[● MARŢI, 18 decembrie] [BERD a investit în ultimul an în Moldova 94 de milioane de euro] Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a investit în Moldova în anul curent 94 de milioane de euro, faţă de 70 de milioane preconizate, în 13 proiecte din diverse domenii ale economiei naţionale, a comunicat, într-o conferinţă de presă, Julia Otto, director BERD Moldova. Printre proiectele BERD se înscrie şi cel de modernizare a infrastructurii ÎS „Moldelectrica”, în sumă de 16 milioane de euro. În domeniul sporirii eficienţei energetice a fost finanţat proiectul II MoSEFF, care oferă împrumuturi agenţilor economice pentru substituirea utilajelor şi echipamentelor la întreprinderi cu un consum mare de energie. Valoarea acestui proiect este de 22 de milioane de euro. Iar recent, în luna octombrie, a fost lansat un proiect de sporire a eficienţei energetice în sectorul rezidenţial MoREEFF, de 35 de milioane de euro. „Am deschis linii de creditare în BC „Moldova Agroindbank” şi „Moldinconbank”, suntem informaţi că au fost examinate 40 de proiecte prezentate de asociaţiile de locatari şi alţi potenţiali beneficiari. 20 dintre acestea au fost aprobate de către băncile respective pentru creditare. Sunt şi proiecte implementarea cărora s-a încheiat. În curând vom deschide o linie de creditare în o a treia bancă. Sunt sigură că acest proiect de susţinere a eficienţei energetice în sectorul rezidenţial se va bucura de succes”, a menţionat Julia Otto. În fiecare proiect sunt atrase mijloace de la donatori pentru o componentă de grant sau pentru proiecte de asistenţă tehnică. Directorul BERD Moldova a mai spus că în 2012 s-a reuşit a extinde colaborarea cu autotrităţile publice locale prin semnarea unui acord cu municipalitatea Bălţi privind procurarea a 23 de troleibuze, în valoare de 3 mln euro, cu atragerea a 1,4 mln euro grant pentru sporirea capacităţilor întreprinderii municipale de transport urban. „Noi vom lucra şi în 2013 cu municipalităţile, inclusiv cu municipiul Chişinău. Totodată vom finanţa proiecte ce ţin de agenda regională, colaborând cu mai multe raioane în realizarea unui proiect de aprovizionare cu apă şi servicii de canalizare”, a menţionat Julia Otto. În 2013 va fi continuată finanţarea în domeniul reabilitării drumurilor. De curând a fost alocată ultima tranşă în proiectul de 75 mln euro, care este finanţat împreună cu BEI. În prezent se lucrează asupra elaborării unui alt proiect în acest domeniu. [●MIERCURI, 19 decembrie] [Plugul a devenit duşmanul agriculturii moldoveneşti, ministru] Inventarea plugul a constituit o revoluţie în agricultură în perioada în care oamenii nu aveau alte utilaje de însămânţare a pământurilor. La acest moment însă plugul este duşmanul agriculturii, iar progresul tehnico-ştiinţific a făcut posibil semănatul fără plug. Metodele noi, no-till, permit conservarea umidităţii solului, a declarat ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov. Potrivit ministrului, prin aratul pământului se pierde o cantitate colosală de umiditate, iar în condiţiile în care verile în Republica Moldova devin tot mai călduroase, majoritatea terenurilor agricole sunt pur şi simplu arse. „Republica Moldova are o sursă de apă imensă, aceasta este zăpada. Toată picătura de apă trebuie să fie acumulată şi folosită eficient. Noi uscăm apa din sol, pe urmă ploile care vin spală stratul fertil şi apoi vorbim de subvenţionare a agriculturii cu 400 de milioane de lei, pierderile aduse de ploi sunt de fapt de miliarde de lei”, a declarat Vasile Bumacov. Ministrul agriculturii a menţionat că tehnologiile no-till, care sunt deja aplicate de mai mulţi agricultori din republică, presupun conservarea solului prin resturile vegetale, datorită cărora solul nu se usucă pe timp de vară. Totodată acestea constituie şi o sursă de îngrăşământ natural. Potrivit noii tehnologii, pământul este arat doar o dată la patru ani. „Anul acesta s-a ajuns la 80 de grade de căldură la sol, iar sub resturile vegetale temperatura solului este de 30 de grade. Astfel, nu se pierde umezeală valoroasă a solului. Am avut nevoie de plug, dar el a fost contrar naturii. În natură nu se ară”, a mai spus ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Agricultorii care vor aplica în practică tehnologiile no-till vor primi din partea statului ajutor financiar cu 10% mai mult decât cei care vor folosi tehnologiile tradiţionale. [● JOI, 20 decembrie] [Schimbul de informaţie facilitează colaborarea economică, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Iranului] Colaborarea economică dintre Republica Islamică Iran şi Republica Moldova este inferioară potenţialului existent, iar situaţia poate fi schimbată printr-o informare reciprocă mai bună a părţilor şi prin intensificarea contactelor dintre agenţii economici ai celor două state. Aprecieri în acest sens a făcut preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Mine şi Agricultură, Mohammad Nahavandian, în cadrul întrevederii cu un grup de jurnalişti din Republica Moldova care a efectuat o vizită de documentare în Iran. „Colaborarea noastră economică nu corespunde potenţialului existent. În anumită măsură, aceasta se datorează lipsei de informaţie. Sper că vizita delegaţiei de jurnalişti din Moldova va contribui la o informare mai vastă a părţilor. Prin dumnevoastră vreau să transmit invitaţie agenţilor economici din Moldova, precum şi preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie din Republica Moldova să ne viziteze ţara, cu scopul de a dezvolta relaţiile noastre economice”, a spus oficialul iranian. Potrivit lui, Iranul este cunoscut mai mult pentru capacităţile energetice. „Şi aceasta nu este întâmplător, deoarece rezervele noastre de gaz şi petrol sunt primele în lume. Dar economia noastră este mult mai largă decât doar energetica. Suntem bucuroşi că datorită investiţiilor noastre în resursele umane, în ultimii 20 de ani avem o populaţie instruită care este motorul dezvoltării ţării. De aceea, în noile ramuri precum nanotehnologiile, tehnologiile informaţionale, biotehnologiile am reuşit să atingem rezultate bune. În afară de resursele umane, în ultimii 20 de ani, am făcut investiţii enorme în infrastructură: în construcţia drumurilor, comunicaţii, electrificare şi gazificare etc. Rezultatul acestor investiţii este că industria noastră, inclusiv cea agroalimentară, a obţinut posibilităţi să producă şi să aibă acces nu doar la piaţa internă, care are peste 70 mln de oameni, dar şi la pieţele statelor şi regiunilor vecine cu o populaţie de 300 mln de oameni. Ne demonstrează aceasta statistica exportului nostru care timp de 10 ani a crescut în permanenţă”, a afirmat Mohammad Nahavandian. La întrebarea dacă Iranul ar putea contribui la diversificarea resurselor energetice ale Republicii Moldova, în condiţiile când aceasta depinde sută la sută de livrările de gaze din Federaţia Rusă, cu posibilităţi foarte limitate pentru diversificarea altor resurse energetice, preşedintele iranian al Camerei de Comerţ şi Industrie a confirmat interesul ţării sale pentru realizarea proiectelor comune cu Moldova şi cu alte state europene. „Industria gazului în Iran acum se dezvoltă foarte energic. Până acum, prioritatea noastră era să acoperim necesităţile interne, dar această etapă este deja depăşită. Pe ordinea de zi avem exportul de gaze. Ştiţi că Iran ocupă locul doi cu privire la rezervele de gaz în lume şi nu avem limite în acest sens. De aceea, în multe cercetări strategice din domeniu resursele noastre se iau obligator în calcul. De exemplu, oportunitatea economică a gazoductului Nabucco depinde de participarea Iranului. Neparticiparea noastră, sub presiune, se soldează cu faptul că proiectul este, practic, închis. Iranul a anunţat că este gata să colaboreze cu statele europene în domeniul asigurării cu gaz. De aceea, legat de Moldova şi alte state europene, pentru noi este interesant să studiem şi să investim împreună în proiecte de acest fel”, a spus Mohammad Nahavandian. În cadrul altei întrevederi cu jurnaliştii din Moldova, ambasadorului acreditat al Republicii Islamice Iran în Republica Moldova, cu reşedinţa la Kiev, Akbar Ghasemi Ali Abadi, a spus că pentru viitorul apropiat se planifică mai multe vizite ale reprezentanţilor Iranului în Moldova, inclusiv o vizită de răspuns a unui grup de jurnalişti iranieni. „Dacă vom ieşi cu bine din această iarnă, mai multe organizaţii din Iran vor veni la Chişinău, unde vor organiza o expoziţie a produselor iraniene la Centrul Internaţional Expoziţional Moldexpo. De asemenea, noi vom crea condiţii pentru a organiza o astfel de activitate în Iran, unde producătorii moldoveni îşi vor putea demonstra mărfurile”, a spus ambasadorul. Potrivit lui, în ultimii 15 ani Iranul şi Moldova au semnat 11 acorduri, care au pus o bază solidă în dezvoltarea relaţiilor bilaterale, o parte dintre ele necesitând deja anumite înnoiri sau completări. [Salariul mediu prognozat pentru 2013 e mai mare cu 300 de lei ca în anul curent] Guvernul prognozează pentru anul 2013 un salariu mediu pe economie de 3850 de lei, faţă de 3550 pentru anul în curs. Creşterea salarială este de 300 de lei. Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Valentina Buliga, a spus că salariul mediu pe economie pentru anul viitor a fost calculat în baza indicatorilor macroeconomici incluşi în Cadrul bugetar pe anii 2013- 2015. În luna octombrie 2012 salariul mediu înregistrat pe economie a fost de 3482 de lei. [Costul vinietei se dublează] Potrivit unui proiect aprobat de Guvern, de la 1 ianuarie 2013, accizele la produsele petroliere se vor majora cu 10,3%. De asemenea, se propune anularea taxei locale pentru posesorii unităţilor de transport şi stabilirea taxelor pentru depăşirea limitelor sarcinii masice admise pe axă pentru camioane şi alte maşini grele. Încă două modificări se referă la majorarea taxelor pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova, în funcţie de capacitate, precum şi dublarea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova (vinieta). Premierul Vlad Filat a spus că majorarea accizelor la produsele petroliere nu ar trebui să genereze scumpirea benzinei şi a motorinei la pompă, deoarece acest preţ nu se formează doar din accize, dar şi din preţul de achiziţie şi din alte componente. Potrivit premierului, în prezent se lucrează asupra perfecţionării reglementărilor privind stabilirea preţurilor la produsele petroliere. În ce priveşte dublarea costului vinietei, Vlad Filat a spus că s-a încercat o ajustare la costurile aplicate în ţările vecile. Pe de altă parte, dublarea costului vinietei îi va determina pe şoferii ale căror maşini au numere de înmatriculare străine să se înregistreze acasă. Astfel costul vinietei pe 7 zile va fi de 4 euro, pentru 15 – 8 euro, pentru 30 – 14 euro, pentru 90 de zile – 30 de euro şi pentru jumătate de an – 50 de euro. Proiectul de modificări şi completări în actele legislative în vigoare urmează să fie transmis Parlamentului spre examinare şi adoptare. [● VINERI, 21 decembrie] [Majorarea cheltuielilor capitale a fost printre politicile de succes ale anului, Expert-Grup] Printre succesele de politică economică ale anului 2012 se înscrie majorarea de către Guvern a ponderii cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor bugetare, apreciază experţii Centrului Analitic Expert-Grup, într-o „radiografie economică” a anului care se scurge. „Majorarea se înregistrează al treilea an consecutiv. Dacă în 2010 ponderea cheltuielilor capitale a fost de 14,5%, în 2012 aceasta poate depăşi 20%”, a remarcat analistul Dumitru Budeanschi. Potrivit expertului, majorarea cheltuielilor capitale a permis modificarea structurii bugetului spre unul care ar asigura dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice. Bugetul a devenit mai sustenabil. Dumitru Budeanschi adus drept exemplu în acest sens cheltuielile preconizate pentru transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţii şi informatică – care au fost cu 70% mai mari decât decât în 2011. „Deşi executarea cheltuielilor este încă la nivel scăzut, în lunile ianuarie-octombrie 2012 acestea au depăşit nivelul pentru întregul an 2011. Anume lucrările de construcţii-montaj finanţate din surse publice au avut un rol important în asigurarea unei creşteri pozitive a sectorului de construcţii în acest an. Mai mult ca atât, s-a atestat o creştere a eficienţei investiţiilor. În sectorul drumurilor trebuie să spunem că procentul drumurilor proaste se micşorează”, a menţionat expertul. [Expert-Grup estimează riscurile anului economic 2013] Anul 2012 a fost unul din cei mai dificili din punct de vedere economic pentru Republica Moldova. Ţara a avut de suferit atât din cauza şocurilor economice, cât şi celor climatice, care sunt dincolo de controlul guvernului şi al întreprinderilor. Impactul acestor şocuri a fost însă amplificat de slăbiciunile instituţionale interne. Constatarea aparţine experţilor Centrului Expert-Grup şi este prezentată în cercetarea „Radiografia anului economic 2012”. Totodată, experţii au evidenţiat şi câteva riscuri economice importante pentru 2013. Primul risc se referă la efectele negative mai pronunţate ale crizei din unele ţări ale UE asupra economiei Republicii Moldova. Un alt risc ar putea fi determinat de eşecul Republicii Moldova în competiţia internaţională pentru investiţii. „În anii 2011 şi 2012 Moldova nu a beneficiat de investiţii străine directe importante. Acest eşec este atribuit situaţiei dificile în care se află economia globală. Dar în unele state din regiune – Ucraina, Georgia, Bulgaria, în prima jumătate a anului curent investiţiile străine directe au crescut, pe când în Moldova s-a înregistrat un declin de 39%”, a menţionat Valeriu Prohniţchi, directorul Expert-Grup. Alte riscuri majore sunt legate de creşterea presiunilor politice asupra Băncii Naţionale a Moldovei, exprimată prin iniţiativa legislativă privind reorganizarea organelor de conducere ale băncii şi includerea unui reprezentant numit de Guvern în componenţa Consiliului de supraveghere a BNM, care urmează fi creat. „Asemenea prevedere contravine bunelor practici internaţionale privind independenţa băncilor centrale . Implicarea actorilor politici ar putea manipula politica monetară în interese electorale”, a remarcat Valeriu Prohniţchi. În opinia experţilor de la Expert-Grup, în 2013 va exista în continuare riscul ce ţine de situaţia foarte şubredă pe piaţa muncii, ajunsă la momentul când deficitul forţei de muncă împiedică avansarea economiei. Migraţia dintr-un fenomen pozitiv la început se transformă în unul negativ.