● LUNI, 18 noiembrie

CNPM transmite Guvernului memorandumul de colaborare

Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova (CNPM) transmite Guvernului proiectul memorandumului de colaborare în scopul creării unui sistem eficient de dialog între autorităţile statale şi businessul legal. Documentul urmăreşte îmbunătăţirea climatului de afaceri şi combaterea economiei tenebre, a concurenţei neloiale şi a corupţiei. Preşedintele CNPM, Leonid Cerescu, a spus că la Forumul oamenilor de afaceri, desfăşurat la 12 noiembrie, s-au votat 2 documente importante pentru mediul de afaceri – o rezoluţie privind depăşirea constrângerilor asupra businessului şi memorandumul de colaborare cu Guvernul. „Documentele au fost votate unanim. Rezoluţia prevede măsuri pentru înlăturarea obstacolelor în calea dezvoltării afacerilor”, a precizat preşedintele confederaţiei. Alexandru Slusari, vicepreşedintele CNPM şi reprezentantul businessului agroindustrial, a remarcat că Forumul oamenilor de afaceri a marcat începutul discuţiilor cu guvernarea şi urmează să se insiste în continuare ca aceasta să audă solicitările businessmenilor. „Situaţia din economia naţională este foarte dificilă şi aşa nu poate continua. Noi avem viziuni ce şi cum trebuie de modificat şi ce trebuie de întreprins”, a subliniat vicepreşedintele CNPM. Raisa Bejan, şefa Direcţiei executive a Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova, s-a referit la decizia autorităţilor de a reveni la cota 8% TVA în agricultură. „Suntem bucuroşi că s-a propus această modificare. Acum sperăm că Parlamentul va susţine propunerea. Businessul doreşte să fie un bun partener de dezvoltare al ţării”, a spus Raisa Bejan. Eugen Roşcovanu, vicepreşedintele CNPM, preşedinte al Asociaţiei Micului Business, a comunicat că reprezentanţii oamenilor de afaceri aşteaptă o receptivitate mai mare din partea autorităţilor. „Ne dorim ca propunerile noastre să fie discutate la comisia tripartită, nu să se prăfuiască în sertarele ministerelor, aşa cum se întâmplă cu Legea întreprinderilor mici şi mijlocii. Avem o legislaţie deficientă şi o birocraţie excesivă, care pun piedici la înregistrarea afacerilor”, a apreciat vicepreşedintele CNPM. Reprezentanţii mediului de afaceri au spus că, dacă guvernarea va tărăgăna semnarea memorandumului de colaborare şi implementarea acestuia, vor decide ce fel de acţiuni pe măsură să întreprindă pe viitor.

Oamenii de afaceri vin cu propuneri la politica bugetar-fiscală pentru anul viitor

Patronatele se întâlnesc cu reprezentanţii puterii pentru a discuta despre politica bugetar-fiscală pentru anul viitor. Oamenii de afaceri pledează împotriva majorării contribuţiei pentru asigurarea medicală. De asemenea, solicită să fie redistribuită contribuţia la asigurarea socială, astfel ca un procent de la patroni să treacă pe seama angajaţilor. Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova, Leonid Cerescu, a declarat că patronatele rămân ferme pe poziţia că nu trebuie majorată contribuţia la asigurarea medicală cu 0,5% din partea angajatorului şi 0,5% din partea salariatului. Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor prevede că atât patronii, cât şi salariaţii, vor achita lunar câte 4% din salariu pentru asigurarea medicală. O altă solicitare a patronatelor este să fie exclusă obligativitatea ca angajatorii să plătească salariaţilor indemnizaţia pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă. Dacă această obligativitate se va menţine, atunci să se redistribuie contribuţia la asigurarea socială. Acum angajatorul plăteşte 23%, iar salariatul 6%. Dacă propunerea patronatelor va fi acceptată, patronii vor achita 22%, iar salariaţii 7%. Politica bugetar-fiscală urmează să fie votată până la sfârşitul anului. Autorităţile îşi propun să o dezbată public până la sfârşitul lunii noiembrie. Începutul consultărilor pe marginea politicii bugetar-fiscale va avea loc marţi, 19 noiembrie.

● MARŢI, 19 noiembrie

Mobiasbancă a semnat un nou acord de finanţare cu BEI

BC „Mobiasbanca – Groupe Societe Generale” a semnat un nou acord de finanţare cu Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) pentru o linie de credit în sumă de 20 de milioane de euro. Semnarea acestui acord face parte din parteneriatul dintre Mobiasbancă şi BEI, care a început în 2010. Ridha Tekaia, preşedintele Mobiasbancă – Groupe Société Générale, a remarcat că datorită acordului semnat, banca va avea posibilitatea să-şi susţină clienţii – întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi companiile corporative – la dezvoltarea şi consolidarea afacerilor, prin accesul la finanţe pe termen lung, până la 10 ani, cu o dobândă competitivă, pentru finanţarea investiţiilor, a capitalului circulant precum şi leasingul financiar. Suma creditului va putea fi atrasă atât în euro, cât şi în dolari SUA. „Adiţional, această facilitate include şi o tranşă de 30% pentru companiile corporative medii şi municipalităţile implicate în iniţiative de eficienţă energetică şi de mediu, ceea ce corespunde şi politicii de responsabilitate socială a Mobiasbancă”, a comunicat Ridha Tekaia.

Autorităţile vor ţine cont de opiniile mediului de afaceri la elaborarea politicii bugetar-fiscale

Parlamentul a organizat marţi în premieră, la iniţiativa vicepreşedintelui legislativului Andrian Candu şi a preşedintelui comisiei pentru buget, economie şi finanţe Veaceslav Ioniţă, consultări cu mediul de afaceri privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2014. Chiar dacă proiectul încă nu a fost discutat nici măcar în Guvern, conducerea legislativului a ţinut să poarte din timp consultări cu mediul de afaceri, a declarat Andrian Candu. Intenţia a fost salutată de reprezentanţii businessului care, însă, au avut şi unele obiecţii, inclusiv la intenţia de a majora cu 1% contribuţiile la asigurările medicale, dintre care câte 0,5% vor fi achitate de angajat şi, respectiv, de angajator. De asemenea, au fost solicitate mai multe facilităţi pentru micul business şi pentru agricultură. Andrian Candu susţine că această iniţiativă a Guvernului urmează încă să mai fie discutată, inclusiv din punctul de vedere cum sunt administrate fondurile din medicină. „Ar fi necesară o abordare foarte atentă, pentru că noi, pe de o parte, încercăm să indexăm, la rata inflaţiei, veniturile persoanelor fizice şi, pe de altă parte, majorăm contribuţia medicală. Pe de o parte, trebuie să asigurăm veniturile CNAM, pe de altă parte, trebuie să fim atenţi cu ce bani rămâne cetăţeanul. Mai este şi altă problemă - cum se administrează Fondul de medicină”, a declarat Candu. Vicepreşedintele legislativului a arătat că autorităţile vor reveni şi la problema reducerii sau chiar a excluderii numărului de zile achitate de angajatori pentru concediile de boală ale angajaţilor. „Vom redeschide discuţiile cu Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor şi vom găsi o posibilitate de a scădea numărul acestor zile sau chiar să lichidăm această practică”, potrivit lui Candu. „Astăzi s-a desfăşurat prima din felul acesta de consultări ale autorităţilor stratului cu mediul de afaceri. E bine că cei de la Ministerul Finanţelor au ascultat. Mă bucur că multe din propuneri au fost luate deja în considerare”, a concluzionat Andrian Candu. De asemenea, Veaceslav Ioniţă a remarcat că discuţiile vor continua, exprimându-şi speranţa că, în cele din urmă, autorităţile şi mediul de afaceri vor ajunge la un numitor comun. El s-a referit la intenţia Guvernului de a majora accizele la unele băuturi alcoolice cu aproape 5%, în corelare cu rata inflaţiei, dar şi majorarea accizelor la carburanţi cu 9%. Majorarea accizelor la carburanţi nu va duce şi la majorarea preţului acestora la pompă, deoarece în prezent profitul companiilor este cel mai mare din regiune, în timp ce accizele sunt printre cele mai mici.

●MIERCURI, 20 noiembrie

Amenda pentru neutilizarea maşinilor de casă şi control va fi majorată

Persoanele care nu vor utiliza maşinile de casă şi control la efectuarea încasărilor băneşti vor fi amendate cu 20 de mii de lei, dublu faţă de amenda în vigoare. O astfel de prevede se conţine în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor, elaborat de către Ministerul Finanţelor şi examinat în cadrul unor audieri publice. Vânzătorii care nu vor elibera cumpărătorilor bon de casă vor fi sancţionate cu 10 mii de lei, iar persoanele care vor utiliza maşinile de casă şi control defectate sau nesigilate de către organul fiscal vor fi sancţionate cu 20 de mii de lei. Pentru înlăturarea sau distrugerea sigiliului aplicat pe aparatele de casă şi control, în mod intenţionat sau din neglijenţă, se va pune o amenda de 50 de mii de lei. Pentru distrugerea repetată a sigiliului amenda va fi dublată. În proiect se mai propune ca transportatorii care nu eliberează bilete de călătorie pasagerilor să fie sancţionaţi cu amendă în mărime de 10 mii de lei pentru fiecare caz de încălcare. Pentru plecarea mijlocului auto din autogară cu pasageri îmbarcaţi fără bilet de călătorie sancţiunea va constitui 10 mii de lei. Comiterea a doua oară a încălcării respective se va sancţiona cu 25 de mii de lei, iar la a treia încălcare şi la următoarele amenda va fi 50 de mii de lei. Ministerul Finanţelor mai propune să fie introdus dreptul de a importa, pentru agricultură, tractoare uzate cu termenul de până la 20 de ani. În prezent termenul este de până la 12 ani. De asemenea, se mai propune introducerea scutirii de TVA la importul tractoarelor agricole şi tehnice agricole. Proiectul prevede, de asemenea, majorarea de la 200 la 300 de euro a limitei neimpozabile a valorii mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către cetăţeni, fără achitarea drepturilor de import.

Problemele financiare ale căilor ferate din CSI vor fi rezolvate mai eficient

Chestiunile de ordin financiar în administrarea căilor ferate din Comunitatea Statelor Independente, asupra cărora nu se va lua o decizie pe parcursul a două reuniuni ale Consiliului pentru transportul feroviar al CSI, vor fi promovate cu votul a 2/3 din membrii Consiliului. Până acum, deciziile au fost luate după principiul consensului. Aceasta este cea mai importantă modificare a Regulamentului Consiliului, adoptată în cadrul reuniunii a 59-a a acestuia, desfăşurată în perioada 19- 20 noiembrie, la Chişinău. Declaraţia în cauză a fost făcută de către preşedintele reuniunii, preşedintele SA „Căile Ferate ale Rusiei”, Vladimir Iakunin, în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea lucrărilor. În opinia sa, astfel nu vor mai fi tergiversate unele decizii importante. Iakunin a mai spus că, în linii generale, lucrărilor consiliului s-au desfăşurat productiv. Directorul general al Căilor Ferate din Moldova, Andrei Domaşcan, a spus că această reuniune a fost foarte importantă pentru Republica Moldova, deoarece s-a discutat despre reformarea Căilor Ferate din ţara noastră. „Pentru noi este importantă opinia colegilor referitor la reforma întreprinderii, inclusiv ce se va întâmpla cu bunurile acesteia”, a spus directorul. Potrivit lui, importanţa reuniunii rezidă şi în faptul că a oferit posibilitatea de a discuta problemele stringente ale căilor ferate şi acţiunile pentru perioada următoare, până la o altă reuniune. Potrivit lui Vladimir Iakunin, pe ordinea de zi a reuniunii a figurat, în particular, chestiunea privind îmbunătăţirea condiţiilor de transportare a pasagerilor care este permanent în vizorul Consiliului şi pusă în faţa organelor vamale cu scopul să fie simplificate condiţiile de călătorie ale acestora. La reuniunea curentă, Consiliul a examinat, de asemenea, totalurile activităţii căilor ferate pentru nouă luni ale anului curent, normativele mersului trenurilor internaţionale pe anii 2014-2015, totalurile inventarierii vagoanelor şi containerelor. A fost abordată şi starea decontărilor reciproce între administraţiile de căi ferate, realizarea Acordului privind sistemul unificat de dirijare şi utilizare a parcului de vagoane marfare, politica tarifară a căilor ferate pentru transportarea mărfurilor în traficul internaţional pe anul 2014 şi altele.

Noua lege a concurenţei corespunde standardelor europene, club de presă

Noua lege a concurenţei răspunde standardelor Uniunii Europene. Aceasta va permite o mai bună funcţionare a economiei Republicii Moldova, prin promovarea concurenţei loiale şi în conformitate cu cerinţele Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între UE şi Republica Moldova, a menţionat secţiei politice şi economice a Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Wicher Slagter. Oficialul european a spus, în cadrul unui club de presă, că în Moldova mai există problemă lipsei concurenţei în cadrul instituţiilor controlate de stat, iar practicile monopoliste au efecte negative asupra consumatorilor. Parafarea Acordului de Asociere şi aplicarea regimului Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător va impune politici concurenţiale pe care Chişinău va trebui să le implementeze. Wicher Slagter a subliniat că un beneficiu tangibil al prevederilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător este aprobarea unei legi cu privire la concurenţa, legea ajutorului de stat şi crearea Consiliului Concurenţei. UE a susţinut Republicii Moldova în consolidarea politicilor pentru concurenţă, iar Legea concurenţei este axată pe cele mai bune practici europene.

E posibil să cumpărăm energie electrică din România

Republica Moldova ar putea cumpăra, din primăvara anului viitor, energie electrică din România. „În 2014 expiră contractele actuale de furnizare a energiei electrice către Republica Moldova. Am început negocierile pentru a încheia un contract cu colegii din România, pentru că în prezent energia produsă în România este cu 15-20% mai ieftină decât preţul pe care îl plătim noi. Experţii fac evaluările necesare, ca să vedem dacă suntem pregătiţi şi din punct de vedere tehnic să procurăm energie din România, a specificat el. Lazăr a spus că pe parcursul vizitei întreprinse împreună cu premierul Iurie Leancă la Bruxelles a fost propus Comisiei Europene planul magistral pe priorităţi energetice. „Colegii noştri europeni ne-au solicitat să stabilim două priorităţi. Pe partea de energie electrică vrem să dezvoltăm linia de tensiune înaltă Vulcăneşti – Isaccea. Aceasta e construită, dar urmează să instalăm un convertor, care ne va permite preluarea din sistemul energetic al României a energiei electrice pentru Republica Moldova. În maxim 3 luni urmează să punem pe masa partenerilor europeni formula de finanţare a acestui proiect sau idei”, a precizat Lazăr.

● VINERI, 22 noiembrie

Proiectul pentru liberalizarea pieţei produselor petroliere a ajuns în Guvern

Ministerul Economiei a înaintat spre aprobare Guvernului varianta definitivată a proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind piaţa produselor petroliere. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, în scopul evitării unor volatilităţi majore pe piaţa produselor petroliere, se propune ca preţurile maxime de comercializare cu amănuntul/ridicata a produselor petroliere principale să se calculeze în baza cotaţiilor Platt’s Mediterranean (acestea fiind preţurile de referinţă pentru majoritatea tranzacţiilor cu produse petroliere din zonă), la fel şi pentru gazul lichefiat. Proiectul propune includerea unor prevederi ce oferă dreptul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică de a interveni în stabilirea plafoanelor marjelor în cauză, în momentul în care rata de schimb înregistrează modificări mai mari de 3%, de la rata de referinţă anterioară. Pentru facilitarea activităţii de întreprinzător prin admiterea unor companii noi pe piaţa dată, precum şi pentru a reduce cheltuielile operatorilor pe piaţa produselor petroliere se prevede excluderea obligativităţii de a deţine de către importatorii de produse petroliere principale a depozitelor petroliere proprii şi/sau închiriate pentru păstrarea produselor petroliere. De asemenea, se propune excluderea condiţiei existenţei capitalului propriu în sumă de 8 milioane de lei.

CAPC recomandă consultarea societăţii civile privind impozitul unic în agricultură

Iniţiativa instituirii impozitului unic în agricultură este oportună, însă în varianta propusă Parlamentului spre adoptare este defectuoasă, au constatat experţii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care au expertizat proiectul. ceştia au spus că efectele scontate vor fi reduse la zero dacă din proiect nu vor fi înlăturate neconcordanţele semnalate. Unele argumente invocate de către autor (Ministerul Agriculturii) întru susţinerea proiectului vin în contradicţie cu normele acestuia, menţionează Radu Jigău. Expertul face trimitere la nota informativă a proiectului, unde se spune că impozitul agricol urmează să substituie alte şase impozite şi taxe (impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare, impozitul pe venit, taxele rutiere, taxa pentru apă şi taxele locale). Totodată, art. 1 al.(3) din proiect stabileşte expres că subiecţii impunerii nu sunt plătitori doar a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător şi a impozitului pe bunurile imobiliare. Celelalte impozite şi taxe se achită de către subiecţii impunerii în modul general stabilit. Expertul netează că Republica Moldova are deja o experienţă de introducere a impozitului unic în agricultură. În 2004, a fost adoptată Legea privind impozitul unic în agricultură, însă mai târziu proiectul a fost abrogat. Jigău spune că anume acel proiect a fost foarte bun.

Scade nivelul achitărilor pentru gaze de către întreprinderile termoenergetice

Nivelul achitărilor pentru gazele naturale livrate în perioada ianuarie-august anul curent ale întreprinderilor din complexul termoenergetice este mai scăzut decât anul trecut. Astfel, CET – 2 îşi achită datoriile în proporţie de 79%, CET- 2 – 64%, CET-NORD –73%. Pe lângă datoriile curente, aceste întreprinderi deţin şi datorii istorice în valoare totală de 1753,4 mln lei, dintre care CET-1 – 356,1 mln lei, CET- 2 – 1139,4 mln lei, CET - NORD – 89,1 mln lei şi SA Termocom – 168,8mln.lei.

Noul impozit va diminua venitul ţăranilor şi va contribui la creşterea preţurilor la produsele alimentare, lider PPRM

Noul impozit de 2 procente, aplicat agenţilor economici la achiziţionarea produselor agricole de la persoane fizice, va genera creşterea preţurilor şi va diminua venitul şi aşa mic al ţăranilor, consideră liderul Partidului Popular (PPRM), Alexandru Oleinic „În loc să urgenteze prezentarea pachetului privind politica fiscală pentru anul viitor, care conform prevederilor legislaţiei în vigoare se prezintă Parlamentului spre examinare până la data de 1 octombrie, deputaţii vin cu proiecte de legi prin care se stabilesc noi impozite, care în mod direct vor duce la creşterea preţurilor la producţia agricolă autohtonă. Şi mai grav este că ţăranii care vor dori să-şi vândă strugurii, laptele, grâul, vor obţine un preţ şi mai mic pentru marfa lor, cele două procente fiind puse, în realitate, pe umerii producătorilor, dar nu pe umerii cumpărătorilor. Aceasta este grija manifestată faţă de oamenii de la sate de reprezentanţii Alianţei de guvernare pro-europene”, apreciază Alexandru Oleinic.