● LUNI, 17 septembrie
Moldova a devenit o spălătorie financiară regională, Transparency International- Moldova
Problemele sectorului financiar, în general, şi ale sectorului bancar, în particular, au fost acumulate pe parcursul anilor, indiferent de regimurile şi partidele aflate la guvernare. Sectorul bancar din Republica Moldova este acel element care a făcut posibilă transformarea ţării într-o spălătorie regională de mijloace financiare de provenienţă dubioasă, începând cu anul 2005. Concluziile se regăsesc într-un digest realizat de Transparency International – Moldova, cu suportul experţilor din domeniu. În digest se menţionează că acest sector a fost utilizat pentru stoarcerea resurselor financiare din rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei în 2014 prin „furtul miliardelor”, cu o convertire ulterioară a datoriilor şi golurilor în datorie de stat. Toate acestea au generat riscuri majore pentru securitatea statului, a sistemului financiar, dar şi pentru cetăţeni în parte. Aceste riscuri sunt generate de tranzitarea şi extragerea resurselor financiare ale Republicii Moldova, ale cetăţenilor care muncesc inclusiv peste hotare, şi plasarea lor în zone off-shore, în bănci comerciale riscante, de mâna a doua, într-o jurisdicţie aflată sub efectul sancţiunilor internaţionale.
La Străşeni a fost deschisă o fabrică de cablaje
Compania italiană ,,La Triveneta Cavi Development” a deschis o fabrică de cablaje în parcul industrial din Străşeni, subzonă a Zonei Economice Libere Bălţi. Până acum, la întreprindere au fost create 49 de locuri de muncă, urmând ca numărul acestora să fie extins în viitorul apropiat până la 200. Într-un comunicat de presă al Guvernului se menţionează că fabrica va produce cablaje electrice de tensiune joasă şi medie pentru telecomunicaţii, cabluri de semnalizare şi de control, precum şi produse pentru industria electrocasnicelor şi grădinărit, care vor fi exportate la nivel global. Directorul fabricii din Italia, Fabio Fracasso, a menţionat că aceasta este prima realizare, care va da startul unui ciclu vertiginos de noi angajări, ceea ce înseamnă şi mai multă muncă, mai multă producţie, noi pieţe de desfacere, dar şi creşterea ulterioară a cifrei de afaceri.
● MARŢI, 18 septembrie
Benzină şi motorină mai scumpe
Preţul plafon la carburanţi pentru următoarele două săptămâni, stabilit de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, este mai mare. Noile preţuri vor fi valabile pentru perioada 19 octombrie - 1 noiembrie. Pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 a fost stabilit preţul maxim de 16,84 lei, comparativ cu 16,24 lei până acum. Un litru de motorină va costa cel mult 14,75 lei, cu 72 de bani mai mult decât în ultimele două săptămâni. ANRE îndeamnă cetăţenii să semnalizeze cazurile în care staţiile PECO afişează preţuri mai mari decât preţurile plafon la linia verde: +373 800 10 800 sau la adresa electronică anre@anre.md.
S-au scumpit ouăle
Ouăle s-au scumpit în medie cu doi lei pentru zece bucăţi la producător, iar la consumator ajung să coste cu patru-cinci lei mai mult, în funcţie de adaosul comercial aplicat de comercianţi. Solicitat de IPN, Dmitri Ferfeţchii, producător din Pârliţa, Raionul Ungheni, a comunicat că vara zece ouă era comercializate cu 14 lei, iar acum se dau cu 2 lei mai scump, adică cu 16 lei. Acesta a explicat că vara producătorii au muncit în pierdere, acum preţul este cât de cât ajustat. Preţul cu care ouăle ajung la consumatori depinde de distribuitori, care aplică adaos comercial. Ion Railean, producător din raionul Briceni, a declarat că scumpirea ouălor este motivată de numărul mic de găini şi, respectiv, producerea scăzută de ouă.
● MIERCURI, 19 septembrie
Producătorii de miere şi lapte pot accesa granturi în faza a doua a proiectului Agricultura Competitivă
Faza a două a proiectului Agricultura Competitivă a fost lansată, astăzi, în cadrul expoziţiilor Moldagroteh şi Farmer, inaugurate la Moldexpo. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Eduard Grama, a declarat că prin valoarea sa proiectul Agricultura Competitivă este unul din cele mai mari. Directorul general al Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, Nicolae Ciubuc, a specificat că pentru implementarea celei de-a doua faze a proiectului va fi acordată o finanţare în mărime de 10 milioane de dolari. Prin granturile oferite agricultorilor va fi continuată stimularea investiţiilor în infrastructura post-recoltare din sectorul horticol. Un element deosebit al fazei a doua a proiectului este extinderea asupra a două sub-sectoare noi: colectarea şi procesarea mierii şi laptelui.
● JOI, 20 septembrie
Oportunităţi de accesare a finanţărilor de către antreprenorii din Găgăuzia şi Taraclia
Antreprenorii începători şi cu experienţă din UTA Găgăuzia şi din raionul Taraclia pot solicita finanţări în cadrul unui proiect implementat de PNUD şi finanţat de Uniunea Europeană. Dosarele vor fi depuse în perioada 17 octombrie-15 noiembrie.
Finanţarea va fi acordată prin intermediul Programului „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia şi Taraclia” (SARD). Aceasta este prima rundă a competiţiei de finanţare a proiectelor de dezvoltare a afacerilor în Găgăuzia şi Taraclia. Cea de-a doua va fi anunţată la începutul lunii mai 2017. Antreprenori începători şi cu experienţă din regiune pot obţine în acest scop până la 18 400 de euro. Solicitanţii eligibili sunt antreprenorii care pot veni cu o contribuţie de 20% din suma solicitată. Pe lângă suportul financiar, antreprenorii selectaţi vor mai beneficia de îndrumare şi consiliere individuală în afaceri pe parcursul unui an.
Balkan Pharmaceuticals şi-a deschis complexul de producere la Sângera
Compania Balkan Pharmaceuticals şi-a deschis complexul de producere a medicamentelor în oraşul Sângera, municipiul Chişinău. Investiţia depăşeşte 30 de milioane de euro. La eveniment a participat şi premierul Pavel Filip. „Astăzi înaintăm în dimensiunea medicamentelor accesibile pentru cetăţeni, iar pe de altă parte, este un pas pentru bunăstarea lor. Această întreprindere, în urma investiţiilor care vin din România, oferă locuri de muncă pentru mai mult de 400 de oameni. Aceasta înseamnă copii ai căror părinţi vor fi acasă, bătrâni ai căror copii vor sta aici, în Republica Moldova, şi vor avea grijă de ei”, a menţionat şeful executivului citat într-un comunicat de presă al instituţiei. Pavel Filip a vorbit despre măsurile întreprinse de Guvern pentru a susţine mediul de afaceri şi, în particular, sectorul farmaceutic din Republica Moldova, specificând că dimensiunea medicamentelor este o prioritate importantă pentru executiv. În context, şeful Cabinetului de miniştri a subliniat că încă în luna martie a fost elaborat un plan de acţiuni care vine să amelioreze situaţia în acest domeniu. Multe din măsurile stabilite cu producătorii şi distribuitorii de medicamente au fost deja realizate, fapt ce a permis reducerea cu 40 la sută a preţului la 160 de medicamente de primă necesitate.
BNM a blocat un grup de acţionari ai Moldinconbank
Banca Naţională a Moldovei a constatat că un grup de persoane acţionează concertat în raport cu BC „Moldinconbank” SA prin achiziţionarea unei cote substanţiale în capitalul social al băncii, în mărime de 63,89%, fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM, încălcând astfel prevederile Legii instituţiilor financiare. BNM precizează că exerciţiul unor drepturi ale acestor acţionari este suspendat din data de 20 octombrie. Ţinând cont de suspendarea dreptului de vot al acţionarilor care deţin împreună peste 50% din acţiunile băncii, în conformitate cu Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor, BNM instituie un regim de intervenţie timpurie în vederea asigurării unei conduceri sănătoase şi prudente a activităţii băncii în perioada de soluţionare a deficienţelor identificate în structura de proprietate a acesteia. Mandatele unor membri ai organelor de conducere a BC „Moldindconbank” SA încetează din data de 20 octombrie. BNM a desemnat un administrator temporar şi urmează să desemneze în funcţiile de membri temporari ai organelor de conducere a băncii experţi internaţionali şi locali, care au fost identificaţi deja şi care urmează să asigure o administrare diligentă şi eficientă a băncii pe această perioadă.
● VINERI, 21 septembrie
FMI: Autoritățile de la Chişinău au progresat în realizarea acțiunilor prioritare
Până în prezent, autoritățile Republicii Moldova au progresat semnificativ în realizarea acțiunilor prioritare convenite după ce, pe data de 26 iulie, misiunea FMI a ajuns la un acord la nivel de personal cu Guvernul de la Chişinău în privința unui program de reforme economice care poate fi susținută de FMI, pe un termen de 3 ani. Astfel de aprecieri se conţin într-un răspuns la solicitările mass-media oferit de reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, Armine Khachatryan. Reprezentantul FMI menționează că implementarea tuturor acțiunilor prioritare este condiția necesară pentru ca Consiliul de directori executivi ai FMI să ia în considerare aprobarea programului de finanțare. Data ședinței Consiliului de directori executivi va fi anunțată după implementarea tuturor acțiunilor prioritare. Nu au avut loc nici un fel de amânări în această privință, precizează Armine Khachatryan.
Investitor străin vrea să deschidă în Moldova o fabrică de prelucrare a deşeurilor animale
În Republica Moldova ar putea fi deschisă o fabrică de prelucrare a subproduselor de origine animală, precum şi de reciclare a uleiurilor de gătit uzate. Un asemenea proiect ar putea fi realizat de compania italiană „Salgaim Ecologic”. Despre aceasta s-a discutat în cadrul unei întrevederi a premierului Pavel Filip cu reprezentanţii companiei. Premierul Pavel Filip a menţionat că intenţia companiei italiene de a aduce investiţii în Republica Moldova vine să soluţioneze o problemă ce ţine şi de realizarea angajamentelor asumate în contextul implementării Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Este vorba de asigurarea serviciilor de colectare şi gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, cu respectarea tuturor standardelor europene. Totodată, Pavel Filip a remarcat că domeniul de colectare a uleiurilor de gătit uzate, de asemenea, reprezintă interes pentru Republica Moldova în vederea diminuării pericolului pentru mediul înconjurător.
Realităţi şi perspective în dezvoltarea antreprenoriatului feminin
Femeile întâmpină un şir de dificultăţi atunci când iniţiază sau desfăşoară afaceri. Acestea invocă faptul că dispun de prea puţin timp pentru business din cauza responsabilităţilor casnice, că întâmpină dificultăţi la accesarea fondurilor şi contractarea creditelor, dar şi faptul că în ţară predomină antreprenoriatul masculin. Despre aceasta s-a vorbit la o masă rotundă organizată de către Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Elena Aculai, cercetător ştiinţific principal INCE, a declarat că au fost stabilite mai multe priorităţi, printre care necesitatea de a îmbunătăţi accesul femeilor la diverse surse financiare, de educare şi consultanţă. Accesul la instruiri urmează să îmbunătăţească accesul femeilor antreprenoare la diverse fonduri. O altă prioritate, menţionată ţine de cadrul legislativ, care trebuie să se refere în ansamblu la antreprenoriat, însă să conţină şi prevederi specifice, cu măsuri de susţinere a femeilor de afaceri.
Proiect de despăgubire a agricultorilor
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare solicită alocarea a 45 de milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru susţinerea financiară a producătorilor agricoli ale căror plantaţii pomicole au fost compromise în urma îngheţurilor târzii din primăvara anului curent. În acest sens, ministerul a elaborat un proiect de hotărâre de guvern. În nota informativă a documentului se menţionează că, la 26-27 aprilie anul curent, în unele raioane din nordul ţării au fost înregistrate temperaturi joase sub nivelul de rezistenţă biologică, care au provocat prejudicii considerabile sectorului agricol, în special recoltei de fructe. Potrivit datelor colectate de Direcţiile raionale de agricultură şi alimentaţie, îngheţurile târzii de primăvară au compromis esenţial recolta de fructe în raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Glodeni, Ocniţa, Râşcani şi, parţial, Soroca. Pierderile au fost estimate la 207 milioane de lei.
Economia ţării a înregistrat o evoluţie descendentă anul trecut
Pe parcursul anului 2015, economia Republicii Moldova a înregistrat o evoluţie descendentă, iar sectorul extern al economiei ţării a fost marcat de recesiunea economică înregistrată de principalii parteneri din CSI (Federaţia Rusă şi Ucraina, al căror PIB s-a diminuat cu 3,7% şi, respectiv, 9,9% în termeni reali, faţă de 2014), ceea ce a avut un impact negativ substanţial asupra exportului, precum şi asupra remiterilor personale, transmite IPN cu referire la datele Băncii Naţionale a Moldovei. Remiterile personale ale rezidenţilor Republicii Moldova, de asemenea, au manifestat o tendinţă descrescătoare în ultimii ani, diminuându-se de la 25,3% în raport cu PIB în 2013 până la 21,8% în 2015, în special în urma scăderii intrărilor din Federaţia Rusă. Pe piaţa valutară internă s-a păstrat tendinţa de depreciere a leului moldovenesc faţă de euro şi faţă de dolarul american. Indicele preţurilor de consum în decembrie 2015 a constituit 113,6%, faţă de decembrie 2014.
● SÂMBĂTĂ, 22 septembrie
Câştigul salarial mediu a crescut
În luna august, salariul nominal mediu brut a crescut cu peste 12,3% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut şi a constituit 5242 de lei. Totodată, raportată la indicele preţurilor de consum, creşterea a fost de 8,4%, transmite IPN cu referire la datele Biroului Naţional de Statistică. Cea mai mare creştere nominală de salariu se atentă în cazul angajaţilor din domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, câştigul cărora a crescut cu 25% şi ajunge la 9700 de lei, din care se mai plătesc impozite. O creştere mai mică au înregistrat salariile angajaţilor din domeniul activităţilor financiare, de asigurări, informaţiilor şi comunicaţiilor, dar lefurile medii ale acestora continuă să fie cele mai mari pe economie – între 9700 şi 10500 de lei.
Dulceţurile de pomuşoare concurează la „Polonicul de aur”
A cincea ediţie a concursului naţional pentru excelenţă în gastronomia artizanală „Polonicul de aur” se desfăşoară sâmbătă, 22 octombrie, în cadrul expoziţiei Farmer 2016, la Moldexpo. Genericul concursului din acest an este: „Cea mai bună dulceaţă de pomuşoare”. În concurs s-au înscris 23 de participanţi, care au prezentat 37 de dulceţuri de pomuşoare. „Prin această competiţie încercăm să susţinem producătorii autohtoni de pomuşoare, care încearcă să ofere valoare adăugată produselor lor prin producerea dulceţei”, a declarat pentru IPN Tamara Şchiopu, directoarea evenimentului. La concurs sunt prezentate dulceţuri fără zahăr, deshidratate, crude, din mure, afine, cătină, porumbele, măceş, scoruş, cu adaosuri de miere, vin alb, flori de borago. „Acest concurs vine să descopere produse de casă, inedite, cu potenţial comercial”, a mai spus Tamara Şchiopu.
Viceguvernatorul Aureliu Cincilei preia Comitetul de conducere al Moldindconbank
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei l-a desemnat pe viceguvernatorul Aureliu Cincilei în funcția de președinte al Comitetului de conducere al BC „Moldindconbank” SA. În virtutea Legii Băncii Naționale a Moldovei, mandatul de viceguvernator al lui Aureliu Cincilei a fost suspendat de drept pe durata intervenției timpurii. Administrarea temporară a Moldindconbank are loc în cadrul regimului de intervenție timpurie aplicat ca urmare a concertării unui grup de persoane care a achiziționat și deține o cotă substanțială în capitalul social al băncii, în mărime de 63,89 la sută, fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM, încălcând astfel prevederile Legii instituțiilor financiare.
