● LUNI, 17 iunie
Producătorii de sfeclă de zahăr sunt rezervaţi în prognoze
Agricultorii care cultivă sfeclă de zahăr sunt rezervaţi în prognoze cum va fi roada de anul acesta. Preşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, a declarat că pe alocuri se observă o supracreştere a culturii de sfeclă, dar lunile decisive sunt iulie şi august. „În unele locuri sfecla are o vegetaţie mai mare decât norm pentru această perioadă. Dar şi în 2009 în luna iunie vedeam vegetaţie mare, iar în iulie şi august a fost secetă, după care sfecla nu s-a mai făcut. Pentru ca această cultură să dea roadă bună este nevoie ca lunile iulie şi august să fie ploioase”, a remarcat Alexandru Slusari. Acesta a comunicat că a discutat recent cu preşedintele Uniunii producătorilor de sfeclă de zahăr, care i-a spus că sunt premize bune pentru o roadă bogată, dar producătorii nu au posibilităţi să asigure o irigare adecvată, astfel, în caz de secetă, cultura pur şi simplu nu se va dezvolta.
● MARŢI, 18 iunie
Veniturile obţinute în sectorul de comunicaţii electronice au crescut cu 4%
În primele trei luni ale anului curent, veniturile provenite din vânzarea serviciilor de comunicaţii electronice (telefonie mobilă, Internet mobil dedicat, telefonie fixă, Internet fix şi transmisiuni de date, difuzare şi retransmisie a programelor audiovizuale) au crescut, faţă de perioada respectivă a anului trecut, cu circa 4% şi au însumat peste 1,5 miliard de lei, arată Raportul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) privind evoluţia pieţelor de comunicaţii electronice în trimestrul I al anului curent. Potrivit raportului, creşterea veniturilor înregistrate în primul trimestru a fost generată, în principal, de sporirea numărului de utilizatori ai serviciilor de pe toate cele cinci pieţe şi a volumelor de vânzări pe trei pieţe (telefonie mobilă, Internet mobil dedicat, Internet fix şi transmisiuni de date). Veniturile obţinute pe piaţa de telefonie mobilă s-au ridicat la 802,9 milioane de lei (creştere cu 4,4%), pe piaţa accesului la Internetul fix şi transmisiuni de date – la 226,6 milioane de lei (creştere cu 21%) şi pe piaţa accesului dedicat la Internetul mobil – la 66,8 milioane de lei (creştere cu 29,9%) şi vânzările pe piaţa de telefonie fixă au însumat 357,8 milioane de lei (scădere cu 7%), iar cele de pe piaţa serviciilor de difuzare şi retransmisie a programelor audiovizuale – 72,9 milioane de lei (scădere cu 4,6%).
PIB a crescut cu 3,5% în primul trimestru
În lunile ianuarie-martie, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere de 3,5%, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică. Contribuţia sectorului de bunuri a fost de 19,2%, majorându-se cu 2,2% faţă de perioada similară anului trecut. Şi valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu perioada analogică a anului precedent cu 2,8%. Construcţiile au înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate (+10,5%), urmate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (+3,5%), alte activităţi de servicii (+2,3%), transporturi şi comunicaţii (+1,8%). În ansamblu, contribuţia serviciilor la formarea PIB în perioada de referinţă a fost de 65,1%. Consumul final a fost în creştere cu 2,6% în raport cu perioada respectivă a anului precedent, influenţând pozitiv (+ 3,2%) sporul PIB. Creşterea a fost condiţionată de majorarea cu 3,7% a consumului final al gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix a depăşit cu 6,6% realizările perioadei respective a anului precedent, contribuind în perioada de referinţă cu 21,4% la formarea PIB.
●MIERCURI, 19 iunie
Ploile din ultima perioadă nu fac decât să compenseze lipsa de umiditate în sol, specialişti
Ploile din ultima perioadă nu vor provoca daune semănăturilor agricole, decât acolo unde a căzut grindină. Potrivit preşedintelui Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, după seceta şi temperaturile ridicate din ultimii ani, ploile din ultimele săptămâni nu fac decât să compenseze lipsa de umiditate în sol. „În această perioadă precipitaţiile sunt benefice. Ele contribuie la umiditatea necesară pentru plante. Regretabil este un singur lucru, că ploile au fost neuniforme, sunt unele raioane unde mai slab a plouat”, a comunicat Alexandru Slusari. De aceeaşi părere este şi şeful Direcţiei politici de piaţă pentru produsele de origine vegetală a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Mihail Suvac. Acesta a spus că în urma ploilor din ultima perioadă au avut de suferit doar suprafeţele pe care a plouat cu grindină. Potrivit acestuia, este încă prematur să se vorbească despre careva prejudicii în agricultură.
Noua misiune FMI şi-a început activitatea la Chişinău
O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi-a început activitatea în Republica Moldova. Noul şef al misiunii, Max Alier, a menţionat, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Iurie Leancă, că instituţia pe care o reprezintă se va axa în continuare pe subiecte de interes comun pentru depăşirea provocărilor şi realizării obiectivelor stabilite în cooperarea cu Republica Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, Nikolay Gueorguiev, al cărui mandat expiră, a specificat că în următoarele luni vor avea loc schimbări în echipa Oficiului permanent al FMI la Chişinău. Oficialul şi-a exprimat convingerea că noua echipă a FMI va colabora la fel de deschis şi eficient cu Guvernul Republicii Moldova, astfel încât, cu eforturi comune, să fie elaborat un nou program de cooperare, care să asigure realizarea obiectivelor propuse. „Obiectivul principal este menţinerea stabilităţii macroeconomice şi promovarea reformelor în Republica Moldova, care vor asigura creşterea economică, iar aceasta, la rândul său, va crea o bază solidă pentru creşterea nivelului de viaţă al oamenilor”, a subliniat Nikolay Gueorguiev.
● JOI, 20 iunie
Restanţe la salarii de peste 20 de milioane de lei
Patronii din Republica Moldova înregistrau, în perioada ianuarie-mai 2013, restanţe la salarii în valoare de peste 20 de milioane de lei. Potrivit ministrului muncii, protecţiei sociale şi familie, Valentina Buliga, din momentul controlului şi până la 1 iunie, din suma restanţelor s-au plătit în jur de 800 de mii de lei. „48 de agenţi economici admit restanţe la plata salariilor. La 9 agenţi economici au fost blocate conturile bancare. Atenţionăm angajatorii să asigure respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare la capitolul salarizare, sănătate şi securitate la locul de muncă”, a spus Valentina Buliga. Şeful Inspecţiei Muncii, Dumitru Stăvilă, a declarat că, dacă se demonstrează că întreprinderea are bani, dar nu plăteşte salarii, se implică organele statului, iar conturile agentului economic pot fi îngheţate prin decizia instanţei de judecată. Patronul se obligă să plătească restanţele salariale ţinând cont şi de rata inflaţiei.
VINERI, 21 iunie
Productivitatea culturilor agricole va scade în condiţiile temperaturilor tot mai mari
În doar câţiva ani, din cauza temperaturilor în continuă creştere, productivitatea culturilor agricole în Republica Moldova va scădea. Potrivit prognozelor experţilor Ministerului Mediului, productivitatea grâului de iarnă poate descreşte cu 14,3% – 17,8%, a sfeclei de zahăr cu 6,1% – 6,5%, iar a florii-soarelui cu 0,6% – 1,6%. Potrivit autorilor unei strategii de adaptare la schimbarea climei Republicii Moldova, multe dintre culturi vor deveni mai vulnerabile la verile tot mai fierbinţi şi mai uscate. Recoltele de legume, care necesită frecvent irigate, se vor reduce chiar mai mult decât recoltele de cereale. O frecvenţă sporită a fenomenelor climaterice extreme ar putea duce la introducerea unor noi dăunători şi boli. Seceta va duce la degradarea solului, ceea ce reprezintă o ameninţare majoră pentru durabilitatea resurselor funciare şi poate prejudicia capacitatea agriculturii Republicii Moldova de a se adapta cu succes la schimbarea climei.
● SÂMBĂTĂ, 22 iunie
Ministrul economiei are aşteptări optimiste legate de creşterea economică
Menţinerea creşterii economice de 3,5%, înregistrată în primul trimestru al anului curent, e posibilă şi în următoarea perioadă a anului. Se poate atinge chiar o cifră mai mare, până la 5%, crede vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei. „Nu putem să anulăm secetele din anul trecut, care s-a soldat cu mari pierderi pentru sectorul agrar şi a determinat reducerea PIB. Dar suntem în măsură să prevenim consecinţele secetei, prin majorarea suprafeţelor irigate, prin implementarea unor tehnologii prietenoase solului şi prin alte măsuri. În paralel, este necesar să dezvoltăm industriile. Deocamdată cota acestora în PIB este mică”, a comunicat oficialul într-o emisiune la Radio Moldova. Vicepremierul a mai spus că la ordinea de zi rămâne şi diversificarea exporturilor, îmbunătăţirea calităţii produselor exportate. „Majorarea consumului intern ne-ar permite să nu fim atât de vulnerabili la unele posibile evoluţii nefavorabile pe pieţele partenere din vest şi din est. Această majorarea se va obţine prin sporirea volumului investiţiilor în infrastructură, atât din sursele bugetare, cât şi din cele private, dar şi din crearea locurilor noi de muncă, bine remunerate, obiectiv menţionat în priorităţile pentru primele 100 de zile de activitate a guvernului”, a subliniat vicepremierul.
