[● MARŢI, 2 august] [Curtea de Conturi a constatat unele nereguli la Ministerul Agriculturii ] Curtea de Conturi a constatat pentru anul trecut cheltuieli nejustificate la remunerarea angajaţilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA). De asemenea, au fost depistate încălcări la darea în arendă a spaţiilor, în special în cele 6 instituţii subordonate ministerului. Rezultatele auditului au fost prezentate în şedinţa de marţi, 2 august, a Curţii de Conturi. Pe parcursul dezbaterilor s-a menţionat că nu toate instituţiile din subordinea MAIA, finanţate din buget, sunt înregistrate în conformitate cu procedurile stabilite de lege. S-au constatat nereguli şi în ceea ce priveşte numirea reprezentanţilor statului în consiliile de administrate ale societăţilor pe acţiuni din subordinea ministerului. 45 din aceştia fac parte concomitent din consiliile de administraţie a 3-6 societăţi pe acţiuni. Preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urecheanu, a menţionat că materialele acumulate de către echipa de controlori vor fi remise organelor abilitate spre examinare. Prezent la prezentarea raportului de audit, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a spus că un şir de nereguli semnalate au fost deja înlăturate, la altele se mai lucrează. [● MIERCURI, 3 august] [Bugetul Chişinăului creşte cu jumătate de miliard] Bugetul municipiului Chişinău pentru anul viitor va fi mai mare cu 26%. Potrivit viceprimarului Mihai Furtună, cele mai mari acumulări vor veni din impozitul pe venit aplicat persoanelor juridice. La capitolul venituri se prevăd 2 miliarde 473 de milioane de lei, cu jumătate de miliard mai mult decât în 2011. Potrivit lui Mihai Furtună, din impozitul pe venitul persoanelor fizice în buget se vor acumula peste un miliard de lei. De asemenea, se prevăd acumulări din impozitele pe bunuri imobiliare şi taxe rutiere. Viceprimarul a declarat că bugetul municipal pentru anul viitor va creştere şi la capitolul cheltuieli. Acestea sunt prevăzute în mărime de 2 miliarde 568 de milioane, în comparaţie cu 2 miliarde 310 milioane anul trecut. La fel ca şi în acest an, bugetul municipal va acoperi în proporţie de 80% bugetele suburbiilor. [Subvenţii plătite în baza unor documente cu date false] Din cele 400 de milioane de lei care s-au alocat din buget, în anul 2010, în Fondul de susţinere a producătorilor agricoli circa 1,5 milioane au fost plătite în baza unor documente care conţineau date false, arată un raport de audit al Curţii de Conturi. În raport se menţionează că în 5 cazuri Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, care gestionează aceste mijloace, a încălcat termenele stabilite de examinare a dosarelor, oferind neregulamentar subvenţii în sumă de 56 de mii de lei. Unii dintre beneficiari au recurs la divizarea investiţiilor, prin crearea mai multor structuri antreprenoriale conduse de aceiaşi oameni. Astfel, suma subvenţiilor achitate contrar prevederilor a fost de 325 de mii de lei. Potrivit aceluiaşi raport, mai multor agenţi economici li s-au acordat subvenţii pentru procurarea utilajului agricol şi echipamentelor de irigare, chiar dacă nu aveau dreptul la acestea pentru că aveau datorii acumulate în anii 2004-2006. Au fost depistate şi alte nereguli la aplicarea criteriilor de eligibilitate a beneficiarilor de subvenţii. Petru Maleru, directorul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, a explicat aceste nereguli prin lacunele din legislaţie, care lasă loc pentru interpretări diferite, de care potenţialii beneficiari de subvenţii au profitat. Preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urecheanu, a salutat crearea agenţiei. Până la instituirea acesteia, atât producătorii agricoli, cât şi societatea civilă, semnalau cazuri de corupţie în procesul de eliberare a subvenţiilor, fapt confirmat şi de ministrul agriculturii, Vasile Bumacov. Preşedintele Curţii de Conturi a mai menţionat că angajaţii Agenţiei trebuie să studieze în permanenţă şi să nu reacţioneze bolnăvicios la unele observaţii pentru că cestea se fac pentru binele lor şi a instituţiei pe care o reprezintă. [Dosarele înaintate Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură vor fi examinate după rectificarea bugetului] Dosarele înaintate Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, circa170 la număr, vor fi examinate doar în septembrie, după rectificarea bugetului de stat. Potrivit lui Petru Maleru, suma de 250 mln lei alocată din buget în anul curent pentru subvenţionarea producătorilor agricoli a fost epuizată. Dar, mijloacele financiare ar putea fi suplimentate. Pe lângă resursele bugetare, se caută şi alte posibilităţi de completare a Fondului de susţinere a producătorilor agricoli, inclusiv din surse externe. Cu 250 mln lei s-a reuşit a acoperi datoriile la subvenţionare pentru anul trecut. De asemenea, de la 1 august se fac plăţi pe dosarele de subvenţionare prezentate în anul curent. Până acum, s-au oferit subvenţii pentru procurarea echipamentelor şi tehnicii agricole în baza a 70 de dosare depuse. Zile acestea, urmează să fie autorizate subvenţiile pentru reutilarea fermelor zootehnice şi pentru producerea legumelor în sere. Pe parcursul săptămânii viitoare, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură va autoriza plata subvenţiilor oferite pentru susţinerea operaţiunilor de post-recoltare, pentru stimularea procurării animalelor de prăsilă şi a subvenţiilor pentru stimularea creditări şi asigurarea riscurilor în sectorul agricol. [Preţurile pe piaţa produselor petroliere, în creştere în primul semestru al anului] În primul semestru al anului curent, preţurile medii de comercializare cu amănuntul a benzinei şi motorinei au crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 17,3% şi, respectiv, cu 24,7%. Acestea au constituit 15,29 lei/litrul, cu TVA şi, respectiv, 14,30 lei/litrul. Preţul gazului lichefiat s-a majorat cu 11,8% şi a alcătuit 7,38 lei/litrul. Autorii raportului notează că saltul preţurilor a fost cauzat de majorarea preţurilor de import a produselor petroliere, fapt determinat de creşterea cotaţiilor petrolului şi a preţurilor Platt′s la bursele internaţionale. În perioada ianuarie – iunie 201, preţul mediu al unui baril de petrol de marca Brent a crescut, faţă de perioada similară a anului 2010, cu 40,9% şi a ajuns la 110,9 USD/barilul, iar preţurile medii Platt′s la benzină şi motorină s-au majorat cu 37% şi, respectiv, cu 45% şi au alcătuit 989,21 USD/tona şi, respectiv, 958,2 USD/tona. Ascensiunea preţurilor de procurare a produselor petroliere nu a afectat dinamica importului acestora pe piaţa internă. Volumele de benzină şi motorină importate au crescut, comparativ cu primul semestru al anului 2010, cu 5,5% şi, respectiv, 27,5% şi au alcătuit 84,1 mii tone şi, respectiv, 155,7 mii tone. Importul de gaze lichefiate s-a majorat cu 16,3% şi a constituit 34,9 mii tone. Cele mai mari cantităţi de benzină (63,3%) şi motorină (53%) au fost importate din România, iar de gaze lichefiate – din Rusia (73,7%). În perioada de raport, pe piaţa produselor petroliere au activat 111 companii care deţin 174 licenţe pentru genuri de activitate pe această piaţă, inclusiv 23 de titulari de licenţă pentru importul şi comercializarea cu ridicata a benzinei şi motorinei şi 10 – a gazelor lichefiate. [● JOI, 4 august] [BNM îşi menţine prognozele privind inflaţia pe anul 2011, dar le schimbă pentru anul viitor] Banca Naţională a Moldovei îşi menţine prognozele făcute în luna mai privind rata anuală a inflaţiei pe 2011, la nivel de 8,4%. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat joi, 4 august, în cadrul unei conferinţe de presă, că la începutul anului rata inflaţiei a avut un nivel mai mic decât cel prognozat, în principal din cauza preţurilor mai mici la petrol pe pieţele internaţionale. Dar mai apoi, după sporirea acestora şi creşterea pe intern a tarifelor la gaze şi energia electrică, rata inflaţiei a evoluat în direcţia majorării. În luna iunie, de obicei, în Republica Moldova se înregistra deflaţie pe fundalul reducerii preţurilor produselor alimentare, în special a legumelor şi fructelor. În anul curent deflaţie nu am avut. Din contra, din cauza ploilor abundente, preţurile la produsele alimentare au sporit, iar a rata anuală a inflaţiei a fost de 7,7%, mai mare decât în mai. Totodată, banca centrală şi-a schimbat prognoza inflaţiei pe 2012, de la 5,7% până la 7,4%, cu revenirea ei doar spre sfârşitul anului viitor la nivel de 5,7%. Prognoza a fost influenţată de scumpirile aşteptate la produsele alimentare pe pieţele internaţionale, posibilele evoluţii ale cursului de schimb dolar-euro, iar pe intern – majorarea unor impozite indirecte (TVA, accize). În ultimele 18 luni, inflaţia anuală are un nivel cu mult mai mic decât cea înregistrată anterior. Acest lucru indică primele rezultate ale regimului de ţintire a inflaţiei, implementat de BNM cu începere din 2010, a mai spus guvernatorul BNM. [Dorin Drăguţanu: Cursul de schimb valutar este stabilit de piaţă] În ultimele 8 luni, Banca Naţională a Moldovei, practic, nu a intervenit pe piaţa valutară. În puţinele situaţii în care a intervenit sumele au fost incomparabil mai mici decât în 2007- 2008, a declarat la o conferinţă de presă guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu. Referindu-se la cursul de schimb al valutei naţionale, guvernatorul a spus că acesta este stabilit de piaţă. Piaţa se autoreglează şi îşi găseşte singură echilibrul. Potrivit guvernatorului, în acest moment piaţa valutară este echilibrată. Oferta mai mare de valută este sezonieră şi se explică prin sosirea în vacanţă a persoanelor care lucrează peste hotare şi care aduc mijloace băneşti în valută. [● VINERI, 5 august] [MAIA propune creare Agenţiei Viei şi Vinului] Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) propune crearea Agenţiei Viei şi Vinului, în bază de parteneriat public-privat, în care statul şi companiile vinicole ar veni cu contribuţii egale.Ministrul Vasile Bumacov a menţionat la o masă rotundă că Republica Moldova a demonstrat pe parcursul anilor că are experienţă şi talent în producerea vinurilor. Dar în sectorul vitivinicol nu există un model eficient de administrare, care ar permite vinurilor moldoveneşti să se afirme pe pieţele externe, concurând cu vinurile altor ţări cu tradiţii în acest domeniu. Potrivit oficialului, acest model de administrare se poate obţine prin crearea Agenţiei Viei şi Vinului. Potrivit lui Vasile Bumacov, crearea Agenţiei Viei şi Vinurilor se înscrie în contextul Memorandumului privind restructurarea sectorului vinicol, semnat în octombrie 2010 între MAIA şi asociaţiile producătorilor vitivinicoli. La prima etapă eforturile noii structuri vor fi concentrate pe promovarea vinurilor moldoveneşti. Nu mai târziu decât sfârşitul acestui an urmează să fie înregistrat brandul naţional sub egida căruia vor fi comercializate toate vinurile moldoveneşti – „Vin de Moldova”. De asemenea, se lucrează la înregistrarea a patru mărci de vinuri cu denumiri de origine, provenind din ariile geografice ale Moldovei. Expertul Veaceslav Ştirbeţ a menţionat că experienţa promovării vinurilor sub un brand naţional este practicată şi de alte ţări. Succese deosebite a obţinut Australia, vinurile căreia erau puţin cunoscute pe piaţa mondială acum câteva decenii. [BNM despre rezervele naţionale: mai bine mai în siguranţă, decât cu mai mult profit „Banca Naţională a Moldovei are un sistem echilibrat de gestionare a riscului de plasament a rezervelor naţionale. Noi le plasăm în ţările sau în băncile străine cu cel mai mic risc”. Declaraţia a fost făcută la o conferinţă de presă de către guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu. Dorin Drăguţanu notează că în acest moment nu ai cum să ocoleşti riscul financiar, indiferent în ce valută sunt ţinute rezervele naţionale sau chiar economiile oamenilor. Contează să fie luate decizii coerente, bine gândite, bazate pe o informare în detaliu, dar nu urmând exemplul altor instituţii, fie ele şi cunoscute. În ceea ce priveşte ţinerea unei părţi din rezervele naţionale în aur, Dorin Drăguţanu a spus că BNM este o bancă tânără, care n-a moştenit stocuri de aur. „Trebuie să conştientizăm că aurul nu este neapărat aur întotdeauna. Astăzi el costă 1600 de dolari o uncie, mâine ar putea să fie 2000 de dolari şi să obţii un câştig. Dar dacă se ieftineşte, eşti în pierdere. Aurul este, de asemenea, expus riscurilor. Aurul îl stochezi în tezaur, în tezaurul unei bănci străine şi stai cu grija că banca respectivă ar putea da faliment şi ţara intră în default. Şi dacă nu dă faliment, oricum venit de la stocare nu avem, iar tranzacţiile pe piaţa internaţională de aur sunt foarte bine reglementate. Ca să nu mai vorbim de anumite cheltuieli impuse la transportarea aurului, asigurarea securităţii. Toate aceste costă”, a explicat Dorin Drăguţanu. [● SÂMBĂTĂ, 6 august] [Mărfuri şi servicii plătite cu telefonul mobil] Într-un viitor nu prea îndepărtat, şi în Republica Moldova persoanele vor putea plăti pentru produse şi servicii cu ajutorul telefonului mobil, a declarat la o conferinţă de presă guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu. Potrivit lui Dorin Drăguţanu, sistemul de plăţi prin telefonul mobil permite efectuarea mai rapidă a unor tranzacţii. Acestea pot fi şi de proporţii mai mici, inclusiv poate fi utilizat telefonul pentru achitarea unor produse la piaţă, prin transmiterea SMS-urilor. În acest caz nu este necesară instalarea pos-terminalelor sau a altor aparate costisitoare. Dorin Drăguţanu a mai spus că, deşi numărul persoanelor care au carduri bancare este în creştere, acestea sunt, în majoritatea cazurilor, utilizate pentru retragerea numerarului din bancomate şi nu pentru achitarea serviciilor şi produselor procurate. Acesta s-a arătat încrezător că în câţiva ani şi în Moldova se va ajunge la situaţia când majoritatea plăţilor se vor efectua cu cardul bancar. Dar pentru aceasta, spune Dorin Drăguţanu, e nevoie să fie susţinuţi agenţii economici care investesc în sistemul de plăţii fără numerar, inclusiv prin acordarea unor facilităţi fiscale.