[● LUNI, 2 iulie] [Recolta de rapiţă este compromisă] Lipsa precipitaţiilor în lunile aprilie-mai şi temperaturile extrem de înalte din această perioadă au determinat diminuarea drastică a recoltei la hectar a culturilor cerealiere. Cea mai afectată este rapiţa. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat luni, 2 iulie, la o conferinţă de presă, că de astăzi recoltarea cerealelor a început masiv în toată ţara. Potrivit prognozelor, anul acesta vor fi recoltate 550 de mii de tone de grâu,150 de mii de tone de orz, 10 mii de tone de mazăre şi 10 mii de tone de rapiţă. „Rapiţa a fost cea mai afectată la sud şi noi nu o dată am spus că rapiţa nu este cultura care ar fi bine să fie cultivată la sudul ţării pentru că este prea riscant”, a declarat ministrul. Vasile Bumacov a menţionat că a fost afectat şi orzul, mai ales cel de primăvară. Potrivit ministrului, din cauza secetei a fost afectat şi grâul, însă recolta va asigura minimul necesar pentru consum. Nu se va reuşi mărirea exportului comparativ cu anul trecut, dar nu există nici premise să se scumpească pâinea. Vasile Bumacov a precizat că urmează să fie implementată strategia de dezvoltare a sistemului de irigare. Cu ajutorul surselor din partea finanţatorilor europeni urmează să fie creat un sistem eficient de irigare. „Noi vom continua să subvenţionăm asigurările în agricultură ca, atunci când avem aceste cataclisme naturale, producătorii agricoli să nu dea faliment”, a declarat ministrul. Recolte mai bune de grâu sunt înregistrate în raionul Drochia şi Ocniţa. [● MARŢI, 3 iulie] [O nouă cotă TVA la produsele agricole compromite succesele de după 2009, producători] Introducerea unei noi cote TVA la produsele agricole şi, în particular, la zahăr, comportă riscul de a compromite succesele înregistrate după 2009 în domeniul politicilor agroalimentare. Despre aceasta au vorbit producătorii de zahăr la o întâlnire cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. La rândul său, spicherul le-a promis că problema va fi examinată în fracţiunile parlamentare şi în comisia parlamentară de profil. Producătorii de zahăr şi cei de sfeclă de zahăr au solicitat menţinerea actualei cote TVA de 8%. Majorarea taxei, potrivit producătorilor, va condiţiona creşterea preţurilor la zahăr, va scădea competitivitatea produsului autohton şi va duce la degradarea unei ramuri extrem de importante a sectorului agricol naţional. Marian Lupu a declarat în context că, până Parlamentul va examina acest pachet de proiecte de legi, să se mai poate ajunge la un numitor comun, care ar asigura şi acumulările la buget, cât şi investiţiile necesare în agricultură, păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi extinderea bazei fiscale. De asemenea, Marian Lupu a spus că problemele de sistem în administrarea vamală şi cea fiscală nu pot fi soluţionate doar prin majorarea mecanică a impozitelor şi este necesară identificarea unei soluţii de compromis. [Gazprom şi Moldovagaz prelungesc contractele cu 6 luni] Termenele contractelor încheiate între SAD „Gazprom” şi SA „Moldovagaz” se prelungesc pentru 6 luni, până la data de 31 decembrie 2012. În trimestrele trei şi patru ale anului 2012 va continua să fie aplicată formula de stabilire a preţurilor europene la gazele naturale pentru consumatorii din Republica Moldova, bazată pe valoarea medie aritmetică al preţului de vânzare a gazelor naturale de către SAD „Gazprom” în ţările Europei de Est şi Turciei şi cotării preţurilor citate pentru produsele petroliere. Alte condiţii contractuale de furnizare şi de tranzit a gazelor naturale la fel vor rămâne neschimbate. Actele adiţionale contractelor au fost coordonate de către Consiliul de Administraţie şi Consiliul de Observatori ale SA „Moldovagaz” şi semnate preşedintele Consiliului de Administraţie, Alexandr Gusev, şi de către vicepreşedintele Consiliului de Administraţie SAD „Gazprom”, Alexandr Medvedev. [În Moldova se consumă mai multă bere şi vodcă decât vin] În Republica Moldova anual se consumă peste 250 de milioane de sticle de bere şi 30 de milioane de sticle de vodcă. Deşi Republica Moldova este o ţară vitivinicolă, consumul de vin este sub 30 de milioane de sticle anual. Datele au fost prezentate de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, în cadrul unei conferinţe de presă. „Aceste cifre nu ne identifică ca pe o ţară vitivinicolă. Noi trebuie să ne afirmăm ca o ţară civilizată, care consumă echilibrat acest produs considerat în Uniunea Europeană unul agroalimentar şi cu cel mai mic impact asupra sănătăţii faţă de alte băuturi”, a declarat ministrul. Vasile Bumacov a menţionat că recent Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care berea şi băuturile în bază de bere au fost incluse în categoria băuturilor alcoolice. După un şir de controale s-a demonstrat că o parte din ceea ce se importă în ţara noastră este mai degrabă un amestec de alcool, coloranţi şi aromatizatori. „Noi trebuie să promovăm sectorul vitivinicol ca sector tradiţional, ca produs strategic al Republicii Moldova destinat exportului, dar şi pieţei interne”, a notat ministrul. Totodată, Vasile Bumacov a precizat că prin aceste acţiuni autorităţile nu îşi doresc să marginalizeze producătorii de bere, ci dimpotrivă, sunt gata să-i susţină pe cei care cultivă orz şi hamei, oferind un produs de calitate. Potrivit ministrului, prin importul de bere şi vodcă consumatorul din Republica Moldova transferă peste hotare 635 de milioane de lei. [● MIERCURI, 4 iulie] [Moldova are un Boeing 747 CARGO] Compania aeriană Get Star a achiziţionat un Boeing 747 CARGO. Este primul avion marfar după dimensiune şi capacitate din Republica Moldova. „Sunt foarte fericit că avem rezultate directe, vizibile şi care foarte curând vor influenţa procesul economic din Moldova, dar şi calitatea serviciilor de transport pe calea aerului”, a declarat premierul Vlad Fiat, prezent la lansarea aeronavei. „O companie moldovenească, având posibilitatea de a opera în regim liber, a investit şi a adus această aeronavă Boeing 747 CARGO sub pavilionul Republicii Moldova. Este o navă performantă şi are capacitatea de 105 tone”, a mai spus primul ministru. Preşedintele companiei Get Star, Vladimir Seleznev, a menţionat că este primul proiect realizat graţie semnării Acordului de aderare a Republicii Moldova la spaţiul aerian comun cu UE. „Este primul avion de o astfel de capacitate şi o astfel de dimensiuni, care va oferi multe posibilităţi producătorilor din Republica Moldova care vor avea nevoie să-şi exporte mărfurile. Avionul va putea transporta porumb, cireşe proaspete şi multe alte produse”, a spus preşedintele Get Star. Personalul aeronavei a fost instruit în cadrul unor sesiuni în luna martie curent. Potrivit lui Vladimir Seleznev, un avion Boeing 747 costă 320 de milioane de euro, dar compania a reuşit să negocieze un preţ mai bun. Astăzi, 4 iulie, la ora 12.00, aeronava a operat primul zbor în Portugalia. Get Star planifică până la finele anului 2012 să mai achiţioneze încă o navă, astfel încât compania să deţină 5 aeronave pentru transportarea mărfurilor. Anterior compania activa doar cu avioane de tipul IL-76. [● JOI, 5 iulie] [Ministerul Economiei se aşteaptă la investiţii mai mici ca anul trecut] Fluxul de investiţii în acest an va fi mai mic din cauza crizei mondiale. „La nivel mondial se înregistrează un declin al investiţiilor şi noi suntem în situaţia în care considerăm că fluxul anul acest va fi mai mic”, a declarat viceministrul economiei, Sergiu Ciobanu, joi, la prezentarea Raportului Global al Investiţiilor 2012. Ministerul Economiei îşi propune să demareze unele reforme, chiar şi structurale, pentru a mări competivitatea Republicii Moldova. „În situaţia de criză internaţională foarte mulţi fac investiţii în ţările care oferă avantaje competitive”, a spus Sergiu Ciobanu. De asemenea Ministerul Economiei este în căutarea unui nou mecanism de facilitare a plăţii TVA pentru investitorii care vin în Republica Moldova, doresc să producă şi apoi să exporte. Sergiu Ciobanu a spus că acest mecanism ar putea fi inclus în politica bugetar-fiscală pentru 2013. „Important este ca investitorul să aibă siguranţa că în Moldova climatul este favorabil, sunt respectate drepturile de proprietate şi de acces la justiţie echitabilă”, a mai spus viceministrul economiei. Potrivit Raportului Global al Investiţiilor 2012, prezentat de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), influxurile de investiţii străine directe (ISD) au crescut cu 16% în 2011, depăşind pentru prima dată nivelul atins înainte de criză, în 2005-2007. În raport se menţionează că revenirea incertitudinii economice şi posibilitatea unor rate de creştere mai mici pe pieţele emergente majore poate duce la reducerea ISD în 2012. În 2011 investiţiile în Republica Moldova au fost în creştere, cu 35% în comparaţie cu anul 2010. [Minimul de existenţă va fi reglementat prin lege] Proiectul de lege propus de către Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei pentru reglementarea minimului de existenţă a fost votat, joi, de Parlament în două lecturi. Ministrul muncii, Valentina Buliga, a declarat că în prezent minimul de existenţă este calculat de către Biroul Naţional de Statistică în corespundere cu o hotărâre a Guvernului, dar lipseşte temeiul legal corespunzător. Proiectul votat de Parlament este o lege-cadru, care determină noţiunea, componenţa şi modalitatea de calcul a mărimii valorice a minimului de existenţă, precum şi domeniul de aplicare a acestui indicator. Minimul de existenţă însumă valoarea coşului alimentar, a cheltuielilor pentru procurarea mărfurilor industriale şi achitarea serviciilor, precum şi a mărimilor primelor şi contribuţiilor obligatorii. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2011 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pentru o persoană 1503 de lei. [Circul, scos la vânzare] Lista proprietăţilor de stat expuse la privatizare a fost extinsă cu peste 60 de bunuri, inclusiv clădirea Circului din Chişinău. Decizia a fost luată în şedinţa de miercuri, 4 iulie, a Guvernului. „Această construcţie, dacă va fi lăsată în starea în care este, o vom pierde cu totul”, a declarat Vlad Filat despre Circul din capitală. Potrivit premierului, de 3 ani nu poate obţine un proiect de reabilitarea a imobilului. Ministerul Culturii propune ca să se lucreze pe varianta parteneriatului public privat, a spus în context viceministrul culturii, Gheorghe Postică. Valeriu Lazăr a declarat jurnaliştilor că Ministerul Economiei, împreună cu Ministerul Culturii, vor căuta căi pentru a atrage capitalul privat pentru dezvoltarea acestei instituţii culturale. „Şi eu aş dori ca multe întreprinderi să rămână în proprietate, dar dacă statul nu are buget să întreţină şi să investească, acestea degradează”, a spus ministrul. Săptămâna trecută au fost privatizate trei societăţi pe acţiuni, „Viorica-Cosmetic”, Fabrica de conserve din Coşniţa şi Fabrica de Vinuri din Sărătenii-Vechi. În prezent în lista bunurilor proprietate de stat pasibile privatizării sunt incluse 146 de întreprinderi cu capital majoritar de stat. [Recolta de cartofi va fi mai mică în jumătate] Recolta de cartofi va scădea aproape în jumătate comparativ cu anul trecut, estimează mai mulţi producători din ţară. Fermierii sunt îngrijoraţi de seceta care le compromite toată munca de până acum. Serghei Purcărean, producător de la Vadul lui Vodă, spune că a făcut acum câteva zile un studiu estimativ. Producătorul se aşteaptă să ia de pe un hectar în jur de 20 – 25 de tone de cartofi. Anul trecut roada a fost de 40 de tone la hectar. „Datele astea sunt valabile pentru cei care au sisteme de irigare, însă la acei care au lăsat cartofii să crească doar cu ceea ce a dat Dumnezeu, roadele vor fi cu mult mai mici”, a declarat Serghei Purcărean. „Chiar dacă am un sistem de irigare bun, oricum roadele din acest an vor fi cu mult mai mici, pentru că seceta este prea mare. Mai rău este că sunt afectate soiurile atât timpurii, cât şi cele de toamnă”, spune un alt producător, Ion Arman, din Briceni. Ilie Petru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cartofi din Moldova, spune că roadele timpurii au fost afectate chiar la prima fază de dezvoltare, de căldurile de la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai. Şi soiurile de toamnă şi iarnă nu vor bucura agricultorii cu productivitatea anului trecut pentru că nu e ploaie. În Republica Moldova cartoful timpuriu se cultivă preponderent în zona de centru a ţării, iar soiurile de toamnă-iarnă sunt extinse mai mult în raioanele de nord. [● VINERI, 6 iulie] [Veniturile sectorului de comunicaţii electronice au crescut] Veniturile provenite din furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice au crescut cu aproximativ 1,7% faţă de perioada similară a anului trecut şi au însumat circa 1,46 mlrd lei în primele trei luni ale anului. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), veniturile obţinute pe piaţa serviciilor de acces la internet şi transmisiuni de date s-au ridicat la 186 mln de lei (creştere cu 15,6%), iar pe piaţa serviciilor de comunicaţii mobile – la 820 mln de lei (creştere cu 1,7%). Vânzările serviciilor de telefonie fixă au însumat 384 mln de lei, iar cele ale serviciilor de difuzare şi retransmisie a programelor audiovizuale 76 mln de lei. În trimestrul I al anului 2012, cel mai semnificativ venit mediu lunar per utilizator (ARPU) – de 140,43 lei – a fost înregistrat pe piaţa serviciilor de acces la Internet. Valoarea acestui indicator pe piaţa serviciilor de telefonie fixă a fost de 108,48 lei, pe piaţa  comunicaţiilor mobile – 73,06 lei, iar pe piaţa serviciilor TV multicanal (servicii furnizate prin reţele de cablu, IPTV, reţele satelit şi reţele MMDS) – 51,12 lei. În anul 2011, veniturile obţinute în sectorul de comunicaţii electronice au însumat 6 mlrd de lei. Conform prognozelor ANRCETI, în 2012 aceste venituri vor creşte cu 2% şi vor ajunge la valoarea de 6,3 - 6,4 mlrd lei.