RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 19-25 iunie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 19 iunie
Un nou incubator de afaceri a fost deschis la Călărași
Un incubator de afaceri a fost deschis pe 19 iunie la Călărași. Incubatorul va găzdui peste 20 de companii care vor crea cel puțin 60 de locuri de muncă. Actualmente, 15 companii au statut de rezident, cinci dintre care vor activa în domeniul producerii iar zece companii în domeniul prestării de servicii. Incubatorul va acorda sprijin logistic, consultativ, de instruire și financiar companiilor și startup-urilor astfel încât acestea să poată ajunge la stabilitate şi autonomie. ncubatoare de afaceri au mai fost deschise la Soroca, Ştefan Vodă, Leova, Rezina, Sângerei, Coşniţa, Ceadîr-Lunga, Nisporeni și Cimișlia. Pe parcursul activității au găzduit 289 de companii, inclusiv 144 de companii au trecut cu succes perioada de incubare. Totodată, prin intermediul Incubatoarelor de Afaceri au fost create circa 950 de locuri de muncă. În acest an urmează deschiderea unui incubator de afaceri și în orașul Cahul. Rețeaua de Incubatoare de Afaceri pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost creată de către ODIMM, în parteneriat Ministerul Economiei și reprezentanții autorităților publice locale, cu sprijinul Uniunii Europene și Guvernului Norvegiei.
● MARȚI, 20 iunie
Pepiniere din 25 de gospodării sunt inspectate de experți de la Rosselhoznadzor.
Experţi ruși ai Serviciul Federal pentru Supravegherea Veterinară şi Fitosanitară Veterinară „Rosselhoznadzor” se află în misiune de serviciu în Republica Moldova cu scopul de a inspecta locul de producere a materialului săditor destinat exportului în Federația Rusă. Experţii ruşi au sosit la invitaţia ANSA, iar în prima zi de lucru s-au deplasat în raionul Briceni, unde sunt fondate cele mai multe pepiniere de creștere a materialului săditor pentru livezi şi plantații de pomușoare. Timp de o săptămână, experţii din Federaţia Rusă vor inspecta pepinierele din 25 de gospodării agricole, urmând apoi să prezinte rezultatele investigațiilor şi să acorde dreptul de export întreprinderilor care respectă cerințele şi standardele de creștere a pomilor altoiţi şi a butaşilor de viţă de vie.
Diminuarea taxei ecologice pentru importatori nemulțumește producătorii autohtoni de conserve
Reducerea treptată a taxei ecologice pentru importatori nemulțumește producătorii autohtoni, care susțin că aceasta ar aduce pierderi de milioane de lei la Fondul ecologic. Președintele Asociației producătorilor de conserve „Speranţa-Con”, Ştefan Golubciuc, a declarat într-o conferință de presă că modificările la legislație ar favoriza importatorii de ambalaje, care potrivit producătorilor poluează mediul. Reducerea taxei este prevăzută în proiectul de modificare a Legii privind taxa pentru poluarea mediului, votat în două lecturi de Parlament, dar care nu a fost promulgat de către președinte și a ajuns din nou în comisiile parlamentare. Proiectul prevede diminuări la plata ecologică pentru diferite tipuri de ambalaje din plastic, compozit, polietilenă etc.
● JOI, 22 iunie
Investițiile străine se reduc, deși Moldova poate atrage investitori, opinii
În anul 2016, s-a înregistrat cel mai mic nivel de investiții străine din ultimii 20 de ani. Aceasta deși Republica Moldova poate atrage investitorii străini prin faptul că se află între două structuri integraționiste mari, între două zone libere de comerț și acest lucru este destul de atractiv pentru ca investitorii străini să creeze întreprinderi pe teritoriul țării. De această părere au fost invitații emisiunii „Главный вопрос” de la postul de televiziune NTV Moldova. „Cel mai important pentru partenerii estici este posibilitatea de a face comerț fără taxe cu Uniunea Europeană și pentru partenerii europeni – posibilitatea de a-și vinde produsele pe piața estică, fără taxe vamale. Acesta este principalul avantaj”, a spus deputatul socialist Vladimir Golovatiuc. Expertul în economie, Veaceslav Ioniță, a declarat că Banca Națională s-a pomenit între ciocan și nicovală. Expertul susține că valuta străină care ajunge în Moldova nu poate fi investită în economie pentru că aceasta din urmă este nefuncțională. Potrivit lui, întărirea leului le aduce prejudicii de 250 de milioane de lei lunar exportatorilor moldoveni. În plus, veniturile cetățenilor care trăiesc din remitențe s-au redus cu aproximativ 10%.
Pavel Filip: Moldova dispune de toate premisele pentru dezvoltarea comerțului electronic
În Republica Moldova există absolut toate premisele pentru a avea o dezvoltare bună a comerțului electronic. Acest lucru este posibil pentru că Moldova are acoperire cu internet în bandă largă, o infrastructură foarte bine dezvoltată și o bază bine pusă la punct a pregătirii specialiștilor în IT. Declarația a fost făcută de prim-ministrul Pavel Filip pe 22 iunie în cadrul ceremoniei de deschidere a Forumului dedicat comerțului online. Premierul a menționat că activitatea de comerț electronic capătă o pondere tot mai mare în Republica Moldova, iar Guvernul va întreprinde în continuare măsurile necesare pentru a facilita dezvoltarea acestuia. „Oamenii nu mai au timp să meargă la piață sau la magazin, deja obișnuiesc să facă achizițiile pe platformele online și aici trebuie să aibă grijă cei care produc. Pentru a avea acces la o piață mare trebuie să ai acces la comerțul online”, a declarat Pavel Filip. Șeful executivului a mai spus că au fost deja făcute o serie de modificări la Legea privind comerțul electronic pentru a o adapta la realitățile și necesitățile existente. De asemenea, dinamizarea sectorului tehnologiilor informaționale este asigurată de prevederile Strategiei naționale „Moldova Digitală 2020” și de cele ale Legii cu privire la Parcurile IT.
Antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului s-au întrunit la primul Forum energetic
Republica Moldova este dependentă de resursele energetice de import în proporție de 86%, iar ponderea energiei regenerabile este puțin peste 14%. Către 2020, Moldova își propune să ridice indicele energiei regenerabile până la 17%. Oportunitățile existente pe segmentul energiei regenerabile au fost discutate astăzi, 22 iunie, la Chișinău în cadrul primului forum al eficienței energetice care reunește peste 60 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului. Evenimentul este organizat sub patronajul Ambasadei Republicii Italiei. Ambasadoarea Valeria Biagiotti a remarcat că utilizarea energiei regenerabile va rezolva problema asigurării populației cu energie electrică mai ieftină și va crea în Republica Moldova noi locuri de muncă. „Având în vedere creșterea tarifelor la gaze și energia termică pentru consumatori, Moldova are nevoie de dezvoltarea sectorului eficienței energetice și de apropierea acestuia de cel european”, a adăugat Valeria Biagiotti. Vitalie Iurcu, viceministru al economiei, a menționat că eficiența energetică este o prioritate și un instrument important în asigurarea energetică a țării. „Moldova se dezvoltă foarte bine pe direcția biomasă, avem un șir de proiecte finanțate de diferite instituiții. Fondul pentru Eficiență Energetică deține un segment foarte important la acest capitol. Scopul nostru este să facem din acest fond un exemplu bun de folosire eficientă a banilor publici, dar și a banilor donatorilor pentru sporirea eficienței energetice a clădirilor, spitalelor, școlilor și altor obiecte sociale”, a spus Vitalie Iurcu.
● VINERI, 23 iunie
Merab Antadze: Moldovenii pot investi în turismul georgian, iar georgienii în infrastructura moldovenească
Republica Moldova și Georgia pot realiza cu succes oportunitățile reciproce de afaceri, consideră ambasadorul Georgiei la Chișinău, Merab Antadze, care a oferit Agenției de presă IPN un interviu cu ocazia aniversării a 25-ea de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. ”Consider că, în cazul unui climat investițional favorabil, pentru potențialii investitori și investiții georgiene în Moldova poate fi interesantă și avantajoasă apropierea geografică nemijlocită a pieței europene, care reduce de mai multe ori timpul de transportare a producției moldovenești pe piața unică a Uniunii Europene, ceea ce are o importanță deosebită pentru mulți parametri-cheie. Un anumit interes poate prezenta, de asemenea, participarea investitorilor din Georgia în realizarea proiectelor de transport și infrastructură”, a declarat ambasadorul georgian. Cât privește interesele investitorilor moldoveni și ale investițiilor acestora în Georgia, ”conform convingerii mele profunde, una dintre cele mai avantajoase direcții o constituie, desigur, investițiile în businessul turistic al Georgiei, dat fiind faptul că, urmare a dezvoltării infrastructurii turistice și a condițiilor climaterice favorabile, Georgia a devenit una dintre țările cele mai captivante, inclusiv în sfera turismului”, a precizat Merab Antadze.
Şansele restituirii banilor furaţi din sistemul bancar sunt foarte mici, experţi
Şansele recuperării banilor furaţi din sistemul bancar moldovenesc sunt foarte mici. De această părere sunt ex-ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, şi Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă. Opiniile au fost lansate în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul de televiziune TVR Moldova. Potrivit lui Veaceslav Negruţă, şansele recuperării banilor scad odată cu trecerea timpului. „Cu cât mai mult timp trece, cu atât mai mare devine problema recuperării banilor. Foarte mult depinde cum se vor mobiliza instituţiile statutului şi să sperăm că odată cu sosirea experţilor Companiei Kroll la Chişinău vor fi urgentate toate procedurile de recuperare. Dacă instituţiile statului s-ar fi mobilizat pe recuperarea banilor după raportul Kroll 1, atunci şansele ar fi fost mai mari. Imediat după apariţia Raportului Kroll 1, de exemplu, au reacţionat autorităţile de la Riga şi a fost demis directorul unei bănci. Acum nu ne rămâne decât să sperăm că acea misiune de recuperare a banilor care va începe după venirea experţilor Kroll să fie una dinamică”, a declarat Negruţă. Guvernatorul Băncii Naţionale, Sergiu Cioclea, a declarat recent că la începutul lunii iulie la Chişinău va sosi o echipă de experţi ai Companiei Kroll, care se ocupă de cazul devalizării sistemului bancar în proporții de circa un miliard de dolari, iar după prezentarea celui de al doilea raport, autorităţile vor demara procedura de recuperare a banilor. Cioclea a precizat că raportul Kroll 2 nu va fi publicat.
Parcul de producție „Valkaneș” își extinde activitatea
Cabinetul de miniștri a avizat pozitiv inițiativa legislativă privind extinderea cu peste 92 de hectare a Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de producție „Valkaneș”. Cele 107 hectare care aparțin Zonei Antreprenoriatului Liber vor fi completate cu un teren de 50,3 ha din municipiul Comrat și unul de 41,9 ha din orașul Ceadâr-Lunga. Astfel, vor fi create posibilități pentru activitatea a două subzone noi, situate în zonele industriale și conectate la infrastructura de producție necesară. Conform autorilor proiectului, inițiativa are ca scop accelerarea dezvoltării social-economice a UTA Găgăuzia și impulsionarea activității Parcului de producție. Mai mulți investitori străini și-au exprimat dorința de a-și dezvolta afaceri în cadrul zonei libere, fapt ce va crea noi locuri de muncă și va spori veniturile la bugetele locale. Zona Antreprenoriatului Liber – Parcul de Producție „Valkaneș” a fost creată în oraşul Vulcăneşti în anul 1998.
Reacții critice la excluderea datei producerii din lista mențiunilor obligatorii pe produs
Mai mulți deputați au reacționat critic la faptul că o nouă lege privind informarea consumatorului despre produsele alimentare, propusă spre examinare în primă lectură, nu conține „data producerii” pe lista mențiunilor obligatorii pe etichetă. Ei au cerut să se vină cu un amendament în acest sens către lectura a doua, spunând că e dreptul consumatorului să cunoască această informație. În cadrul dezbaterilor asupra proiectului, la întrebarea liberal-democratului Tudor Deliu de ce lipsește „data producerii” din lista mențiunilor obligatorii, viceministrul agriculturii și industriei alimentare Vasile Luca, care a prezentat proiectul, a spus că documentul transpune directivele europene în domeniu. Potrivit viceministrului, importantă este nu data producerii, ci data până când un produs este sigur pentru consum. Deputatul grupului parlamentar popular european George Mocanu a spus că nu va susține proiectul în lectura a doua dacă nu va conține amendamentul dat. „Consumatorul trebuie să știe data la care a fost produs un bun. Nu am auzit un argument real de ce să nu trecem și „data producerii” pe etichetă”, a menționat George Mocanu. Proiectul a fost susținut în prima lectură cu votul majorității deputaților prezenți în sală.
Activitatea băncilor va fi reglementată de o nouă lege
Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii privind activitatea băncilor, care va substitui actuala Lege a instituțiilor financiare. Documentul transpune standardele şi practicile internaţionale aferente procesului de licenţiere, reglementare şi supraveghere efectuată de Banca Naţională a Moldovei și menţine în același timp prevederile legale elaborate şi adoptate în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internațional. Noua lege va permite, potrivit autorilor, dezvoltarea unor instrumente de supraveghere eficiente, de prevenire şi minimizare a unor eventuale deficienţe în activitatea băncilor la etape incipiente, astfel asigurând stabilitatea sectorului bancar şi protejarea intereselor deponenţilor. În particular, este prevăzută extinderea drepturilor şi atribuţiilor Băncii Naţionale a Moldovei în procesul de evaluare şi supraveghere a băncilor, inclusiv mărirea şi diversificarea sancţiunilor aplicate băncilor. O noutate vizează obligativitatea băncii de a avea un capital intern adecvat în raport cu riscurile la care se expune. Totodată, sunt incluse concepte şi noţiuni noi, printre care modificarea ca sens a noţiunilor de „filială” şi „sucursală”.
