[● LUNI, 19 noiembrie] [România este cel mai mare partener pentru exporturile moldoveneşti în UE] Exportul Republicii Moldova în România, pentru primele 9 luni ale anului 2012, se ridică la 309,2 mln dolari SUA. România este a doua piaţă pentru exporturi a Republicii Moldova. România a exportat în Republica Moldova mărfuri în valoare de peste 558 mln dolari în acelaşi interval de timp. România îşi reafirmă deplinul sprijin pentru Republica Moldova în vederea semnării cu Uniunea Europeană a Acordului de Comerţ Liber, Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA). Autorităţile române estimează că, după semnarea şi intrarea în vigoare a DCFTA, comerţul exterior al Republicii Moldova cu România va creşte semnificativ, spre beneficiul economiei ambelor state. De asemenea, autorităţile consideră că raporturile comerciale bilaterale ale Republicii Moldova cu cele 27 state din UE vor înregistra creşteri. UE este principala piaţă pentru exporturile Republicii Moldova, cu o valoare de 721,1 mln dolari în ianuarie-septembrie 2012. [Noul acord de livrare a gazelor va fi semnat pe o perioadă de un an] Până la 1 ianuarie 2013, Republica Moldova va avea cadrul normativ care va permite asigurarea stabilă cu gaze naturale a ţării, dar şi a unor state din regiune, cărora concernul rus Gazprom le livrează gaze naturale prin Republica Moldova, a declarat, într-o emisiune la Radio Moldova, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei. „Echipele de la SA Moldovagaz şi de la Gazprom au primit recomandările formulate în cadrul şedinţei a 13-a a Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ruse de a impulsiona procesul de negocieri pe parcursul săptămânilor ce urmează”, a menţionat Valeriu Lazăr. Se aşteaptă că noul contract între Gazprom şi Moldovagaz va fi semnat pe un termen de un an. „Nu ne aşteptăm la o reducere de preţ foarte serioasă, pentru că ar trebui să facem prea multe cedări. Nu merită să punem interesul imediat apropiat şi să-l pierdem pe cel de perspectivă, care este mult mai importat. De aceea, am sugerat celor doi colegi ce reprezintă interesul statului în Consiliul de Administrare al SA Moldova gaz să încerce să convingă Gazprom-ul să acorde o reducere de preţ poate şi mai mică pentru anul viitor”, a spus vicepremierul. Potrivit lui Valeriu Lazăr, sarcina este să nu avem o majorare de tarife pentru anul viitor şi, dacă obţinem şi o reduce mică, va fi scoasă cât de cât presiunea de pe consumatori pe termen scurt. Vicepremierul a mai spus că pe termen mediu şi lung dialogul cu partenerii ruşi va continua, inclusiv în chestiunile ce se referă la Pachetul Energetic III, datoriile acumulate pe malul stâng al Nistrului şi alte aspecte. „Am impresia că în dialogul pe care îl purtăm cu partea rusă am reuşit să ieşim din zona unor condiţii, precum ar fi renunţarea la Pachetul Energetic 3. Poziţia noastră este una fermă şi consecventă: nu vom renunţa la statutul de ţară membră la Tratatul Comunităţii Energetice. Dar noi avem deschiderea necesară şi am manifestat şi capacitatea de a convinge colegii noştri din Europa că trebuie să avem o atitudine mai relaxată pentru colegii de la Gazprom în ceea ce priveşte viitorul investiţiilor lor în Republica Moldova”, a menţionat Valeriu Lazăr. [● MARŢI, 20 noiembrie] [„Fabricat în Moldova” aduce în premieră Târgul de produse proaspete] Expoziţia universală „Fabricat în Moldova”, ediţia anului 2013, a XII-a la număr, va aduna 300 de companii, organizaţii şi instituţii din diverse sectoare ale economiei pe o suprafaţă expoziţională totală de peste 1800 de metri pătraţi. Evenimentul este planificat pentru perioada 30 ianuarie - 2 februarie. În premieră în cadrul expoziţiei va fi desfăşurat Târgul de produse proaspete, unde vizitatorii vor putea cumpăra direct de la producătorii locali mere, pere, struguri şi mâncăruri tradiţionale specifice diferitor regiuni ale ţării. „Raioanele republicii, inclusiv din UTA Găgăuzia, vor organiza standuri colective ale agenţilor economici din regiuni. Deja 15 raioane au anunţat intenţia de a participa cu standuri comune la cel mai mare eveniment expoziţional al anului”, a menţionat vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI), Vladimir Didilica, marţi, 20 noiembrie, în cadrul şedinţei comitetului organizatoric. La expoziţie vor fi prezentate produse autohtone: alimente şi băuturi, articole textile, încălţăminte, bunuri de larg consum, suvenire, mobilă, covoare, utilaje, instalaţii, aparate, proiecte investiţionale, inclusiv pentru IMM, mijloace de transport pentru sectorul agricol etc”. La expoziţie vor participa şi camere de comerţ şi industrie din Belarus, Ucraina, Federaţia Rusă şi România, la standurile cărora vizitatorii vor afla despre ofertele comerciale ale companiilor din ţările respective. [Moldova poate depune o solicitare privind exportul de peşte, ouă şi carne în UE] Comisia Europeană este dispusă să primească solicitarea oficială din partea Republicii Moldova privind exportul de peşte, ouă şi carne de pui în UE. Luni, 19 noiembrie, la Bruxelles, a avut loc şedinţa Subcomitetului pe Comerţ şi Investiţii Republica Moldova-UE. Ministerul Economiei a prezentat o informaţie despre schimburile comerciale ale ţării şi procesul de implementare a recomandărilor CE în contextul negocierilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător RM-UE (ZLSAC). Conform informaţiei prezentate, în ultimii 3 ani în comerţul exterior al Republicii Moldova partenerul comercial principal rămâne a fi Uniunea Europeană, cu o pondere de 47% în exportul total şi 44,7% în importul total în primele 8 luni ale anului curent. Partenerii europeni, participanţi la şedinţă, au dat o apreciere pozitivă reformelor progresive efectuate de către Republica Moldova în domeniul concurenţei, infrastructurii calităţii, serviciilor financiare şi administrării vamale. În special, a fost subliniat progresul suficient în domeniul standardizării şi măsurilor sanitare şi fitosanitare, care va permite părţii moldave să exporte în timpul apropiat peşte, ouă şi carne de pui pe piaţa UE. [●MIERCURI, 21 noiembrie] [FMI prognozează o creştere economică de 0,3% în 2012 şi 4% în 2013] Fondul Monetar Internaţional prognozează o creştere economică de 0,3% pentru acest an şi de 4% pentru anul 2013, a anunţat miercuri, 21 noiembrie, în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău, şeful Misiunii FMI Nikolay Gueorguiev, la finalul vizitei de evaluare de două săptămâni. FMI prognoza, acum un an, o creştere de 4% pentru 2012, dar acest obiectiv nu a fost realizat din cauza încetiniri ritmului de creştere economică în Europa şi a secetei severe. Totodată, şi comerţul, producţia industrială şi remitenţele au stagnat. Deficitul bugetar pentru acest an va atinge nivelul de 1,9% din PIB, iar obiectivul pentru anul viitor este limitarea acestuia la 1,5%. Nivelul inflaţiei prognozat pentru acest an va fi de aproximativ 4,5%. Nikolay Gueorguiev a menţionat că, în linii mari, programul actual al FMI se realizează în parametrii conveniţi, dar a menţionat restanţe ce ţin de transparenţa proprietarilor efectivi ai băncilor şi de aprobarea cadrului bugetar pe termen mediu. Şeful misiunii s-a declarat îngrijorat şi de deteriorarea calităţii activelor şi problemele legate de Banca de Economii şi a cerut o implicare urgentă a autorităţilor. Pentru că aceste două condiţii nu au fost încă îndeplinite, Guvernul a solicitat extinderea cu 3 luni a programului actual, iar o nouă misiune a FMI va reveni la Chişinău în primăvara anului 2013. Finalizarea revizuirii a şasea îi va permite Republicii Moldova să primească aproximativ 76 de milioane de dolari pentru a-şi consolida rezervele valutare. [Fabrica de fermentare a tutunului din Şoldăneşti trece în proprietate privată] Fabrica de fermentare a tutunului din Şoldăneşti a fost privatizată. Pachetul statului de 91,2% acţiuni a fost procurat în prima zi a licitaţiei „cu strigare” care are loc la Bursa de Valori a Moldovei între 20-23 noiembrie. La această licitaţie sunt expuse pentru vânzare pachetele proprietate publică de stat în 38 de societăţi pe acţiuni, în 16 dintre care statul deţine pachetul majoritar. Cele 603213 acţiuni ale Fabricii de fermentare a tutunului din Şoldăneşti au fost procurate la preţul iniţial de vânzare – 0,50 lei pentru o acţiune. Suma care va fi achitată pentru întreg pachetul va constitui 301 mii de lei. Tot în prima zi de licitaţie şi tot la preţul lor iniţial s-au vândut şi pachete de acţiuni mai mici, sub sau peste 1%, în 4 societăţi pe acţiuni. Astfel, în prima zi de licitaţie în total au fost privatizate pachete de acţiuni în sumă de 484 de mii de lei. Licitaţia continuă până vineri inclusiv. Din experienţele anterioare, procurările cele mai mari se fac în prima zi. Dar se întâmplă şi excepţii. În Legea Bugetului pentru 2012 sunt prevăzute venituri de 260 mln lei din privatizări. Până la runda curentă de privatizare statul a reuşit să vândă bunuri proprietate publică în sumă de 110 mln lei. Directorul Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei, Tudor Copaci, îşi leagă speranţe şi de concursurile investiţional şi comercial care sunt în derulare şi la care se aşteaptă oferte de la oamenii de afaceri până la 6 decembrie. [Programul în vigoare cu FMI va fi prelungit pentru 3 luni] Programul de 3 ani cu Fondul Monetar Internaţional, care expiră în ianuarie 2013, va fi prelungit pentru încă 3 luni, a declarat miercuri, 21 noiembrie, premierul Vlad Filat. Prim-ministrul a anunţat că a convenit despre prelungirea programului cu şeful misiunii FMI, care îşi încheie astăzi vizita în Republica Moldova. Premierul a precizat că, până la Anul Nou şi în următoarele 3 luni, se vor face toate pregătirile pentru negocierea unui nou program de colaborare cu această instituţie internaţională. [● JOI, 22 noiembrie] [FMI sugerează majorarea vinietei şi a accizelor la carburanţi] Fondul Monetar Internaţional îi recomandă Republicii Moldova să majoreze vinieta şi accizele la carburanţi. Şeful Misiunii FMI, Nikolay Gueorguiev, a declarat miercuri, 21 noiembrie, într-o conferinţă de presă că autorităţile ar trebui să revizuiască un şir de acte legislative aprobate în ultimul timp sau în curs de aprobate, printre care scutirile fiscale pentru deşeuri şi reziduuri, accizele la produsele de tutungerie şi vinieta. „Noi recomandăm să fie făcută o examinare minuţioasă şi să fie găsit un echilibru potrivit. Dacă e să vorbim despre vinietă, trebuie să se ia în consideraţie necesitatea de a sprijini bugetul cu venituri suplimentare, dar şi efectele secundare posibile ale unei astfel de majorări”, a declarat Nikolay Gueorguiev. Oficialul FMI a vorbit şi despre necesitatea indexării accizelor la combustibili, cel puţin la nivelul creşterii nominale a Prodului Intern Brut. [FMI consideră necesară implicarea urgentă a autorităţilor în cazul Băncii de Economii] Misiunea Fondului Monetar Internaţional constată că nucleul sectorului bancar din Moldova rămâne stabil. Totuşi, misiunea este îngrijorată de deteriorarea calităţii activelor şi problemele legate de Banca de Economii, în care statul este acţionarul majoritar, şi recomandă implicarea urgentă a autorităţilor. Potrivit unui comunicat de presă al FMI, misiunea recomandă perfecţionarea Planului de Acţiuni adoptat de Banca de Economii şi facilitarea remedierii situaţiei băncii prin susţinerea mai activă din partea Guvernului şi Comitetului de Stabilitate Financiară. De asemenea, misiunea încurajează autorităţile să nu tărăgăneze acţiunile legate de sporirea transparenţei sistemului bancar. Adoptarea modificărilor legislative în vederea asigurării transparenţei depline şi dezvăluirii proprietarilor finali ai băncilor este imperativă, în lumina riscurilor emergente din sectorul financiar şi încercărilor recente ne-transparente de preluare a controlului unor bănci. Noile cerinţe vor fi aplicate şi faţă de acţionarii existenţi, pe parcursul anilor 2013-2014, cu o perioadă de tranziţie limitată. În vara anului 2011, în baza unor decizii judecătoreşti contestate ulterior, s-a încercat intrarea în Banca de Economii a unui grup de companii off-shore, cu intenţia de a controla instituţia. Înainte de aceste atacuri, un şir de companii, inclusiv întreprinderi de stat, au fost rugate să plece din Banca de Economii în alte instituţii bancare cu scopul de a slăbi poziţiile financiare ale băncii. [Parlamentul a votat reducerea lefurilor şefilor întreprinderilor de stat] Salariul şefilor întreprinderilor de stat, celor cu capital majoritar de stat şi întreprinderilor monopoliste nu va putea depăşi 3 salarii medii pe întreprindere. Până acum plafonul era de 5 salarii medii. Parlamentul a aprobat joi, 22 noiembrie, în primă lectură, un proiect de lege în acest sens. Acelaşi proiect propune ca mărimea premiilor să fie limitată la 6 salarii de funcţie lunare pe an, ţinând cont de rezultatele activităţii economice a întreprinderilor. Proiectul este o iniţiativă a deputaţilor din fracţiunea Partidului Liberal Democrat. Deputatul Anatolie Dimitriu a menţionat că salarizarea persoanelor aflate în funcţii de conducere la întreprinderile de stat trebuie să vină în concordanţă cu rentabilitatea societăţii. „În timp ce rentabilitatea economică profit net/valoarea medie a activelor pentru anul 2011 a constituit 0,80% – ceea ce semnifică că la 1 leu active se obţin doar 0,8 bănuţi profit net – au fost atestate cazuri în care conducătorii societăţilor respective au cumulat venituri din salariu şi premii de aproape 1 mln de lei”, a spus Anatolie Dimitriu. Deputatul a mai menţionat că absenţa unei uniformităţi în cadrul legal existent permite unor administratori ai activelor statului să îşi acorde prime şi salarii de până la 20 de ori mai mari decât cele ale angajaţilor. „Un sistem echitabil şi nediscriminatoriu este cel în care managerii sunt remuneraţi cu un salariu fix şi cu o bază variabilă care ţine de indicatorii de performanţă atinşi. Corelarea direct-proporţională dintre rezultatele întreprinderii şi remunerarea lor va constitui un stimul pentru concentrarea conducătorilor la creşterea şi dezvoltarea economico-financiară a întreprinderii”, a specificat Anatolie Dimitriu. Autorii iniţiativei legislative susţin că elaborarea acestei legi are ca scop aducerea prevederilor legislative nominale la realităţile sociale actuale. Or, potrivit lor, conducătorul unei instituţii subordonate executivului nu are dreptul moral de a ridica un salariu de bază de câteva ori mai mare decât cel al preşedintelui Republicii Moldova. Iniţiativa legislativă nu se referă la salariile conducătorilor agenţiilor sau instituţiilor similare ca structură agenţiilor, considerate independente, conducătorii cărora se numesc de către Guvern sau Parlament. [Moldova va primi 50 mln lei de la Comisia Europeană pentru susţinerea agricultorilor] Republica Moldova va beneficia de un grant în valoare de 50 mln de lei din partea Comisiei Europene. Parlamentul a votat în acest sens, în primă lectură, un proiect de lege de modificare a Legii bugetului de stat pentru anului 2012. Proiectul prevede includerea grantului respectiv la partea de venituri a bugetului de stat. Grantul este acordat în scopul diminuării consecinţelor secetei din anul curent. 38 mln lei vor fi acordaţi pentru compensarea parţială a cheltuielilor suportate la semănatul grâului de toamnă pentru roada anului 2013. Alte 12 mln sunt pentru procurarea cerealelor furajere în scopul asigurării parţiale a nutriţiei vacilor din zonele afectate de secetă. Altă modificare în cadrul aceluiași proiect prevede că suma de 4 mln neutilizată în anul curent pentru procurarea de locuinţe tinerilor specialişti din sectorul rural, se direcţionează la suplimentarea fondului de rezervă al Guvernului, pentru acoperirea unor necesităţi imprevizibile care pot apărea până la finele anului curent. Proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat 2012 a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi la şedinţa Parlamentului. [Executivul a aprobat o nouă strategie în domeniul proprietăţii intelectuale] Guvernul a aprobat o nouă strategie în domeniul proprietăţii intelectuale. „Implementarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale până în anul 2020 va consolida cadrul juridic şi instituţional favorabil pentru crearea, protecţia, managementul şi valorificarea deplină a potenţialului proprietăţii intelectuale”, a declarat Lilia Bolocan, director general al AGEPI. Strategia vine cu o abordare complexă a problemelor ce ţin de domeniul proprietăţii intelectuale şi presupune un grad înalt de cooperare la toate nivelurile. Printre obiectivele principale se înscrie încurajarea creării, protecţiei şi utilizării proprietăţii intelectuale drept instrument-cheie în trecerea ţării la modelul inovaţional al creşterii economice. Documentul prevede modernizarea Sistemului naţional de proprietate intelectuală şi sporirea transparenţei şi coerenţei acestuia. Concomitent, va fi creşte responsabilitatea instituţională pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală. De asemenea, vor fi impulsionate acţiunile ce ţin de dezvoltarea unei culturi înalte în materie de proprietate intelectuală şi de combatere a fenomenului de contrafacere şi piraterie. Strategia va fi implementată în trei etape. Prima etapă, anii 2012-2014, va fi axată preponderent pe definitivarea mecanismelor de stimulare a activităţii inovaţionale. Tot la această etapă va fi perfecţionată infrastructura sistemului de proprietate intelectuală , vor fi elaborate şi introduse gradual disciplinele de proprietate intelectuală în instituţiile de învăţământ. Potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală corelează cu investiţiile străine directe. Astfel, o creştere cu 1% a brevetelor de invenţii corespunde cu o sporire a investiţiilor străine directe atrase în economie cu 2,8%. Totodată, o protejare insuficientă a drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă o barieră serioasă pentru atragerea investiţiilor străine directe, în special în sectoarele software şi farmaceutic. [● VINERI, 23 noiembrie] [În Rezina a fost deschis un incubator de afaceri] În oraşul Rezina a fost deschis un incubator de afaceri, care are deja 15 rezidenţi. Ministrul economiei, Valeriu Lazăr, prezent la evenimentul de inaugurare, la 23 noiembrie, a declarat că un incubator de afaceri reprezintă un punct de referinţă pentru cei care vor să iniţieze o afacere şi sunt gata să-şi asume unele riscuri. „Mă bucur că autorităţile locale de la Rezina au avut curajul şi deschiderea necesară să fie partenerii noştri în cadrul acestui proiect”, a menţionat Valeriu Lazăr. Incubatorul dispune de spaţii pentru incubarea a 19 întreprinderi. Costul total al proiectului constituie aproape 7 mln lei. La ziua de 23 noiembrie, rezidenţi ai Incubatorului de Afaceri din Rezina au devenit 15 agenţi economici, inclusiv întreprinderi orientate spre producere, care vor crea cel puţin 60 locuri noi de muncă. Rezidenţii Incubatorului se specializează în servicii de consultanţă în domeniul tehnologiilor informaţionale şi studierii limbilor engleză şi franceză, prestarea serviciilor de publicitate, confecţionarea articolelor de vestimentaţie, prestarea serviciilor turistice, servicii de cosmetologie şi altele. Incubatorul de Afaceri din Rezina este al 3-a incubator creat cu sprijinul financiar al UE. Şeful Secţiei Politică şi Economie a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Wicher Slagter, a menţionat că deschiderea Incubatorului de Afaceri din Rezina reprezintă un sprijin important pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova, remarcând importanţa lor pentru economia unei ţări europene. [Premierul Filat intervine în remedierea situaţiei legate de investitorul german „Draexelamier”] Premierul Vlad Filat a convocat joi, 22 noiembrie, o şedinţă în cadrul căreia a fost discutată situaţia creată în ceea ce ţine de activitatea în Moldova a companiei germane „Draexelmaier” prin prisma acţiunilor organelor fiscale. Presa a scris că investitorul german a renunţat să investească 15 milioane de euro în construcţia unei noi fabrici în Zona Economică Liberă (ZEL) de la Bălţi, din cauza hărţuirii la care este supus de către Serviciul Fiscal. Autorităţile fiscale neagă acuzaţiile şi afirmă că de vină este imperfecţiunea legislaţiei, prevederile căreia au fost interpretate până acum în favoarea companiei „Draexelmaier”. În cadrul şedinţei, conducerea companiei şi cea a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat au prezentat Premierului situaţia în detaliu, menţionînd că motivul pentru care s-a ajuns aici este imperfecţiunea reglementărilor din domeniu. S-a convenit că impedimentele depistate să fie înlăturate, astfel încât să fie asigurate condiţii optime pentru activitatea investitorului. În acest scop, premierul a dispus crearea unui grup de lucru cu participarea directorilor zonelor economice libere, a speciliştilor de la autorităţile publice de resort, care să examineze problemele cu care se confruntă rezidenţii ZEL din cauza imperfecţiunilor legislaţiei şi care să vină cu un set de propuneri vizavi de modificarea legislaţiei pentru a evita interpretările ambigue. „Nimeni au are dreptul să interpreteze norma legală. Aceasta trebuie să fie foarte clară şi să nu permită unuia sau altuia să acţioneze altfel decât este prevăzut în legislaţie sau în hotărârile Guvernului. Aceste modificări trebuie operate cât mai urgent. Ne dorim ca mediul de afaceri să se dezvolte, căci aceasta înseamnă o economie puternică, noi locuri de muncă pentru cetăţenii ţării”, a specificat Vlad Filat. Compania germană „Draexlmaier Automotive” produce piese de schimb şi echipament electric pentru automobile. ZEL de la Bălţi este una dintre cele peste 50 de locaţii din lume ale întreprinderii. Până în anul 2011 „Draexlmaier” a deschis la Bălţi două fabrici la care lucrează 2.600 de angajaţi şi urma ca în acest an să mai inaugureze încă una, cea mai mare, unde trebuiau să fie angajate circa 2.000 de persoane. Presa scrie că din cauza unor penalităţi în sumă de 6 milioane de lei, înaintate de organele fiscale, întreprinderea a luat decizia să renunţe la acest proiect în favoarea unei locaţii în România. [● Sâmbătă, 24 noiembrie] [Lucrătorii agricoli din Moldova îşi sărbătoresc ziua profesională] Circa 400 de agricultori din toată ţara s-au adunat sâmbătă, 24 noiembrie, la Palatul Naţional „Nicolae Sulac” pentru a marca ziua lor profesională. Agricultorii au fost felicitaţi de către demnitari de stat, după care au savurat din muzica şi dansul artiştilor autohtoni. Premierul Vlad Filat a declarat, în cadrul festivităţii, că în agricultură este nevoie de performanţe nu pentru o piaţă anume, ci pentru toate pieţele. „Noi suntem parte a unei lumi şi trebuie să facem faţă competiţiei, care nu ţine de est sau vest. Trebuie să fim competitivi în întreaga lume. Anul viitor este privit cu mare speranţă din cauza pierderilor pe care le-am suferit în acest an şi a bugetului aprobat pentru anul viitor”, a menţionat premierul. Vlad Filat a mai spus că pentru anul viitor este preconizată o creştere economică de 4%. Aceste creşteri se bazează în mare parte pe veniturile din agricultură. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a remarcat că avem semănături foarte frumoase, care ne oferă premize de viitor să evităm o criză a pâinii. „Agricultura are o pondere de 15% din PIB, asigură 45% din volumul exporturilor şi are cele mai multe locuri de muncă create. Republica Moldova este un stat mic ca şi suprafaţă, dar ca potenţial agricol este o putere”, a mai specificat ministrul. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti nu a fost prezent la festivitate, dar a transmis un mesaj de felicitare agricultorilor.