● MARŢI, 19 martie

BalkanPharmaceuticals va produce antibiotice

Fabrica de producere a medicamentelor „BalkanPharmaceuticals” din oraşul Sângera va produce antibiotice. Prim-ministrul în exerciţiu, Vlad Filat, a efectuat o vizită la fabrică, care este în proces de construcţie, menţionând că în curând exporturile de medicamente din Republica Moldova vor fi tot mai prezente pe piaţa europeană, odată cu semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE. Fabrica „BalkanPharmaceuticals” este a doua ca mărime în Europa. Vlad Filat a vizitat secţiile de producere, care sunt finalizate în proporţie de 80 la sută, urmând ca în septembrie să fie deja funcţionale. „Mă bucur foarte mult că în Republica Moldova avem parte de o astfel de investiţie impunătoare. Eu vă rog să continuaţi investiţiile fiindcă avem nevoie de ele pe piaţa farmaceutică”, a declarat Vlad Filat. Director general „BalkanPharmaceuticals”, Silviu Chiru, a spus că Republica Moldova este poziţionată strategic, ceea ce va permite exportul producţiei în CSI. Directorul a spus că odată cu deschiderea noii fabrici, în câmpul muncii vor fi antrenaţi circa 400 de angajaţi, iar numărul de produse fabricate va fi cu mult mai mare. „De când am apărut pe piaţa din Republica Moldova, la multe produse preţurile au scăzut cu cel puţin 50 la sută”, a declarat Silviu Chiru. Fabrica de producere a medicamentelor „BalkanPharmaceuticals” activează pe piaţa internă din 2007. Compania are momentan 80 de angajaţi şi produce 127 de poziţii de medicamente. Suprafaţă totală a fabricii este de 18 de mii de metri pătraţi, iar investiţia totală se ridică circa 38 de milioane de euro.

Evidenţă mai strictă a controalelor efectuate la agenţii economici

Agenţii economici şi persoanele fizice care practică activitate antreprenorială vor trebui să instituie un registru în care să treacă toate controalele efectuate de organele abilitate cu funcţii de control. Legea a intrat în vigoare la începutul lunii martie. Formatul unic al registrului poate fi descarcat pe pagina electronică a Cancelariei de Stat – www.cancelaria.gov.md. Ruslan Codreanu, şef de direcţie la Cancelaria de Stat, instituţie care va monitoriza implementarea acestei legi, a spus, într-un interviu la Radio Moldova, că obiectivul este diminuarea presiunii controalelor asupra activităţii de business. Codreanu a reamintit în context că, în februarie anul curent, Guvernul a aprobat şi Regulamentul privind instituirea Registrului de stat al controalelor, care va fi ţinut de către Cancelaria de Stat. La prima etapă va fi creat portalul guvernamental al controalelor de stat – www.controale.gov.md, cu o bază electronică de date despre controalele planificate şi cele inopinate, precum şi rezultatele acestora. Cancelaria de Stat va asigura accesul online direct al organelor de control la baza de date. De asemenea, va fi elaborat formatul unic al graficului controalelor planificate, care va fi plasat pe portal. La a doua etapă, pană la 31 octombrie 2013, în baza portalului nominalizat urmează să fie creat Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al controalelor”. Acest sistem informaţional va fi instituit ca o platformă online comună, care va interacţiona cu Registrul de stat al unităţilor de drept şi cu alte registre şi va permite automatizarea evidenţei controalelor efectuate şi furnizarea tuturor informaţiilor aferente controalelor. Registrul de stat al controalelor va fi ţinut exclusiv în formă electronică şi va constitui sursa oficială de informaţii cu privire la controalele organelor cu funcţii de control şi ale autorităţilor cu funcţii de supraveghere. Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător a fost adoptată de Parlament la 8 iunie 2012. Aceasta reduce numărul autorităţilor care pot iniţia controale la agenţi economici de două ori, de la 62 la 33. Structurile cu funcţii de control nu pot efectua controale planificate mai mult decât o dată pe parcursul unui an. Ele vor prezenta graficele controalelor planificate pentru fiecare trimestru şi vor avertiza despre aceste controale intreprinderile cu cinci zile înainte. Controalele inopinate vor trebui argumentate. De notat, controale efectuate de Serviciul Fiscal de Stat nu cad sub incidenţa acestei legi, ţinând de Codul Fiscal. SFS şi altor autorităţi asupra cărora nu se extinde legea în cauză li se recomandă să elaboreze reglementări proprii privind procedura şi mecanismul de înregistrare şi evidenţă a controalelor, similare celor expuse în regulamentul aprobat de Guvern, şi să furnizeze în Registrul de stat al controalelor informaţii privind controalele efectuate.

Reducerea PIB, mai mare decât se aştepta

Produsul Intern Brut (PIB) în 2012 a însumat 87,8 miliarde de lei, preţuri curente de piaţă, în scădere cu 0,8% faţă de anul 2011. în ultimul trimestru al anului PIB a însumat 22,4 miliarde de lei, înregistrând o reducere de 2,5% în raport cu trimestrul al IV-a al anului 2011. Diminuarea PIB a fost determinată de reducerea semnificativă a valorii adăugate brute din agricultură şi pescuit, cu 23,3%. în trimestrul al IV-a al anului trecut valoarea adăugată brută din agricultură s-a situat cu 29,2% sub nivelul trimestrului al IV-a din 2011, avand o pondere de 13,0% în produsul intern brut. Reducerea valorii adăugate brute în agricultură în ianuarie-septembrie 2012 şi în trimestrul al IV-a a fost decisivă pentru dinamica PIB pe anul 2012. S-a redus şi valoarea adăugată brută produsă în sectorul bunuri, cu peste 10% comparativ cu 2011. în schimb, s-au înregistrat creşteri ale valorii adăugate brute produse în sectorul de servicii, cu 3,0% comparativ cu anul precedent, influenţând pozitiv (+1,8%) indicele volumului fizic al Produsului Intern Brut. Iniţial Guvernul prognoza o creştere a PIB-ului în 2012 cu 4,5% faţă de 2011. Prognoza a fost revizuită de mai multe ori de atunci. Într-un interviu realizat la finele anului trecut, vicepremierul şi ministrul economiei, Valeriu Lazăr, vorbea de o scădere a PIB cu 0,2%, însă realitatea s-a dovedit a fi mai puţin îmbucurătoare. Pentru anul în curs Guvernul preconizează o creştere a PIB cu 4%.

●MIERCURI, 20 martie

Banca Mondială oferă Moldovei 10 mln dolari pentru asistenţă de urgenţă în agricultură

Consiliul director al Băncii Mondiale a aprobat acordarea unui credit de 10 milioane dolari Republicii Moldova pentru Proiectul asistenţă de urgenţă pentru agricultură. Acest credit va contribui la finanţarea costurilor ce ţin de atenuarea situaţiei de urgenţă din sectorul agricol al ţării după seceta din anul trecut. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Mondiale, proiectul şi propune drept obiectiv să reducă efectele negative ale secetei din 2012 prin acordarea de asistenţă pentru recuperarea producţiei de grâu şi porumb şi prin prevenirea reducerii numărului de şapte în cele mai afectate raioane. „Proiectul „Asistenţă de urgenţă pentru agricultură” va reduce riscul amplificării în 2013 a efectelor secetei din 2012. Proiectul va acorda beneficii monetare fermierilor din cele mai afectate raioane pentru campania grâului de toamnă din 2012 şi campania porumbului de primăvară din 2013”, a menţionat Abdoulaye Seck, manager de ţară pentru Banca Mondială în Moldova. Proiectul include trei componente: transferuri monetare pentru fermierii afectaţi, instruire şi conştientizare, management. De la momentul aderării la Banca Mondială, în anul 1992, Moldova a beneficiat de o sumă totală de 950 de milioane de dolari alocată în 46 de proiecte realizate în ţară. La acest moment portofoliul Băncii Mondiale include 12 proiecte active cu un angajament total de 296 de milioane dolari.

Şi-a deschis lucrările ediţia a XVIII-a a expoziţiei Moldconstruct-2013

Expoziţia internaţională specializată „Moldconstruct-2013” a ajuns la ediţia a XVIII-a. Aceasta şi-a deschis lucrările miercuri, 20 martie, şi se va desfăşura pe 23 martie, la Moldexpo. Expoziţia oferă o gamă largă de materiale pentru lucrările de construcţie, comunicaţii inginereşti şi mijloace tehnice speciale. Anatolie Zolotcov, viceministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, a menţionat, în cadrul ceremonie de deschidere a expoziţiei, că evenimentul a devenit deja o tradiţie şi că în fiecare an impulsionează activitatea tuturor actorilor din domeniu. Potrivit oficialului, ediţiile anterioare au demonstrat un interes sporit al vizitatorilor faţă de construcţia de locuinţe. în anul 2012 volumul lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit s-a majorat cu 2,5% faţă de anul 2011. Anatolie Zolotcov a subliniat că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor întreprinde acţiuni concrete pentru a finaliza cu succes construcţiile blocurilor locative din ţară. Concomitent tinde să asigure accesul la locuinţe pentru categoriile de persoane social-vulnerabile. Un exemplu este continuarea FAZEI a II-a a Proiectului Locuinţe Sociale. Ca rezultat al semnării Acordului-cadru de împrumut intre Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, vor fi construite circa 700 de locuinţe pentru 2500 persoane. La final viceministrul Zolotcov şi-a exprimat convingerea că ediţia din acest an va da startul pentru noi soluţii, idei originale, ce vor contribui la extinderea colaborării economice şi sociale a Moldovei cu alte state, precum şi la un schimb eficient de bune practici în domeniul construcţiilor şi a materialelor de construcţie.

În 2012 piaţa serviciilor de acces la Internet a urmat un trend ascendent

Piaţa serviciilor de acces la Internet a continuat în 2012 un trend ascendent practic pe toate segmentele, cea mai importantă creştere, în procente, fiind înregistrată pe piaţa accesului la Internet la puncte mobile, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Potrivit datelor raportate de către furnizorii serviciilor de acces la Internet în bandă largă, numărul utilizatorilor de Internet mobil, prin modeme şi cartele pentru date, a crescut timp de un an cu 53,6 mii (43%) şi a alcătuit 178,5 mii, iar numărul celor care au accesat Internetul prin intermediul telefoanelor mobile şi smartfoane a depăşit cifra de 1,3 milioane. în aceeaşi perioadă, numărul abonaţilor la serviciile de acces la Internet la puncte fixe a crescut cu 62 mii (17,5%) şi a ajuns la 417,2 mii. Din numărul total de abonaţi la serviciile de acces la Internet la puncte fixe - 388,7 mii sunt abonaţi persoane fizice şi 20,6 mii - persoane juridice. 265,3 mii (63,6%) din totalul abonaţilor locuiesc în mediul urban. Rata de penetrare a acestor servicii la 100 de locuitori ai republicii a depăşit nivelul de 11,7%. La 1 ianuarie 2012, valoarea medie a acestui indicator în spaţiul CSI era de 9,3%, iar în Europa – 24,8%. în perioada de raport, veniturile operatorilor din serviciile transmisiuni de date şi acces la Internet la puncte fixe a crescut, faţă de anul 2011, cu circa 19,2% şi a depăşit cifra de 808,1 milioane lei, cea mai mare parte din această sumă – peste 653,4 milioane lei fiind obţinută din vânzarea serviciilor de acces la reţeaua globală. ﾎn 2012, pe piaţa serviciilor de acces la Internet la puncte fixe au activat 58 de operatori. Cel mai mare jucător pe această piaţă este SA „Moldtelecom”, care deţinea, la finele anului 2012, o cotă de piaţă, de 69,8%. Alţi operatori importanţi sunt: SRL „Starnet” – de 14,9% şi SA „Orange Moldova” – de 3,5%. Ceilalţi 55 de operatori au împărţit împreună o cotă de piaţă de 11,8%.

● JOI, 21 martie

Mărfurile moldoveneşti caştigă teren pe piaţa Cehiei

Relaţiile commercial-economice moldo-cehe înregistrează o dezvoltare dinamică. în 2012 volumul comerţului exterior cu Cehia s-a majorat cu 15%. Au crescut cu 50% exporturile moldoveneşti pe piaţa cehă. Datele au fost prezentate de către viceministrul economiei în exerciţiu, Octavian Calmac, preşedinte din partea Republicii Moldova a Comisiei pentru cooperare economică moldo-cehă, la încheierea şedinţei a 4-a a comisiei. Evenimentul s-a desfăşurat la Chişinău, pe 19-20 martie. în cadrul şedinţei au fost analizate priorităţile de cooperare în domeniul implementării politicilor industriale, în special în crearea şi dezvoltarea parcurilor industriale. Părţile au abordat subiectul creării unei pieţe energetice comune în cadrul Comunităţii Energetice Europene. Un aspect al discuţiilor a vizat transmiterea experienţei cehe în domeniul susţinerii de către stat a intreprinderilor mici şi mijlocii, a bunelor practici în domeniul micro-finanţării. „În toamnă un grup de experţi moldoveni vor pleca la Praga, unde vor prezenta oportunităţile investiţionale pe care le oferă Moldova, iar către 2014 sperăm să începem cooperarea în proiecte investiţionale”, a spus Octavian Calmac. Preşedintele comisiei din partea Cehiei, Milan Hovorca, viceministru al industriei şi comerţului,a spus că Cehia, în calitate de ţară membră a UE, susţine opţiunile Republicii Moldova de integrare europeană. Oficialul a exprimat disponibilitatea colegilor cehi de a transmite experienţa de integrare a economiei Moldovei pe piaţa comunitară. El a spus că majorarea exporturilor moldoveneşti pe piaţa Cehiei constituie o dovadă a sporirii competitivităţii mărfurilor moldoveneşti. Volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu Cehia în 2012 a înregistrat suma de 81,9 mln dolari (+15,39% faţă de 2011). După valoarea schimburilor comerciale, Cehia se situează pe locul 16 intre partenerii comerciali ai Republicii Moldova. Exportul de mărfuri a înregistrat 16,9 mln dolari, majorându-se cu 49,9% faţă de 2011 . Cehia se situează pe locul 19 în topul ţărilor în care Republica Moldova efectuează exporturi. Importul a însumat în perioada respectivă 65 mln dolari, majorându-se cu 8,9 faţă de 2011.

Serviciile TV în format digital continuă să câştige teren în preferinţele utilizatorilor

Numărul de utilizatori ai serviciilor TV multicanal a înregistrat anul trecut o creştere uşoară faţă de 2011. Potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), creşterea este determinată în special de sporirea numărului de abonaţi la serviciile TV în format digital. Timp de un an numărul acestor abonaţi a crescut cu 23,1 mii (28,8%) şi a ajuns la 103,3 mii. Numărul total al abonaţilor la serviciile TV multicanal a sporit cu 28,7 mii (11,2%) şi a depăşit cifra de 284,8 mii. Timp de un an, numărul abonaţilor la serviciile TV multicanal prin IPTV a crescut pană la 46,8 mii, prin reţele satelit (DTH) – pană la 7,7 mii şi prin reţele de cablu – pană la 227,4 mii. Astfel, rata de penetrare a serviciilor TV multicanal la 100 de locuitori ai republicii s-a majorat cu 0,81 puncte procentuale şi a ajuns la 8%. în perioada de raport, numărul de abonaţi la serviciile TV multicanal în format digital furnizate prin reţele de cablu a sporit, faţă de anul 2011, cu 30,1% şi a depăşit cifra de 45,9 mii, factor ce a condus la creşterea ponderii acestor utilizatori pană la 79,8% în structura abonaţilor la serviciile de cablu TV. Per total, la finele anului trecut, ponderea utilizatorilor de servicii TV în format digital în structura abonaţilor la serviciile TV multicanal s-a ridicat la 36,2%, restul utilizatorilor (63,8%) recepţionează semnalul TV în format analog. în acelaşi timp, veniturile provenite din furnizarea serviciilor TV multicanal s-au micşorat, faţă de 2011, cu 2,7% şi au alcătuit 166,8 milioane de lei. Cea mai semnificativă scădere a veniturilor – de 16,7% au inregistrat-o furnizorii serviciilor TV prin reţele de cablu, care au redus vânzările, în comparaţie cu anul 2011, pană la 102,6 milioane lei. Urmare a acestei evoluţii, venitul mediu lunar per abonat al operatorilor de pe piaţa serviciilor TV multicanal s-a redus cu 12,2 puncte procentuale şi a alcătuit 51,6 lei. Practic, toţi operatorii au înregistrat un ARPU mai mic decât cifra nominalizată. Conform datelor prezentate ANRCETI de către 130 de operatori ce activează pe această piaţă, în 2012 cele mai importante cote pe piaţa pe segmentul servicii TV multicanal au fost deţinute, în funcţie de cifra de afaceri, de SRL „Sun Communications” – 32,6%, SA „Moldtelecom” – 23,8%, SRL „Focus sat” – 7,3%, SRL „AMT” – 4,4%. Ceilalţi operatori au împărţit împreună o cotă de piaţă de 32%.

Parlamentul a abrogat ultimele modificări în domeniul comerţului interior

Agenţii economici care practică în activitatea lor comerţul cu ridicata şi cu amănuntul nu vor mai fi nevoiţi să achite pentru mărfuri prin virament. Parlamentul a adoptat în a doua lectură un proiect de lege privind comerţul interior, abrogând ultimele modificări legislative în domeniu, prin care agenţii economici erau obligaţi să plătească pentru mărfuri doar prin virament. Autorii proiectului susţin că mai mulţi agenţi economici au spus că, în special în localităţile rurale, se atestă lipsa instituţiilor bancare şi, dacă vor fi obligaţi să plătească prin virament, nu vor mai putea activa. Deputaţii menţionează că toate mărfurile, indiferent de modul în care s-a plătit pentru ele, sunt însoţite de facturi fiscale sau facturi de expediţie şi astfel este evitată evaziunea fiscală. Anterior deputaţii au adoptat un proiect de lege prin care agenţii economici care activează în comerţul interior puteau achita pentru mărfuri doar prin virament. De asemenea erau prevăzute şi alte condiţii care momentan pot fi îndeplinite în Moldova de către un singur agent economic. Atunci parlamentarii au fost acuzaţi că încearcă introducerea unui monopol pe piaţă.

12% din TVA vor fi întoarse agricultorilor imediat

Diferenţa de 12% din sumă, după majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) în agricultură de la 8 la 20%, va rămâne pe un cont special al agricultorilor. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat în prima lectură de către Parlament în şedinţa de joi, 21 martie. Autorul proiectului, deputatul democrat Adrian Candu, a explicat că pană acum agricultorii achitau TVA de 20%, după care Guvernul, în termen de 30 de zile, urma să restituie le restituie diferenţa de 12%. Deputatul afirmă că deseori sumele ajungeau la agricultori cu întârziere. în condiţiile secetei din vara trecută, agricultorii riscă practic să rămână fără surse, a spus deputatul. Adrian Candu a menţionat că proiectul de lege prevede expres că cele 12% se păstrează pe un cont special. Sumele în cauză vor putea fi folosite doar pentru lucrările agricole. în Ucraina TVA este de 17%, iar în aceste condiţii producătorii locali fac faţă cu greu importului de produse agricole din Ucraina, a conchis parlamentarul.

● VINERI, 22 martie

Circa 90 la sută din angajatori transmit rapoartele la CNAS în format electronic

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), subdiviziunile ei teritoriale continuă să recepţioneze de la angajatori declaraţiile privind contribuţiile de asigurări sociale ale persoanelor asigurate, virate la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) pentru anul 2012. Potrivit Clarei Sorocean, şefa direcţiei generale evidenţa individuală a contribuţiilor a CNAS, este necesar de a fi prezentate trimestrial două rapoarte privind calcularea şi utilizarea la BASS a contribuţiilor: şi pentru toată lista de angajaţi şi pentru fiecare angajat în parte. Ea a spus că din 1 ianuarie s-au modificat termenele de prezentare a acestor dări de seamă. „Pană în prezent rapoartele respective se prezentau anual pană la 25 aprilie, iar cu începere de la 1 ianuarie 2013 acestea se prezintă trimestrial, pană la data de 15 a lunii următoare trimestrului de gestiune. Informaţiile sunt recepţionate de subdiviziunile CNAS doar în format electronic. Angajatorii pot să utilizeze pentru a transmite sistemul informaţional E- raportare (www.rapoarte.md) sau să vină la casele teritoriale cu aceste informaţii trecute pe stick (fleash card), pentru a fi copiate. La finele anului, informaţiile generalizate despre plata contribuţiilor de asigurări sociale şi virarea acestora la BASS urmează a fi prezentate şi pe suport de hârtie . în cazul în care angajatorii dispun de semnătură digitală autorizată ei sunt scutiţi de obligativitatea de a prezenta informaţia anuală generalizată pe suport de hârtie - a relevat Sorocean. Clara Sorocean a mai spus că experienţa anului trecut denotă că marea majoritate a agenţilor economici, a angajatorilor prezintă aceste rapoarte în format electronic (circa 90 la sută). Pentru obţinerea dreptului de semnătură digitală este necesar certificatul eliberat de intreprinderea de stat Centrul de Telecomunicaţii Speciale. De asemenea, angajatorii pot procura un pachet de servicii de la operatorii naţionali de telefonie mobilă Orange şi Moldcell. Totodată, angajatorii care vor transmite rapoartele respective pană la 31 martie şi nu vor aştepta data de 25 aprilie vor putea primi de la operatorii de telefonie mobilă, semnătura digitală absolut gratuit. Transmiterea rapoartelor în format electronic economiseşte timpul angajatorilor şi permite reducerea numărului de erori şi sporeşte veridicitatea informaţiilor.

Moldova va aplica noi metode de securizare a terenurilor agricole

Guvernul Republicii Moldova va aloca bani pentru funcţionalitatea eficientă a Serviciului Antigrindină, a declarat premierul în exerciţiu, Vlad Filat. în acelaşi scop vor fi aplicate şi noi metode de securizare a terenurilor agricole. Serviciul Antigrindină are în dotare circa 6 mii de rachete. „An de an, necesitatea rachetelor este mai mare sau mai mică. Serviciul Antigrindină are dotarea necesară şi vom aloca în continuare resurse pentru funcţionalitatea acestuia”, a declarat Vlad Filat presei. Oficialul a mai spus că următorul pas ar fi aplicarea tehnologiilor mai inteligente, inclusiv plase de securizare pentru plantaţiile multi-anuale şi cultivarea în zonele de risc a culturilor care nu sunt supuse pericolului de grindină. Ministrul agriculturii în exerciţiu, Vasile Bumacov, a încurajat această propunere. Potrivit directorului Serviciului special pentru influenţe active asupra proceselor hidrometeorologice, cunoscut ca şi Serviciul Antigrindină, Ion Garaba, fiecare punct de lansare a rachetelor are nevoie de minimum 70 de rachete pe an. Republica Moldova în anul curent are un deficit de peste 200 de rachete antigrindină. Bazele antigrindină din Republica Moldova protejează circa 2 milioane de hectare de teren agricol.

● SAMBĂTĂ, 23 martie

Agricultorii speră că vremea complicată nu va afecta culturile care au reuşit să răsară

Producătorii de cereale speră că temperaturile care coboară brusc la sfârşitul acestei săptămâni nu vor afecta culturile care au reuşit să răsară. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale, Nicanor Buzovoi, a declarat că în anii precedenţi în luna martie temperaturile erau mai înalte. Potrivit lui Nicanor Buzovoi, nu există metode de protejare a culturilor de temperaturile scăzute. Cerealele care au răsărit deja pot rezista la temperaturi de pană la cel mult minus 10 grade Celsius. Acestea ar putea să fie afectate parţial acolo unde au crescut mai mult, în special în sudul ţării. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe teritoriul Moldovei îngheţurile primăvara pot provoca daune considerabile la pomi, mai ales în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării florilor şi fructelor la cais constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole – pană la 15%. Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezintă îngheţurile tardive de primăvară, după desfacerea mugurilor. în ultimii ani pagube mari pentru sectorul agricol au fost pricinuite de îngheţurile din aprilie şi mai în anii 2001, 2003 şi 2004. Pentru protejarea pomilor şi a viţei de vie de îngheţ specialiştii recomandă aprinderea rugurilor în livadă şi vie ca acestea să facă mult fum şi să încălzească aerul. Sâmbătă şi duminică, 23-24 martie, temperaturile vor scădeau pe timp de noapte pană la minus 14 grade Celsius, iar ziua pană la minus 5. Meteorologii au emis avertizare cod galben pentru condiţii complicate, se aşteaptă rafale de vânt puternice, depuneri de zăpadă şi precipitaţii sub formă de lapoviţă pe alocuri puternice.