RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 18-23 februarie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”
[● LUNI, 18 februarie]
[Şapte conducători de întreprinderi au primit granturi europene de 10-15 mii de euro]
Şapte conducători de întreprinderi din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti au primit granturi europene de10-15 mii de euro în cadrul proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova”. Proiectul este implementat de reprezentanţa asociaţiei obşteşti Hilfswerk Austria în Republica Moldova. Afacerile finanţate ţin de creşterea iepurilor, morărit, servicii de testare a cablurilor electrice, de reparaţie a anvelopelor, precum şi apicultură, creşterea pomuşoarelor, prelucrarea fierului forjat. Granturile obţinute vor permite antreprenorilor să procure echipamente, utilaje mici şi alte bunuri pentru a-şi dezvolta afacerile. Unul dintre beneficiari, Ştefan Sandic, din satul Şipca, raionul Şoldăneşti, vrea să procure un laborator mobil de extragere a mierii de albini. El a decis să continue o ocupaţie pe care a moştenit-o de la bunicul său. Colaborează cu mai multe gospodării ţărăneşti care produc miere şi intenţionează exporte produsul pe piaţa europeană.
[● MARŢI, 19 februarie]
[303 dosare de eficienţă energetică, depuse spre finanţare]
303 doare au fost depuse pentru finanţare din Fondul pentru eficienţă energetică, creat de Guvern anul trecut. Etapa de colectare a dosarelor a fost încheiată pe 15 februarie. Expertul în eficienţă energetică, Simion Berzoi, a comunicat, în cadrul unei conferinţe de presă, la 19 februarie, că proiectele depuse solicită finanţări de peste 500 de milioane de lei, depăşind cu mult posibilităţile Fondului pentru eficienţă energetică, care este în mărime de 80 de milioane de lei. Cei mai activi în depunerea dosarelor au fost locuitorii din Ştefan Vodă, Criuleni, Chişinău şi Orhei. În termen de circa 30-35 de zile lucrătoare vor fi anunţate proiectele câştigătoare. Sprijinul financiar va fi oferit în formă de grant, oscilând între 150 de mii şi 3 milioane de lei pentru proiect. Contribuţia beneficiarului trebuie să fie de cel puţin 20%. Fiecare solicitant a avut dreptul să includă 3 proiecte în dosarul depus.
[●MIERCURI, 20 februarie]
[Exportul de distilate de vin a crescut cu 87% în 2012]
Exporturile de produse alcoolice din Moldova au o tendinţă de creştere. În anul 2012, exportul total de distilate de vin (materia primă pentru divinuri) a crescut cu 87%, iar exportul de vinuri cu 8% faţă de anul 2011. Suma totală a exporturilor de alcool a depăşit anul trecut 142 mln de dolari. Potrivit Direcţiei marketing şi relaţii internaţionale a MAIA, creşterea exporturilor de alcool se datorează în principal sporirii livrărilor în Federaţia Rusă şi SUA. Datorită dinamicii ascendente a exporturilor de vin în Belarus, Republica Moldova a ocupat primul loc ca ţară de import de produse vinicole pentru acest stat. Anul trecut a crescut exportul de produse alcoolice şi în UE. Moldova poate exporta anual în UE 180 mln hectolitri de alcool cu preferinţe comerciale autonome, iar cota exportului în Uniunea Europeană a fost valorificată la 91,77%.
[În Moldova a fost deschis primul laborator de analiză a reziduurilor de pesticide]
Pentru prima dată în Republica Moldova a fost deschis un laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante, sol şi producţie de origine non-animală. Acţiunea face parte dintr-un proiect bilateral România-Republica Moldova. Directorul ÎS „Centrul de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei”, Nicanor Cernăuţan, a declarat miercuri, 20 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă, că, datorită sprijinului financiar de 300 de mii de euro oferit de Guvernul României, laboratorul a fost echipat cu tehnică germană performantă. Laboratorul va fi dat în exploatare în luna septembrie a anului curent. Dar, până ca expertizele să fie recunoscute, trebuie să obţină acreditate, lucru care va dura de la 2 la 4 ani. Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a spus că un astfel de laborator este foarte important pentru Republica Moldova deoarece va asigura calitatea legumelor şi fructelor. Ministrul a specificat că semnarea Acordului de Asociere şi Acordului Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană depinde în mare parte de calitatea produselor autohtone moldoveneşti, deoarece partenerii europeni vor să fie siguri că produsele care vor ajunge pe piaţa europeană sunt de cea mai bună calitate.
[● JOI, 21 februarie]
[O familie de albine din cinci va pieri de foame până la noua recoltă de miere]
Între 20% şi 30% din familiile de albine vor pieri până la noua recoltă de miere. Acestea sunt estimările preliminare ale apicultorilor moldoveni. Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor, Ştefan Condratiuc, a declarat că seceta de anul trecut a împiedicat culegerea mierii şi albinele, pur şi simplu, mor de foame. „Situaţia reală o vom cunoaşte spre sfârşitul lunii martie, când temperatura va fi de circa 15 grade Celsius, dar deja atestăm un grad de pierderi”, a spus Ştefan Condratiuc. Potrivit specialiştilor, o familie de albine are nevoie de 8 kg de miere pentru a ierna. Vara trecută mierea de salcâm a fost compromisă, la fel şi cea de tei. Seceta a influenţat şi culesul de la floarea soarelui. Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor a spus că un fagure cu albini, de circa 350 de grame, costă între 70 şi 100 de lei, iar un stup conţine 10 faguri. Respectiv, apicultorii care vor avea pierderi, pentru a-şi umple un singur stup vor trebui să plătească între 700 şi 1000 de lei.
[Un leu din doi la Banca de Economii este neperformant]
Un leu din doi la Banca de Economii (BEM) este neperformant, a anunţat guvernatorul Băncii Naţionale (BNM), Dorin Drăguţanu, audiat joi, 21 februarie, în plenul Parlamentului. Guvernatorul a spus că situaţia la bancă s-a înrăutăţit în special după anul 2009. Din 1,4 miliarde de lei credite neperformante, 1 miliard a fost generat după 2009. Potrivit guvernatorului, creditele neperformante constituie 55% din capitalul BEM, instituţia se confruntă cu o criză de încredere a clienţilor. Dorin Drăguţanu susţine că BNM a avertizat de nenumărate ori reprezentanţii statului din Consiliul Băncii de Economii despre neregulile identificate în activitatea de creditare şi riscurile de pierderi semnificative aferente. „Schemele dubioase au fost descoperite de către Banca Naţională şi nu de către un alt organ al statului. BNM a informat factorii de decizie responsabili despre riscurile semnificative de decapitalizare”, a spus guvernatorul. Dorin Drăguţanu consideră că BEM trebuie vândută unui investitor strategic pentru a-şi remedia situaţia.
[● SÂMBĂTĂ, 23 februarie]
[MAIA infirmă că 20% din familiile de albine ar putea muri de foame]
Şeful Direcţiei politici de piaţă în sectorul zootehnic din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vitalie Ciobanu, afirmă că este exagerată aprecierea precum că fiecare a cincea familie de albine poate muri de foame până la apariţia florilor din care acestea pot culege miere. Recent preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor, Ştefan Condratiuc, a declarat că seceta de anul trecut a împiedicat culegerea mierii şi albinele, pur şi simplu, mor de foame. „Două săptămâni în urmă am fost şi am verificat cei 25 de stupi pe care le am. Nu am văzut albine moarte, ba chiar încă au rezerve de mâncare. Dacă totuşi albinele termină rezervele de miere, apicultorii pot procura amestecuri care se vând special pentru hrănirea lor”, a declarat Vitalie Ciobanu reporterului agenţiei.