● LUNI, 19 noiembrie

Situația în sectorul micului business este încă precară, declarații

Deși se declară progres în mediul de afaceri, situația este încă precară, și anume în sectorul micului business. Un exemplu elocvent, dar și regretabil, spun reprezentanții Asociației Micului Business, este hărțuirea micilor comercianți din piețele din Căușeni. Vânzătorii susțin că nu vor decât să activeze legal, iar autoritățile să nu le creeze impedimente. Într-o conferință de presă, președintele Asociației Micului Business, Eugen Roșcovanu, a spus că în decembrie se vor împlini 15 ani de la primele acțiuni de protest ale titularilor de patentă împotriva încercărilor de lichidare a acestui mod democratic de a practica o mică afacere. De-a lungul anilor, termenul de excludere a patentelor a tot fost prelungit, iar cea mai recentă extindere a avut loc recent, proiectul fiind votat în primă lectură. În opinia sa, orice termene și restricții privind activitatea în bază de patentă trebuie excluse, iar micii comercianți să fi lăsați să-și desfășoare activitatea în pace.

Firmele de microfinanțare din țară sunt o mașină de jaf legiferat, Mișcarea PRO

Experții Mișcării „Profesionalism și Responsabilitate pentru Oameni” (PRO) susțin că firmele de microfinanțare din Republica Moldova își desfășoară activitatea cu rea credință, iar în consecință au de suferit agenții economici și oamenii simpli. Acestea se conduc de practici necivilizate, care sunt parte a unei mașinării de jaf legiferat. Mai mult, activitatea sectorului de microfinanțare nu este monitorizată de instituțiile statului responsabile de reglementarea domeniului și tot ele nu întreprind acțiuni pentru ameliorarea situației. Într-o conferință de presă, liderul Mișcării PRO, Gheorghe Costandachi, a menționat că o analiză desfășurată de organizație arată că oamenii sunt mințiți. Unii au fost nevoiți să plece peste hotare pentru a putea întoarce creditele, care într-un final s-au dovedit a fi de cel puțin cinci ori mai mari decât suma ridicată. În ultimii opt ani, numărul firmelor de microfinanțare, dar și volumul creditelor acordate a crescut de mai bine de patru ori, iar veniturile acestora au atins o creștere de opt ori mai mare.

● MARȚI, 20 noiembrie

Guvernatorul BNM: Sectorul bancar nu mai prezintă riscuri pentru sistem, deponenți sau buget

Sectorul bancar a fost recapitalizat și acum nu prezintă riscuri pentru sistem, deponenți sau pentru buget, a declarat guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, la un briefing de presă marți, 20 noiembrie, la care a prezentat obiectivele strategice ale BMN pentru următorii trei ani. „Consolidarea sectorului bancar este inima acțiunilor noaste și, conform noilor reguli de supraveghere, vom îmbunătăți supravegherea bancară, dar scopul nostru este ca băncile să fie  nu doar sănătoase, dar și să reia activitatea de intermediere financiară”, a declarat Sergiu Cioclea. Potrivit guvernatorului, în ceea ce privește acționariatul bancar, au fost întreprinse acțiuni energice pentru a-i asigura transparența. Ca rezultat, două din băncile sistemice au fost vândute, iar a treia a fost plasată în administrare temporară și se derulează discuții cu potențiali investitori. „Dacă acum doi ani, mai puțin de 20% din activele sistemului bancar în minoritate erau gestionate de grupuri internaționale de înaltă calitate, acum această cifră este de peste 70 de procente”, a spus  Sergiu Cioclea.

● MIERCURI, 21 noiembrie

FMI: Apreciem înalt aportul guvernatorului Cioclea

Fondul Monetar Internațional apreciază înalt aportul guvernatorului Sergiu Cioclea la progresele Băncii Naționale a Moldovei. Aprecierea se conține într-un comunicat de presă, remis de Volodymyr Tulin, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova. „Apreciem înalt aportul domnului Cioclea în calitate de conducător al Băncii Naționale a Moldovei la progresele atinse și îi mulțumim pentru colaborarea excelentă pe parcursul ultimilor trei ani. Vom continua relația strânsă și constructivă cu Banca Națională a Moldovei și vom colabora cu noul guvernator al BNM în cadrul dialogului cu autoritățile moldovenești pe marginea programului economic și interacțiunii Fondului Monetar Internațional cu autoritățile din țările-membre”, se spune în document.

Veaceslav Negruță: Presupun că cea mai mare problemă pentru guvernator l-a creat pachetul care conține amnistia capitalurilor

Faptul că guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și-a anunțat demisia într-un briefing ad-hoc arată că acesta era determinat să plece și nu a oferit nicio șansă să se lase convins să mai rămână în oficiu. Probabil că există niște lucruri grele pe care guvernatorul Cioclea le-a considerat poate o lovitură puternică față de dânsul ca economist, în funcția pe care a deținut-o. De această părere este expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruță. În opinia lui, cea mai mare problemă pentru guvernator l-a creat acel pachet așa-zis fiscal, dar care conține legea amnistiei capitalurilor. Veaceslav Negruță spune că mandatul pe care l-a obținut guvernatorul Cioclea pentru șapte ani a pornit dintr-o situație proastă – criza determinată de frauda bancară. Criza era și de ordin financiar, și de ordin bancar, și de ordin economic.

Demisia guvernatorului BNM este o noutate negativă pentru sectorul bancar, opinie

Demisia guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei este o noutate negativă pentru sectorul bancar. Guvernatorii nu se schimbă ca mănușile, este o funcție care durează mult timp. De această părere este expertul economic Viorel Gârbu, exprimată în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de a postul de televiziune TV8. În opinia lui, acest mesaj nu este sub nicio formă pozitiv, pentru că nu a putut apărea fără o cauză specifică, fără un context negativ, care nu suportă tărăgănarea,. „Banii iubesc tăcerea. Este nevoie de stabilitate și continuitate”, susține Viorel Gârbu. În opinia lui, schimbarea guvernatorului în perioadă preelectorală, în condițiile în care Republica Moldova se află într-o perioadă destul de tensionată, atunci când mulți donatori au o viziune destul de critică față de evoluțiile din țară, nu este una binevenită.

Valoarea contractelor de achiziții publice cu executare continuă va fi ajustată anual

O dată pe parcursul anului bugetar, valoarea contractelor de achiziții publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, va fi ajustată. Ajustarea se va face la începutul anului bugetar, după publicarea datelor statistice privind indicele inflației sau deflației pe anul precedent. Mijloacele alocate și executate în primul an bugetar de gestiune a contractului de achiziții publice nu vor fi pasibile ajustării. Ajustarea valorii contractului de achiziții publice urmează să fie solicitată în scris de către operatorul economic sau de către autoritatea contractantă. Solicitarea va fi prezentată în termen de 60 de zile de la data publicării datelor statistice privind indicele inflației sau deflației pe anul precedent.

Guvernul negociază extinderea contractului cu BEI privind infrastructura energetică

Contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind implementarea proiectului „Transportul energiei electrice de către Moldelectrica”, semnat în 2012, va fi extins cu încă doi ani, până la 26 decembrie 2020. Guvernul a aprobat, miercuri, inițierea negocierilor și semnarea unui amendament în acest scop. Documentul va oferi posibilitatea valorificării integrale a mijloacelor împrumutului acordat de BEI, în valoare totală de 17 milioane euro, pentru reabilitarea infrastructurii naționale de transport a energiei electrice. Actualmente, din creditul acordat au fost valorificate 7,4 milioane de euro, bani folosiți pentru schimbarea transformatoarelor de putere și a unui reactor electric. Aceste lucrări vor fi finalizate în 2019. Potrivit contractului, urmează să fie reconstruite patru stații electrice, în acest scop fiind prevăzută suma de 9,6 milioane euro din creditul acordat de BEI. Semnarea amendamentului va permite realizarea acestei acțiuni în următorii doi ani.

Și operatorii privați vor putea presta servicii de transport feroviar

Întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” nu va mai deține monopolul pe piața serviciilor de transport feroviar. Codul transportului feroviar, aprobat miercuri de către Guvern, prevede că și operatorii privați vor putea presta servicii de transportare a mărfurilor și călătorilor cu trenul. Infrastructura feroviară va aparține în continuare statului. Conform Codului, operatorii privați de transport feroviar vor avea dreptul de acces la infrastructura feroviară în baza unei plăți, care se va stabili potrivit unei metodologii de calcul aprobate de Guvern.

● JOI, 22 noiembrie

Tot mai aproape de restabilirea legăturii telefonice între ambele maluri ale Nistrului

Compania regională de telecomunicații Interdnestrcom ar putea să fie înregistrată sub jurisdicția Republicii Moldova și create astfel condiții pentru reluarea legăturii telefonice între ambele maluri ale Nistrului. Guvernul a dat aviz pozitiv la o inițiativa legislativă privind modificarea  articolului 97 din Legea comunicațiilor electronice. „Ajustarea legii este necesară pentru implementarea deciziei protocolare cu privire la măsurile de organizare a interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor, semnată la 25 noiembrie 2017. Prin această decizie se creează condiții pentru avansarea negocierilor privind înregistrarea sub jurisdicția Republicii Moldova a operatorului regional de telecomunicații Interdnestrcom și interconectarea telefonică între ambele maluri. Guvernul va putea oferi compensare operatorilor Orange și Moldcell pentru retrocedarea, în limitele teritoriale, a frecvențelor din banda 800 de megaherți, iar autoritatea de reglementare va înregistra în baza legislației moldovenești operatorul de la Tiraspol”, a menționat ministrul economiei și infrastructurii Chiril Gaburici.

Parlamentul a permis importul nămolului roșu și zgurii de furnal

Importul nămolului roșu și zgurii de furnal va fi permisă pe teritoriul Republicii Moldova. Parlamentul a votat astăzi, 22 noiembrie, în două lecturi, modificarea unor acte legislative în acest sens. În prezent legislația interzice introducerea pe teritoriul țării a deșeurilor, reziduurilor de orice natură în stare brută sau prelucrată. Președintele Comisiei mediu și dezvoltare regională, Radu Mudreac, a menționat, în prezentarea proiectului, că inițiativa permite importul pe teritoriul țării a nămolului roșu (reziduu de bauxită) și zgurii de furnal (nisip de zgură), deșeuri destinate utilizării în calitate de materie primă secundară în industria de producere a cimentului.

● VINERI, 23 noiembrie

Prima rută turistică moldo-română va fi realizată până la finele anului

Prima rută turistică comună moldo-română „Ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova” va fi realizată până la finele lui 2018. Aceasta va străbate nouăsprezece localități și cinci domenii viticole, oferind, astfel, turiștilor o lecție de istorie și de spiritualitate. Subiectul a fost discutat la o întrevedere a ministrului moldovean al economiei și infrastructurii, Chiril Gaburici, cu ministrul român al turismului Bogdan Gheorghe Trif, la București. Ruta va oferi turiștilor o lecție de istorie și de spiritualitate prin intermediul obiectivelor turistice reprezentate de mănăstirile ctitorite, cetățile fortificate de Marele Voievod, hrubelor vechi de peste 500 de ani, care se păstrează și astăzi. Nu în ultimul rând, muzee în cadrul cărora sunt organizate expoziții cu artefacte din timpul domniei voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt.

● SÂMBĂTĂ, 24 noiembrie

Amenzi pentru gestionarii de terenuri care nu distrug ambrozia

Deținătorii de terenuri vor fi obligați să întreprindă măsuri de combatere și prevenire a răspândirii buruienilor. Noile reglementări se conțin într-un proiect de modificare a Codului Funciar și Codului Contravențional votat în lectură finală în ședința Parlamentului de vineri, 23 noiembrie. Pentru neîndeplinirea obligației de combatere și prevenire a răspândirii buruienilor, inițiativa prevede amenzi de până la 1 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, și de maximum șase mii de lei pentru persoanele juridice. Sancțiunile vor fi aplicate de către Inspectoratul de Protecție a Mediului.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019, votat în primă lectură

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2019 și proiectul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul viitor au fost votate în primă lectură în ședința Parlamentului de vineri, 23 noiembrie. Nelea Rusu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale, a declarat că veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prognozează pentru anul 2019 în sumă de 21427,4 milioane de lei, cu o majorare de 10,8% în comparație cu 2018. Totodată, se precizează că în structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019, 59,6% vor constitui contribuțiile de asigurări sociale și vor atinge 12770,0 milioane de lei, mai puțin cu 70,5 milioane de lei în comparație cu anul curent.

Reglementări privind concentrările economice în domeniul mass-media

Legislația națională va fi completată cu norme privind evaluarea concentrărilor economice în domeniul mass-media. Potrivit unor noi reglementări, votate în lectură finală de Parlament, actele legislative speciale în domeniul mass-media pot prevedea praguri privind notificarea concentrărilor economice, altele decât cele stipulate actualmente în legislație. În prezent, Legea concurenței prevede că operațiunile de concentrare economică sunt supuse evaluării și urmează a fi comunicate Consiliului Concurenței înainte de punerea în aplicare, atunci când cifra totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul anterior operațiunii, depășește 25 de milioane de lei. Totodată, vor fi supuse evaluării când există cel puțin două întreprinderi implicate în operațiune, care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 10 milioane de lei în anul anterior operațiunii.