RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 16-21 februarie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

● LUNI, 16 februarie

BNM a vândut 87 de milioane USD pentru a tempera deprecierea monedei naţionale


În primele 15 zile ale lunii februarie, BNM a vândut pe piaţa locală 87 de milioane USD pentru a tempera deprecierea monedei naţionale. La data de 13 februarie, nivelul activelor oficiale de rezervă au constituit 1850,4  milioane USD, acoperind în proporţii suficiente importul de mărfuri şi servicii – 3,3 luni de import. Potrivit  unui comunicat de presă al Băncii Naţionale a Moldovei, presiunile de depreciere asupra monedei naţionale continuă să se menţină şi în 2015. Potrivit ultimelor date, comparativ cu finele anului 2014, moneda naţională s-a depreciat cu 25,5% faţă de dolarul SUA şi cu 17,8% faţă de euro. Aceasta se atestă în condiţiile persistenţei evoluţiilor consemnate în 2014, caracterizate prin extinderea decalajului dintre cerere şi oferta de valută.

● MARŢI, 17 februarie

Leul moldovenesc va continua să se deprecieze, opinii


Leul moldovenesc va continua să se deprecieze în pofida asigurărilor pe care ni le oferă Banca Naţională privind stabilizarea lui. Concluzii în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Loc de dialog”, de la postul public”Radio Moldova”. Analistul economic Viorel Gârbu susţine că situaţia „este complicată peste limită”. „Reprezentantul Băncii Naţionale a vorbit într-o conferinţă de presă despre tot ce putea să conducă la deprecierea valutei naţionale – scăderea exporturilor, a remitenţelor, factorul psihologic. N-a scos însă nici o vorbă despre suma uriaşă care a fost acordată celor trei bănci, prin intermediul cărora a fost sustras un miliard de dolari. BNM nu are rezerve pentru a opri acum deprecierea leului. Casele de schimb valutar nu vând valută, pentru că nu le este rentabil, deoarece a doua zi leul va pierde iar din poziţii”, a spus analistul politic.

Ne aşteaptă o criză economică mai rea ca cea din 1998, estimări

Leul va continua să scadă în următoarele 2-3 luni până când măsurile de diminuare a volumului lichidităţilor de pe piaţă îşi vor face efectul. Cu cât va scădea leul este greu de apreciat pentru că sunt mulţi factori care vor influenţa aceasta. Însă, optimist vorbind, ne aşteaptă o criză mai rea ca în 2008, şi poate că şi mai rea ca în 1998. De această părere este directorul Agenţiei de rating şi estimare Estimator-VM, Natan Garştea, care a publicat opiniile pe blogul său. „Doar după ce cursul leului se va stabiliza, se va putea relaxa regimul monetar, se vor diminua dobânzile şi se vor micşora rezervele băncilor, şi doar după aceasta vor apărea condiţii pentru ca economia să-şi revină. Criza economică se va resimţi prin scumpirea importurilor. Asta înseamnă nu doar maşini de import şi haine din buticurile de lux. Asta înseamnă energie electrică şi gaz mai scumpe. Asta înseamnă medicamente mai scumpe. Electrocasnice, produse alimentare de import, tot mai scump. Asta înseamnă transmiterea în lanţ a scumpirilor prin intermediul materiei prime de import şi la producţia autohtonă”, menţionează Natan Garştea.

Şase companii petroliere au anunţat scumpiri

Şase companii petroliere au notificat Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) despre majorarea preţurilor de comercializare cu amănuntul a benzinei şi motorinei cu 3,6% – 9,1% sau în medie cu un leu per un litru de benzină cu cifra octanică A-95 şi 98 de bani la motorină. Majorarea preţurilor cu amănuntul la carburanţi este determinată, în principal, de deprecierea semnificativă a leului în raport cu dolarul SUA. Scumpiri au fost anunţate de către Tirex Petrol, începând cu data de 16 februarie, Basa Petrol, de pe 17 februarie, şi Rompetrol Moldova, de pe data de 18 februarie. Petrom Moldova şi Lukoil anunţă majorări de preţ începând cu data de 19 februarie. Succes SRL majorează preţurile de pe 20 februarie.

Noi măsuri anunţate de BNM pentru stabilizarea situaţiei pe piaţa valutară

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei a decis să majoreze rata de bază la principalele operaţiuni de politică monetară – de la 8,5% la 13,5%. Potrivit guvernatorului BNM, o majorare cu 5 puncte procentuale este o  înăsprire semnificativă a politicii monetare. Totodată, BNM va folosi şi în continuare instrumentul de vânzare a valutei pe piaţa, dar într-o manieră raţională, pentru că „rezervele valutare nu sunt un sac fără fund”, a spus Dorin Drăguţanu, la o conferinţă de presă. În cazul creşterii ratei de bază, banca centrală „scumpeşte” creditul său şi descurajează interesul băncilor comerciale pentru refinanţare, provocând micşorarea masei monetare, pentru a stabiliza cursul leului.

MIERCURI, 18 februarie

Parlamentul va numi o comisie de anchetă privind situaţia de pe piaţa valutară


Parlamentul a examinat proiectul de hotărâre pentru crearea unei comisii de anchetă privind situaţia de pe piaţa valutară, dar a amânat votul pentru şedinţa următoare. Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi la propunerea socialiştilor şi cu votul PCRM şi PL. Comisia ar urma să aibă 9 membri, câte doi deputaţi de la PSRM, PCRM, PLDM şi PDM şi un deputat de la liberali. Concluziile comisiei vor fi formulate în termen de 15 zile calendaristice. Din partea socialiştilor membri ai comisiei au fost propuşi Vladimir Golovatiuc şi Igor Dodon, din partea democraţilor – Marcel Răducan şi Sergiu Sârbu, din partea comuniştilor –  Oleg Reidman şi Anatolie Zagorodnîi, de la liberal-democraţi – Ştefan Creangă şi Chiril Lucinschi, iar de la PL – Iurie Chirinciuc.

● JOI, 19 februarie

Guvernatorul Băncii Naţionale dă asigurări că leul va creşte


„Leul se întăreşte şi se va aprecia în continuare”, asigurarea vine din partea guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu. După o întrevedere cu conducerea Guvernului şi Parlamentului, în dimineaţa zilei de joi, 19 februarie,  guvernatorul a declarat că ceea ce se întâmplă în prezent pe piaţa valutară este o reacţie excesivă a participanţilor la piaţă, iar după mai multe acţiuni, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, situaţia va reveni la normal. „Măsurile care deja eu fost întreprinse de Banca Naţională, precum înăsprirea politicii monetare, majorarea ratei de bază, a rezervelor obligatorii şi intervenţiile pe care le efectuăm deja încep să arate rezultate”, a spus Dorin Drăguţanu.

Stephane Christophe Bride, prezentat echipei Ministerului Economiei

Stephane Christophe Bride spune că în calitatea sa de vicepremier şi ministru al economiei îşi va îndrepta efortul pentru realizarea Programului Guvernului, care este unul ambiţios. Noul ministru a fost prezentat joi, 19 februarie, echipei de la minister. „Deoarece vin din sectorul privat şi cunosc aşteptările antreprenorilor, mă voi concentra în principal pe finalizarea şi implementarea reformelor iniţiate în domeniu îmbunătăţirii mediului de afaceri şi stimularea investiţiilor străine directe în economia naţională ”, a declarat Stephane Christophe Bride.

Moldova are necesitatea de a exporta în 2015 minimum 100 de mii de tone de zahăr

Producătorii moldoveni au posibilitatea şi necesitatea de a exporta în acest an minimum 100 de mii de tone de zahăr. Estimările sunt făcute de către reprezentanţii Südzucker Moldova, una dintre cele trei companii din ţară cu un volum mare de producţie de zahăr. Südzucker Moldova informează că la cele două fabrici ale sale au fost produse aproape 125 de mii de tone de zahăr. O asemenea cantitate este mai mult decât suficientă pentru a satisface cererea de pe piaţa internă, care este de circa 80 de mii de tone. De la începutul anului curent, preţul la zahăr s-a consolidat treptat în ţările UE, inclusiv în România – cea mai importantă piaţă de desfacere din spaţiul UE pentru producătorii de zahăr moldoveni.

Proiect destinat restaurantelor pentru promovarea vinului moldovenesc

Restaurantele din ţară se pot înscrie într-un program naţional de instruire şi acreditare „Wine Friendly Restaurant”, destinat încurajării consumului moderat de vin. Programul are ca scop şi promovarea imaginii vinului autohton. Restaurantele participante la program îşi vor putea instrui absolut gratuit angajaţii cum să servească oaspeţii corect cu vin şi să obţină abilităţi de somelier. Programul prevede, de asemenea, procurarea echipamentului necesar pentru păstrarea vinului şi acordarea acestuia restaurantelor participante. Programul a fost lansat pe 19 februarie, la Chişinău. Vitalie Pănuţă, vicedirectorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, a comunicat, la lansarea programului, că au fost atrase cele mai bune experienţe internaţionale. Instruirile vor avea loc în februarie, aprilie şi septembrie.

● VINERI, 20 februarie

Parlamentul a ratificat acordul de participare la programul COSME 

Parlamentul a votat proiectul legii pentru ratificarea Acordului de participare a Republicii Moldova la programul UE „Competitivitatea întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (COSME 2014-2020)”. Astfel, Moldova devine prima ţară-membră a Parteneriatului Estic ce aderă la acest program. Programul are un buget de 2,3 miliarde de euro. Viceministrul economiei, Tudor Copaci, a spus, în cadrul şedinţei legislativului, că participarea la COSME oferă Moldovei acces la diferite proiecte, cum ar fi Reţeaua Europeană a Întreprinderilor (Enterprise Europe Network) şi reprezintă un nou pas în procesul de cooperare economică dintre Republica Moldova şi UE.

Importatorii de articole pirotehnice vor trebui să deţină carnet de pirotehnician 

Agenţii comerciali licenţiaţi care importă sau au spaţii de depozitare şi comercializare a articolelor pirotehnice vor trebuie să deţină carnete de pirotehnician autorizat, emise de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Un proiect de lege în acest sens a fost votat de către deputaţi în lectură finală. MAI va elibera carnetul de pirotehnician autorizat, avize pentru spaţiile de producere, asamblare, depozitare şi comercializare a articolelor pirotehnice, precum şi avize pentru lansarea în locurile publice a focurilor de artificii folosind articole pirotehnice profesionale.

Rata dobânzilor la creditele în lei s-a majorat 

Rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în moneda naţională în ianuarie 2015 s-a majorat cu 0,65 puncte procentuale, comparativ cu decembrie 2014, constituind 11,60%. Faţa de perioada respectivă a anului precedent, rata s-a diminuat  cu 0,69 puncte procentuale. Creditele acordate pe un termen de la 2 până la 5 ani au continuat să rămână cele mai atractive, ponderea lor în ianuarie 2015 constituind 37,1% din volumul total al creditelor în moneda naţională. Cea mai mare parte a creditelor noi în lei a revenit persoanelor juridice, cu o rată medie de 11,19% (76.5% din volumul total creditelor acordate în moneda naţională).

Reţea de pizzerii amendată cu 58 de mii de lei 

Reţeaua de pizzerii „Pizza Mania” a fost amendată cu 58 de mii de lei din cauza neconformităţilor depistate în timpul controalelor fiscale operative în subdiviziunile reţelei. Inspectoratul Principal Fiscal de Stat anunţă într-un comunicat de presă că au fost stabilite cazuri de neutilizare a maşinii de casă şi control, s-a constatat excedent nejustificat de numerar şi s-au înregistrat 3 cazuri de neprezentare la prima cerere a documentelor de provenienţă a mărfurilor.

● SÂMBĂTĂ, 21 februarie

Amenzi de peste jumătate de milion de lei pentru transportatorii de pasageri 

Inspectorii fiscali au efectuat verificări operative la agenţii economici din domeniul transportului de călători şi bagaje şi au aplicat amenzi în sumă totală de 728,8 mii de lei pentru neregulile depistate. Potrivit unui comunicat de presă al Serviciului Fiscal de Stat, cele mai frecvente încălcări ţin de neutilizarea maşinii de casă şi control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, nereflectarea în evidenţa contabilă a tuturor veniturilor, neangajarea în câmpul muncii a tuturor şoferilor, precum şi desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără înregistrare la Camera Înregistrării de Stat sau la o altă autoritate publică competentă.

Producătorii de vin din Găgăuzia au redus cu 60% exporturile în Rusia 

Cele 6 companii din Găgăuzia care au dreptul să livreze vinuri în Federaţia Rusă au redus cu 60% exporturile către această ţară din cauza devalorizării rublei ruseşti. Vitalie Kiurkciu, şeful Direcţiei dezvoltare economică, comerţ şi servicii din Găgăuzia, a comunicat că reducerea cantităţilor de vinuri livrate în Rusia a început din toamna anului trecut, iar acum mai mulţi producători au decis să nu mai exporte vinuri în volum mare.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.