[● LUNI, 17 septembrie] [Cartoful s-a făcut doar acolo unde a fost irigat] Producătorii mari de cartofi, care au avut posibilităţi de irigare, au strâns în acest an chiar şi 30 de tone la hectar soiuri locale şi 60 de tone soiuri de import. La sud, unde seceta a fost mai severă şi unde sistemele de irigare nu sunt atât de dezvoltate, producătorii au avut o recoltă sub aşteptări. Şeful Secţiei de ameliorare a cartofului şi a legumelor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Petru Iliev, membru al Institutului de Horticultură, a declarat că unii producători se pot lăuda şi cu o recoltă de 75 de tone la hectar pe terenurile cu soiuri de import. Însă, spune Petru Iliev, dacă nu sunt posibilităţi de irigare, banii nu trebuie cheltuiţi pe cartofi de import. Producătorii trebuie să se adapteze condiţiilor existente. Petru Iliev a remarcat că între producătorii de cartofi din zona de centru şi cei de la nord a existat şi există o concurenţă nedeclarată. Producătorii din nord au totuşi anumite priorităţi – aşezarea geografică şi temperaturile potrivite. La nord se cultivă în mare parte cartofi de consum târziu, care rezistă pe toată perioada rece a anului. Producătorii mici, din partea de centru, ar trebui să se reprofileze pe plantarea cartofului de consum timpuriu, deoarece şi posibilităţile de păstrare a producţiei sunt mai limitate, iar, în condiţiile în care nu asigură condiţii de păstrare, o bună parte de marfă este pierdută, a mai spus şeful Secţiei de ameliorare a cartofului şi a legumelor. [● MARŢI, 18 septembrie] [Creşterea PIB, sub aşteptări] În prima jumătate a anului curent, Produsul intern brut (PIP) a constituit 39,2 miliarde de lei în preţuri curente de piaţă, fiind în creştere în termeni reali cu 0,8% faţă de ianuarie-iunie 2011, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică. Guvernul a prognozat pentru anul curent o creştere a PIB de 3%. Până în acest moment creşterea PIB este sub aşteptări. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri s-a diminuat în raport cu perioada similară a anului trecut, reflectându-se negativ (-0,2%) asupra evoluţia PIB-ului. Agricultura, economia vânatului, silvicultura, pescuitul, piscicultura a fost ramura de activitate din sectorul de bunuri care a înregistrat o scădere a valorii adăugate brute cu 5,2%, iar valoarea adăugată brută din activitatea de industrie s-a majorat cu 1,1% faţă de perioada analogică a anului precedent . Astfel, contribuţia sectorului de bunuri la formarea PIB în perioada de referinţă a fost de 21,5%. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu perioada analogică a anului precedent cu 1,9%. Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul a fost ramura de activitate care a înregistrat cea mai mare creştere a valorii adăugate brute, cu 4,1%, urmată de construcţii – cu 3,1% şi alte activităţi de servicii – cu 1,0%. Contribuţia sectorului de servicii la formarea PIB a constituit în perioada de referinţă 64,8%. Volumul impozitelor pe produse colectat la Bugetul Public Naţional s-a diminuat cu 0,7% în raport cu perioada similară a anului anterior, reflectându-se negativ (-0,1%) asupra evoluţiei PIB. [●MIERCURI, 19 septembrie] [Carnea şi ouăle vor rămâne scumpe până la sfârşitul anului] Preţurile la carne şi ouă vor rămâne mari până la sfârşitul anului. Acestea au început a creşte încă în luna iunie, când s-a înregistrat o scumpire a tuturor produselor animaliere, a declarat analistul economic Viorel Chivriga. Seceta din vară şi-a lăsat amprenta pe preţul produselor. Potrivit expertului, în iunie, întreprinderile agricole din Republica Moldova deja înregistrau pierderi şi preţul produselor a crescut în medie cu 18%. Scumpirea a fost ceva mai vizibilă la carnea de porc – cu 29,7%, la carnea de bovine – cu 13%, la păsări – cu 11%. Ouăle şi laptele s-au scumpit cu 21% şi, respectiv, 5,23%.Unele întreprinderi agricole au rămas fără furaje. În această situaţie au fost şi unele gospodării casnice. Astfel, proprietarii au fost nevoiţi să-şi sacrifice animalele. [UE va majora asistenţa pentru Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre] Moldova are o participare activă în Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2007 - 2013, a menţionat ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor Marcel Răducan în deschiderea conferinţei anuale de două zile a acestui aranjament. Potrivit ministrului, din cele 56 de proiecte, selectate prin concursurile anunţate în vara anilor 2009 şi 2011, Moldova a devenit parteneră în 12 proiecte, costul cărora constituie 3,4 mln euro. În cadrul conferinţei anuale sunt discutate evoluţiile în cadrul Programului în vigoare şi ideile pentru noul Program (anii 2014-2020), posibilităţile de conjugare a eforturilor partenerilor, sinergia eforturilor şi sporirea pe această bază a rezultativităţii proiectelor. Scopul Programului este sprijinirea dezvoltării economice şi sociale a regiunilor ţărilor membre ale Cooperării Economice la Marea Neaga, crearea unor parteneriate durabile între oameni şi organizaţiile pe care aceştia le reprezintă. Priorităţile sunt identificate în comun, iar proiectele propuse promovează activităţi economice, de protecţie a mediului, crearea de reţele pentru impulsionarea turismului, păstrarea patrimoniului istoric şi dezvoltarea dialogului intercultural. [S-au scumpit carburanţii] Mai multe staţii PECO au afişat preţuri mai mari pentru carburanţi. Un litru de petrol cu cifra octanică 95, care costa 17,1 lei, s-a scumpit 50 de bani, iar preţul pentru un litru de motorină a ajuns la 16,5 lei, cu 40 de bani mai mult. Directorul general al ANRE, Victor Parlicov, a declarat că mai multe companii de pe piaţă au depus la agenţie notificări de majorare a preţului, însă deocamdată doar două au scumpit carburanţii. Victor Parlicov a menţionat că majorarea nu este justificată, având în vedere că preţurile la bursele internaţionale, în ultimele zile au scăzut esenţial şi cursul valutar a evoluat în favoarea importatorilor. ANRE nu poate însă interveni întrucât operatorii nu au depăşit rata de profitabilitate de 10% permisă de legislaţie. [● VINERI, 21 septembrie] [Moldova importă roşii fiindcă nu are pus pe roate un serviciu de sortare şi ambalare] Pe primul loc printre produsele agroalimentare importate în Republica Moldova se clasează tomatele, urmate de citrice şi cartofi. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că unul din motivele pentru care roşiile sunt importate într-o cantitate atât de mare este că în Moldova nu există un serviciu de sortare şi ambalare a legumelor. Chiar dacă Moldova este o ţară care produce şi exportă cartofi, moldovenii încă nu reuşesc să crească cartofi buni de sămânţă. Ministrul agriculturii spune că autorităţile nu pot estima exact proporţia fructelor şi legume importate în Republica Moldova, întrucât nu au cum să înregistreze tot ce se produce la nivel local. „Nu putem număra ceea ce nu se înregistrează. Ţăranii cresc în propriile grădini destul de multe legume şi fructe pe care singuri le consumă, astfel nu putem duce un cont”, a remarcat Vasile Bumacov. Sergiu Ţirigan, şeful adjunct al Direcţiei marketing şi relaţii internaţionale din cadrul ministerului, a comunicat că, anul trecut, tomate în stare proaspătă sau refrigerată au fost importate în cantitate de 22 mln tone, în proporţie de 95% din Turcia. Cartofii sunt importaţi preponderent din statele UE, în special din Polonia, România şi Germania. Citricele sunt importate în Moldova din peste 40 de state ale lumii, însă 50% din volumul total sunt aduse din Turcia, iar pe al doilea loc se clasează Grecia. Bananele, proaspete sau uscate, sunt importate în mare parte din Ecuador, Costa Rica şi Columbia. [Guvernul solicită un nou credit de la BEI şi BERD] Prim-ministrul Vlad Filat a semnat o nouă solicitare de credit, de 150 mln de euro, de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Banii urmează a fi investiţi în reabilitarea drumurilor naţionale. Prim-ministrul Vlad Filat şi vicepreşedintele BEI, Wilhelm Molterer, s-au întâlnit vineri, 21 septembrie, la Chişinău, unde au discutat despre proiectele realizate în Moldova cu sprijinul BEI, dar şi despre proiecte care urmează a mai fi implementate. „Semnez această solicitare şi aştept un răspuns pozitiv. Acest împrumut ne va permite să îmbunătăţim infrastructura din Republica Moldova”, a menţionat Vlad Filat. Premierul a comunicat că în curând va începe elaborarea unei strategii de irigare, iar proiectul ce ţine de procurarea troleibuzelor va fi extins şi la Bălţi. „Este important de menţionat că sprijinul de 2 mln de euro acordat de BEI în formă de grant pentru reabilitarea digurilor va fi pus în aplicare până la sfârşitul anului curent”, a precizat prim-ministrul. Wilhelm Molterer a declarat că BEI va susţine începerea lucrului la proiectele de irigare. [● SÂMBĂTĂ, 22 septembrie] [Estimarea eronată a investiţilor întârzie lucrările la Portul de pasageri Giurgiuleşti] Portul de pasageri Giurgiuleşti nu a fost dat în exploatare până acum pentru că nu au fost estimate corect investiţiile necesare. Construcţia trebuia să se încheie încă în 2008, lucru care nu s-a întâmplat. Un raport de audit al Curţii de Conturi, prezentat la 21 septembrie, arată că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în calitate de autoritate publică centrală beneficiară de investiţii din buget, nu a asigurat estimarea corectă a necesităţilor de mijloace bugetare pentru construcţia acestui obiectiv, fapt ce a condus la majorarea cu 21 mln lei a volumului de investiţii prevăzut iniţial, de 74 mln lei. Echipa de audit a Curţii de Conturi a constat că, pe parcursul anilor 2009- 2010, multe din lucrările prevăzute au fost stopate, lipsesc documente de recepţie pentru lucrările efectuate, precum şi alte documente care ar confirmă efectiv cheltuielile. Viceministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Boris Gherasim, prezent la prezentarea raportului, a spus că multe din operaţiunile efectuate la construcţia acestui obiectiv a trebuit să fie luate de la capăt. Oficialul a dat asigurări că Portul de pasageri Giurgiuleşti va fi dat în exploatare până la finele acestui an, cu achitarea datoriilor faţă de toţi executorii de lucrări.