[● LUNI, 16 iulie] [Situaţia în industria zahărului este incertă] Producătorii de sfeclă de zahăr din Republica Moldova sunt îngrijoraţi în privinţa situaţiei în care se vor pomeni când va trebui adunată roada. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor din Agricultură şi Industria Alimentară, Alexandru Slusari, a declarat că nimeni din producători nu poate spune care vor fi consecinţele vremii, dar şi a politicilor statului. În comparaţie cu ultimii ani, acum s-a plantat mai mult. Suprafeţele au crescut de la 23 de mii de hectare la 30 de mii. „Cel mai negativ fapt este că din Ucraina vine zahăr din trestie practic fără bariere. Pe piaţa ucraineană este mult zahăr, dar este limitat în export, în Rusia nu se poate exporta zahăr din trestie şi UE are exigenţe faţă de zahărul ucrainean. Ucraina poate să-l vândă doar pe piaţa internă şi deja prin contrabandă la noi, prin frontiera transnistreană pe care nu o controlăm”, a menţionat Alexandru Slusari. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor din Agricultură şi Industria Alimentară susţine că, dacă nu s-ar fi majorat TVA la 20%, situaţia ar fi fost mai „blândăˮ pentru producători. [Producătorii ar putea renunţa la cultivarea tutunului] Producătorii din Moldova ar putea renunţa la activitatea de creştere a tutunului din cauză că produsul este foarte greu de vândut pe piaţa internaţională. Preşedintele Asociaţiei Procesatorilor de Tutun, Serafim Terenti, a declarat că în acest an cantităţile de tutun vor scădea cu circa 50%, dacă vremea se va menţine secetoasă. Serafim Terenti spune că principalii cumpărători de tutun de peste hotare au pretenţii faţă de calitatea şi preţul tutunului moldovenesc, preferându-l mai mult pe cel din China. „În ultimii doi ani situaţia este aproape critică la capitolul vânzării tutunului şi cred că în câţiva ani această activitatea nici nu va mai exista în Republica Moldova”, a subliniat Serafim Terenti. [MAIA a prezentat proiectul de reformare a sistemelor de educaţie profesională] Pregătirea insuficientă a cadrelor didactice şi legătura slabă între domeniul de cercetare şi de educaţie cauzează multe din problemele sectorului agrar. La această concluzie a ajuns grupul de lucru care a elaborat proiectul de reformare a sistemelor de educaţie profesională şi de cercetare în agricultură, discutat, luni, într-o şedinţă cu participarea reprezentanţilor ministerului, instituţiilor ştiinţifice, Academiei de Ştiinţe, asociaţiilor producătorilor agricoli. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a menţionat că pregătirea profesională a studenţilor nu corespunde cerinţelor pieţei forţei de muncă în sectorul agroalimentar. Doar o treime din absolvenţii Universităţii agrare activează în producţie. Pintilie Pârvan, şef de direcţie la MAIA, a precizat că asupra proiectului prezentat s-a lucrat pe parcursul a doi ani, cu atragerea expertizei străine. Până la sfârşitul acestui an, proiectul reformării celor două sectoare trebuie să fie definitivat şi aprobat, astfel ca schimbările operate să poată fi bugetate cu începere de la 1 ianuarie 2013. Părerile conducătorilor instituţiilor ştiinţifice expuse în cadrul şedinţei au fost diferite. Unii au spus că rezultatele lor sunt bune şi, dacă ar benefica de un sprijin mai adecvat din partea statului, ar putea face mai multe. Alţii, de exemplu Constantin Dadu, vicedirectorul Institutului de Horticultură, a spus că susţine reforma propusă de MAIA, deoarece nu poţi face ştiinţă adevărată cu resurse mici. [Politica fiscală şi vamală pentru 2013 este echilibrată, ministru] Politica fiscală şi vamală pentru anul 2013, adoptată de Parlament, este echilibrată. Important este să asigurăm o implementare corectă a ei, a declarat ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa într-un interviu pentru Radio Moldova. Comentând opiniile unor asociaţii ale producătorilor agricoli, care şi-au exprimat dezacordul în legătură cu preconizata majorare a TVA pentru producţia agricolă, de la 8% la cota standard de 20%, ministrul a spus că pe parcursul anilor unele facilităţi fiscale oferite au fost folosite impropriu. În opinia ministrului, această măsură va contribui la simplificarea administrării fiscale, va spori veniturile acumulate la buget pentru ca ulterior statul să susţină producătorii agricoli prin fondul de subvenţionare în unele domenii prioritare din agricultură. Potrivit lui Veaceslav Negruţa, reforma Serviciului Vamal de asemenea este în desfăşurare. Rapoartele UE arată că Republica Moldova, pentru prima dată, cu începere din trimestrul 1 al anului curent nu mai este principalul furnizor de marfă de contrabandă pe piaţa europeană, aceste fluxuri venind din Ucraina sau Rusia. „Suntem departe de a aprecia că politica şi administrarea fiscală şi vamală sunt lipsite de cusur, dar cred că ne mişcăm în direcţia corectăˮ, a mai spus ministrul finanţelor. [● MARŢI, 17 iulie] [Seceta din acest an nu va permite o creştere a economiei de nici 3%] Consecinţele intemperiilor climaterice din această vară, în special a secetei, nu va permite să avem o creştere economică de 3%, aşa precum au prognozat autorităţile. Economistul Iurie Gotişan a declarat că micşorarea volumului de producţie din sectorul fitotehnic, dar şi zootehnic deopotrivă, ar putea avea ca efect o creştere a preţurilor pe piaţa agricolă, situaţie care va influenţa economia per ansamblu. Potrivit lui Gotişan, starea de fapt ar putea fi remediată de o intervenţie a Guvernului cu politici care ar reglementa creşterea preţurilor din acest sector. Pe de altă parte, asta ar putea fi înţeleasă ca o intervenţie a statului contrar regulilor de piaţă, pe unde mai pui că producătorii vor încerca câtuşi de puţin să-şi întoarcă măcar cheltuielile investite. [● MIERCURI, 18 iulie] [Stimularea angajatului şi angajatorului ar diminua munca necalificată] Plătirea salariilor fără impozite, cel puţin de două ori pe an, ar fi o intervenţie binevenită a statului, percepută drept stimul pentru angajat şi angajatori în reducerea muncii necalificate. De această părere este expertul asociat al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Viorica Antonov. Viorica Antonov a declarat, la prezentarea ediţiei a 13-a a Monitorului Social, că agricultura, serviciile de curăţenie la domiciliu, serviciile de meditaţie, frizeriile, spălătoriile – sunt domeniile în care munca la negru se simte ca la ea acasă. Potrivit expertului, motivele acceptării muncii nedeclarate sunt determinate de cadrul legal puţin flexibil, fiscalitatea excesivă pentru sectorul de antreprenoriat, deservirea proastă în sistemul de sănătate, pensii mici, pregătirea specialiştilor care de pe băncile universităţilor vor doar salarii, indiferent de serviciile prestate, lipsa educaţiei civice etc. Deputatul Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului, a remarcat că munca nedeclarată predomină în diverse domenii şi aduce mari pagube economiei naţionale. Ana Moldovanu, şefa Departamentului protecţie social-economică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, a afirmat că munca nedeclarată este cauzată în primul de rând de existenţa lacunelor în legislaţie. Anual bugetul asigurărilor sociale ratează venituri în mărime de aproape 5 miliarde de lei ca urmare a muncii nedeclarate şi plăţii salariilor în plic. [Modificări la bugetul asigurărilor sociale] Guvernul a aprobat modificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 în legătură cu majorarea transferurilor către acesta cu 81 mln lei, de la bugetul de stat. Viceministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Sergiu Sainciuc, a declarat, că 74,3 mln lei vor fi utilizaţi pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, creeat în legătură cu majorarea procentului de indexare a pensiilor – de la 7,85% prognozat 9,6% real şi creşterea numărului de beneficiari. Alte 6,7 mln lei sunt pentru majorarea prestaţiilor sociale cu finanţare de la bugetul de stat, printre acestea indemnizaţiile lunare pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani a persoanelor asigurate. [● JOI, 19 iulie] [Moldova începe a exporta produse finite din carne pe piaţa rusească] Două companii moldoveneşti au obţinut autorizaţii de export a produselor finite din carne pe piaţa din Federaţia Rusă. Republica Moldova putea exporta până acum în Rusia doar carne neprelucrată. Certificate pentru export au primit SA „Carmez” şi SRL „Carne-Sud” din Tvardiţa. Directorul general al SRL „Carne-Sud” din Tvardiţa, Maria Pascova, a declarat că s-a muncit foarte mult pentru a obţine acest certificat. Directorul general a mai comunicat că, odată cu începerea exportului, se va mări considerabil şi volumul de producţie. „Deja am convenit asupra procurării unui nou combinat pe care îl vom asambla şi vom începe producerea şi acolo. Aceasta înseamnă şi majorarea locurilor de muncă”, a comunicat Maria Pascova. SRL „Carne-Sud” va exporta în Rusia costiţe şi muşchi de porc, fierte şi afumate. Managerul departamentului de producere, export şi import al SA „Carmez”, Ala Bogdanova, a informat că această companie va exporta mai mult conserve. Întreprinderile continuă negocierile cu partenerii străini, după care urmează semnarea contractelor cu privire la volumul de producţie pentru export, punctele prin se va efectua exportul şi preţurile acesteia. [Numărul de ovine şi caprine se reduce cu 30%] Numărul de ovine şi caprine s-a redus, pe parcursul ultimilor 2 ani, de la un milion de capete, la şapte sute de mii. Preşedintele Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine din Moldova, Pintilii Bulgaru, a declarat că situaţia devine una alarmantă, ţinând cont de faptul că regresul continuă de la an la an.Pintilii Bulgaru spune că principalii factori care influenţează această stare de lucruri sunt micşoarea pieţei de desfacere peste hotare şi condiţiile de mediu de care depinde cantitatea de cereale, cum ar fi seceta din prima jumătate a acestei veri.În acelaşi timp, se preconizează o scumpire cu circa 10% a brânzeturilor şi a altor produse lactate. Astfel, un kilogram de brânză de oaie costă astăzi în medie 70 de lei, când anul trecut, în aceeaşi perioadă, costa aproximativ 60 de lei. Pintilii Bulgaru a specificat că în toamnă se aşteaptă noi scumpiri la lactate. [● VINERI, 20 iulie] [AMIC lansează construcţia unui nou bloc locativ cu mai multe elemente noi] Cu începere de la 1 august, Agenţia Municipală de Ipoteca din Chişinău (AMIC) lansează lucrările de construcţie la următorul bloc locativ, în cadrul cărora va utiliza mai multe elemente noi, inclusiv în proiectarea apartamentelor şi finanţarea creditelor. Blocul nou va avea 50 de apartamente şi este situat în sectorul Buiucani al capitalei, pe strada Alba-Iulia, 101. Alexandru Popov afirmă că amplasarea blocului este foarte reuşită – în rândul 2 de case de pe strada nominalizată. Astfel că nivelul de zgomot va fi cu mult mai mic, siguranţa copiilor pe terenurile de joaca – mai mare, iar poluarea aerului atmosferic cu gaze de la transportul urban – redusă. Cartierul dispune de infrastructura necesară unui trai confortabil, inclusiv diverse instituţii sociale şi culturale. AMIC propune viitorilor locatari o structură de apartamente cu una şi două camere, cele mai solicitate în prezent pe piaţa de locuinţe, cu o planimetrie totalmente nouă, irepetabilă. Suprafaţa apartamentelor cu o cameră constituie 46 m2 şi 52 m2, iar a celor cu 2 camere – de la 63 m2 până la 72 m2. Pe gospodine le vor bucura, în special, bucătăriile spaţioase, cu suprafeţe între 11 m2 şi 13 m2. Potrivit lui Nicolae Rusu, şef secţie vânzări, pentru achitarea integrală sau cel puţin a 60% din preţul apartamentului, la semnarea contractului, viitorii proprietari ai locuinţelor vor beneficia de o reducere de până la 6%. Prima cota (minimală) poate fi de 30%, restul sumei urmând să fie achitată conform unui grafic convenit între părţi până la terminarea lucrărilor de construcţie. [Expert-Grup recomandă Guvernului să prezinte un raport public de executare a bugetului] Nivelul de transparenţă bugetară în Moldova poate fi evaluat cu 60 de puncte din 100 posibile, arată o cercetare realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în baza unei metodologii intenaţionale. Moldova se plasează la hotarul dintre categoria de ţări „cu o informaţie puţin dezvăluită” şi cea „ cu o dezvăluire semnificativă”. Veriga slabă este raportul anual de executare a bugetului. Expert-Grup recomandă în context Guvernului să prezinte un raport public de executare bugetară, pe înţelesul tuturor. Valeriu Pohniţchi, director Expert-Grup, a menţionat că nu toţi conducătorii de instituţii conştientizează avantajele acestei deschideri. Ar fi necesar ca în actele legislative să fie specificat ce documente va prezenta Guvernul publicului la fiecare etapă a procesului bugetar. De asemenea, ar fi binevenită preluarea practicii de a publica rapoartele sectoriale de executare a bugetului de către autorităţile respective, precum şi un raport anual privind implementarea recomandărilor conţinute în rapoartele de audit ale Curţii de Conturi realizate la ministere şi alte autorităţi publice. Valeriu Pohniţchi, a atras atenţia şi asupra unor probleme sistemice, care limitează transparenţa bugetară, precum ar fi utilizarea fondului de rezervă al Guvernului, care este prevăzut pentru acoperirea unor cheltuieli în situaţii excepţionale şi nu pentru deplasări, care trebuie bugetate de către instituţiile care delegă persoanele respective, nici pentru evenimente cunoscute. [Model nou de acces şi de tranzacţionare pe piaţa de capital] Implementarea Legii privind piaţa de capital, recent adoptată de Parlament, va asigura condiţii pentru afirmarea unui nou model de acces şi de tranzacţionare pe piaţa de capital, va contribui la diversificarea instrumentelor financiare şi va crea un mecanism eficient de protecţie a investitorilor. Declaraţia a fost făcută, la o conferinţă de presă, de către Aurica Doina, membru al Consiliului de Administraţie a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Legea transpune 11 directive europene în domeniul respectiv. Printre punctele forte ale legii Aurica Doina a remarcat extinderea spectrului serviciilor şi activităţilor pe care o poate desfăşura o societate de investiţii. În prezent, de exemplu, companiile cu licenţă pentru desfăşurarea activităţii de dealer nu pot acorda împrumuturi clienţilor pentru a procura valori mobiliare. Legea nouă oferă această posibilitate. Pe de altă parte, eliberarea licenţelor acestor companii se va face pe un termen nelimitat, nu doar pe cinci ani ca acum. Alte prevederi se referă la fortificarea capacităţilor financiare ale participanţilor profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare, ca ei să poată dezvolta produse şi programe noi. Legea creează premise pentru apariţia investitorilor instituţionali, care pot avea statut de persoană juridică sau fizică, pot atrage surplusul de lichidităţi de la populaţie. Un aspect important este că legea vine să simplifice procedurile de tranzacţionare şi de efectuare a ofertelor publice de către societăţile de investiţii, băncile comerciale, societăţile de asigurări, fondurile de pensii. [● SÂMBĂTĂ, 21 iulie] [Necesarul de grâu alimentar este acoperit] Recolta de grâu din acest an este de circa 500 de mii de tone, circa 60% dintre care este grâu alimentar. Informaţia a fost prezentată în cadrul Clublui de presă de la Chişinău de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, în baza datelor colectate de la gospodăriile din toate raioanele. Potrivit ministrului, necesarul de grâu alimentar a fost acoperit, iar calitatea boabelor este excepţională. Grâul este mai calitativ când primăvara sunt ploi, iar vara este mai secetoasă, în perioada când se coace. „Nu putem spune că avem o tragedie în ţară. Plus la toate, mai avem rezerve la populaţie, vreo 40-50 de mii de tone de grâu, şi puţin mai mult de 50 de mii de tone în rezerva de stat”, a menţionat Vasile Bumacov. Media recoltei de grâu la hectar în sudul Moldovei este sub o tonă, în zona de centru – puţin peste o tonă, iar la nord – în jur de 3 tone. Vasile Bumacov face un apel către toţi producătorii de grâu, combinate de panificaţie, brutării, combinate de morărit şi alte instituţii să nu exporte grâu, ci să facă rezerve până la anul viitor, pentru că preţul pe piaţa internă este bun şi încă se aşteaptă scumpiri. Cifrele de la sfârşit de seceriş mai arată că pe teritoriul Republicii Moldova au fost colectate 120 de mii de tone de orz şi 13 mii de tone de mazăre.