrie

Pavel Filip: În 2017 au fost acumulate la buget cu 4 miliarde de lei mai mult decât anul trecut

Republica Moldova a acumulat la buget anul curent cu patru miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, chiar dacă nu va beneficia de asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, proiectele investiționale vor continua să fie implementate. Declarația a fost făcută de premierul Pavel Filip în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune. „Noi acum am făcut rectificarea bugetului și am luat ca bază situația că nu primim nicio tranșă din asistența macrofinanciară și nu va avea de suferit niciun proiect investițional pentru că noi am reușit deja în timpul acesta să ne mobilizăm și să ne organizăm economia țării în așa mod încât veniturile la buget au crescut mai mult decât ne așteptam”, a spus prim-ministrul. Pavel Filip a declarat că sunt 30 de condiții care trebuie îndeplinite de către Republica Moldova până a primi toate cele trei tranșe din asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. „Noi admitem că acești bani nu-i vom primi anul acesta, dar îi vom primi anul viitor”, spune premierul. Totodată, comentatorul politic Anatol Țăranu susține că Guvernul nu are probleme mari în raport cu Fondul Monetar Internațional. „Din partea FMI-ului nu se formulează acele critici cum se formulează din partea Parlamentului European”, a menționat Anatol Țăranu.

Prunele și strugurii sunt preferați de țările vecine, merele – de țările din CSI

Preferințele străinilor clasifică fructele după specie și geografie. Prunele și strugurii sunt preferați de țările vecine, altele decât CSI, așa ca România, Polonia, Cehia, Slovacia, iar de curând și țările din Europa Occidentală. Iar merele sunt exportate preponderent în țările din est, în special din CSI. Aprecieri în acest sens a făcut pentru IPN directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Iurie Fală. Potrivit directorului „Moldova Fruct”, piața exporturilor pentru mere este puțin mai deosebită, deoarece UE este o producătoare și un jucător principal în sectorul comerțului cu mere. În acest context, Uniunea Europeană devine un competitor acut, lucru care își pune amprenta asupra prețurilor de comercializare. Diversificarea piețelor de desfacere este o provocare pentru producătorii moldoveni, deoarece presupune valorificarea, ajustarea și orientarea exportului de fructe către mai multe destinații. În același timp, fenomenele meteo extreme, dar și deficitul forței de muncă, reprezintă și ele provocări cu care se confruntă producătorii și exportatorii de fructe din Moldova. „Acest lucru ne îngrijorează și pentru a amortiza cumva efectul negativ este necesar de a introduce și a ridica productivitatea muncii prin implementarea tehnologiilor care ar diminua lucrul manual pe care îl avem noi în sectorul producerii fructelor”, a spus directorul „Moldova Fruct. Iurie Fală crede că producătorii de fructe trebuie să lucreze încă mult pe filiera de export. Ei ar trebui să învețe a face comerț cu țări mai îndepărtate, să nu se teamă de eventualele riscuri, pentru că internaționalizarea și migrarea comerțului cu fructe din comerțul dezorganizat în rețelele de magazine, ar aduce doar beneficii. „Față acestor provocări nu trebuie să facă doar producătorii singuri, ci și instituțiile statului, care trebuie să facă reformele necesare și să vină cu suportul care să-l direcționeze în zonele prioritare. Aici într-adevăr mizăm pe suportul din partea statului și desigur pe partenerii din UE. Partenerii de dezvoltare, cum ar fi donatorii, trebuie să-și concentreze și ei eforturile pentru a fi ne face competitivi”, a spus Iurie Fală. Directorul executiv „Moldova Fruct”, spune că standardele internaționale nu-i sperie pe producătorii și exportatorii moldoveni de fructe, deoarece acestea au trecut demult „testul calității” UE. Totodată, comercializarea fructelor moldovenești în magazinele din Federația Rusă, care au preluat standarde uneori mai stricte decât cele din Uniunea Europeană, este încă o dovadă în acest sens.

Verde pentru construcția pensiunilor agroturistice pe terenuri cu destinație agricolă

Proprietarii de terenuri cu destinație agricolă vor avea dreptul, fără a schimba destinația terenurilor, să construiască pe acestea pensiuni agroturistice. Condiția este ca proprietarul terenului să practice activitate agricolă pe o perioadă de cel puțin cinci ani. Prevederile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului funciar, aprobat în prima lectură de către Parlament. Viceministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Vasile Luca, a precizat că proiectul vine să ofere posibilitatea proprietarilor de terenuri cu destinație agricolă să amplaseze structuri de primire turistică și să desfășoare activități de cazare și de servire a mesei în localitățile rurale, fără a exclude terenurile respective din circuitul agricol. Ba mai mult, una din condiții este și ca în alimentația turiștilor să fie prezente produsele crescute pe terenurile agricole respective. Vasile Luca a subliniat că deschiderea pensiunilor agroturistice va oferi posibilitatea creării locurilor de muncă în mediul rural în domeniul non-agricol. Pentru structurile agroturistice nivelul de confort și calitatea serviciilor trebuie să atingă standardul de calitate trei stele. În cadrul pensiunilor agroturistice trebuie să se desfășoare cel puțin o activitate legată de agricultură cum ar fi: creșterea animalelor, cultivarea diferitor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi etc. În cadrul dezbaterilor în plen Parlamentului, unii deputați s-au arătat nemulțumiți de impunerea termenului de cinci ani de activitate agricolă. În opinia aleșilor poporului, acest lcuru ar pune bariere în calea investitorilor străini care și-ar dori să lanseze afaceri în Moldova în acest sector. În replică, viceministrul Vasile Luca a spus că, în opinia Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, termenul de cinci ani este suficient pentru a demonstra cert intenția proprietarului terenului de a practica activități agricole, asigurând astfel realizarea scopului proiectului – de a crea posibilitatea desfășurării unor activități alternative celei agricole. În acest circumstanțe, termenul impus va reduce riscul simulării desfășurării activității agricole cu scopul practicării activității de turism.

Locuitorii din Cahul vor plăti de astăzi mai mult pentru apă

Locuitorii din Cahul vor plăti de astăzi, 6 octombrie, în medie cu 15% mai mult pentru serviciile de alimentare cu apă și cele de canalizare, prestate de către SA „Apă-Canal” Cahul. Decizia Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE), prin care s-a decis majorarea tarifelor, a fost publicată în Monitorul Oficial. De astăzi, locuitorii orașului Cahul vor plăti 13,87 lei pe un metru cub de apă, faţă de 12,12 lei/m3 cât a fost până acum. Pe agenți economici apa îi va costa 22,45 lei/m3, faţă de 19,50 lei/m3 până acum. Pentru serviciile de canalizare consumatorii casnici vor plăti 5,96 lei/m3, iar agenții economici – 15,30 lei/m3, în creștere cu 96 și, respectiv, 30 de bani/m3. Tarifele pentru apă din Cahul nu au mai fost majorate din anul 2008. SA „Apă-Canal – Cahul” a solicitat de la ANRE o majorare a tarifului de 46,6 % pentru apă și canalizare.

Specializarea inteligentă, o nouă metodă de dezvoltarea a antreprenorialului în Moldova

Pentru Republica Moldova este imperativ să adopte o nouă metodă de dezvoltarea a antreprenorialului, și anume specializarea inteligentă. Specializarea inteligentă presupune identificarea atuurilor fiecărei regiuni, evidențierea avantajelor competitive, precum și implicarea actorilor-cheie în jurul unei viziuni unice. Strategiile privind specializarea inteligentă constituie un instrument puternic pentru soluționarea provocărilor sociale, climatice și energetice precum schimbările demografice, resurse naturale limitate, securitatea energetică etc. Subiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unei conferințe internaționale a întreprinderilor micii și mijlociii, desfășurate de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Directorul ODIMM, Iulia Iabanji, a declarat că specializarea inteligentă presupune un concept potrivit căruia fiecare țară caută și identifică acele domenii prin care este capabilă să concureze la nivel global. „Credem că trebuie să privim acest pas nu atât ca pe o obligație, dar ca un demers necesar, ca o șansă de orientare economică, care va permite companiilor din Moldova să concureze internațional. Dacă nu se întâmplă acest lucru, Moldova va continua să fie țara furnizoare de brațe de muncă ieftine. În acest context, este necesar ca în perioada imediat următoare, prin eforturi comune, să identificăm și să ne concentrăm pe valorificarea avantajelor competitive care ne-ar favoriza extinderea ÎMM-urilor în Republica Moldova”, a notat Iulia Iabanji. „Scopul conferinței de astăzi este de a prezenta potențialul socio-economic al regiunilor din Republica Moldova și de a identifica instrumentele de sprijin pentru reorientarea structurilor industriale către ramurile emergente și piețele internaționale”, a spus lidera Organizației. Prezent la eveniment, vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei și infrastructurii, a declarat că în ceea ce ține de specializarea inteligentă, este important ca Republica Moldova să pună accentul pe propriile tradiții, pe care trebuie să le pună în valoare. Este necesar să fie puse în aplicare ideile, cu sprijinul statului, astfel încât aceste idei într-un final să devină o afacere de suflet și profitabilă. Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a remarcat că Uniunea Europeană, în calitate de cel mai important partener comercial, economic și politic al Republicii Moldova, susține inițiativele menite să contribuie la dezvoltarea cu succes a mediului de afaceri și să aducă beneficii pentru cetățenii Republicii Moldova, prin consolidarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. Republica Moldova s-a angajat să adopte strategia inteligentă până în anul 2020 cu suportul tehnic din partea Comisiei Europene.

● SÂMBĂTĂ, 7 octombrie

Corporaţia Financiară Internaţională oferă asistență tehnică Moldovei

Parlamentul a votat ratificarea Acordului de consultanţă dintre Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), semnat la 24 iulie 2017. Conform acordului, Corporația Internațională Financiară va oferi asistență tehnică țării, în valoare de 3,2 milioane de dolari, cu o contribuție din partea Guvernului de 5% din sumă și o contribuție în natură din partea Ministerului Economiei și Infrastructurii. Angela Susanu, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, a declarat în plenul Parlamentului că acordul are ca obiective generale îmbunătățirea climatului de afaceri în industria agricolă, creșterea competitivității pieței sectorului privat, cu scopul de a spori exporturile și investițiile în Moldova. Totodată, acesta prevede acordarea serviciilor de consultanță pe trei domenii majore: ameliorarea mediului de afaceri, consolidarea accesului la piață cu accent pe sectorul agroindustrial și sporirea nivelului de protejare a investițiilor. Acordul va intra în vigoare la data în care IFC va recepționa, prin canale diplomatice, notificarea din partea Guvernului de confirmare a îndeplinirii procedurilor interne necesare intrării acestuia în vigoare.