● LUNI, 14 noiembrie

Serviciul Vamal va activa în baza unei noi organigrame

Începând cu anul viitor, Serviciul Vamal va activa în baza unei noi organigrame, care presupune transfer de competenţe şi responsabilităţi către birourile vamale, precum şi reducerea funcţiilor de conducere în favoarea celor de execuţie. Noile modificări vor fi însoţite şi de majorări de salarii, cuantumul cărora va fi determinat în funcţie de performanţele înregistrate. Informaţiile au fost prezentate de către directorul general al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, în cadrul unei şedinţe. Într-un comunicat de presă al instituţiei se menţionează că noua organigramă prevede comasarea celor şapte birouri vamale şi crearea a trei subdiviziuni: Nord, Centru şi Sud. Numărul angajaţilor va fi redus până la 1520 de unităţi, comparativ cu 1728 actualmente.

● MARŢI, 15 noiembrie

BNM a finalizat implementarea Registrului riscului de credit
 

Banca Naţională a Moldovei anunţă că a luat sfârşit etapa de implementare a proiectului Registrul riscului de credit. Acesta va permite autorităţii bancare centrale să deţină informaţii detaliate şi veridice aferente riscului de credit la care se expun băncile licenţiate din Republica Moldova. Registrul riscului de credit cumulează informaţia detaliată a băncilor licenţiate din Republica Moldova cu privire la totalitatea creditelor acordate. Această informaţie se raportează către Banca Naţională, conform cerinţelor normative intrate în vigoare la 1 iulie 2016. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naţionale, disponibilitatea datelor operative complexe permite băncii centrale să determine riscul respectiv nu numai pe sector, dar şi pe grupe de bănci sau la fiecare bancă în parte în urma acordării creditelor. Faptul în cauză contribuie la identificarea timpurie a riscurilor asociate portofoliilor de credite, asigurând un proces de investigare analitică şi interpretativă la aplicarea acţiunilor corective întreprinse de Banca Naţională.

Preţurile plafon la benzină şi motorină au fost micşorate

Agenţia pentru Reglementare în Energetică a anunţat marţi, 15 noiembrie, preţurile plafon la carburanţi pentru următoarele două săptămâni. Atât la benzină, cât şi la motorină, preţurile plafon au fost micşorate – cu 80 de bani şi, respectiv, 90 de bani. Pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 preţul maxim în următoarele două săptămâni va fi de 15,98 lei. Motorina va costa cel mult 13,86 lei. Preţurile plafon intră în vigoare de miercuri, 16 noiembrie, şi sunt valabile până pe 29 noiembrie.

●MIERCURI, 16 noiembrie

Deţinătorii de patente ies vineri la un nou protest 

Titularii de patente pentru activitatea de întreprinzător organizează un nou protest în faţa Guvernului, la care vor cere să se anuleze prevederea legală care interzice activitatea de întreprinzător în bază de patentă din 1 ianuarie 2017. Preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovanu, a declarat într-o conferinţă de presă la IPN că la protest urmează să vină circa 2000 de persoane, iar acţiunea va continua şi la Parlament. Eugen Roşcovanu a specificat că în ultimele două săptămâni deţinătorii de patente au participat la şedinţele Consiliului Economic al premierului, unde au avut mai multe discuţii aprinse cu membrii acestuia şi cu reprezentanţii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Potrivit preşedintelui asociaţiei, în cadrul şedinţelor o persoană a comunicat despre mai multe companii care activează în economia tenebră sau fac evaziuni fiscale. Ulterior această persoană ar fi fost ameninţată, iar Eugen Roşcovanu consideră că, fie unii membri ai Consiliului Economic, fie persoane de la FISC, protejează agenţii economici care activează ilegal.

Capacităţile Aeroportului de la Mărculeşti ar putea fi sporite 

Posibilitatea sporirii capacităţilor Aeroportului de la Mărculeşti şi modernizării acestuia prin construcţia edificiilor şi infrastructurii adiacente a fost discutată în cadrul unei vizite a premierului Pavel Filip la aeroport. „Am moştenit un aeroport care a fost gestionat nu tocmai pe măsura ca să avem o întreprindere profitabilă. Urmează să identificăm problemele şi constrângerile cu care se confruntă această întreprindere de stat. Cred că aici există un potenţial enorm, el trebuie şi va fi valorificat după ce vom găsi o abordare mai pragmatică, după ce stabilim un obiectiv clar cum trebuie să transformăm această întreprindere”, a menţionat premierul. Activitatea aeroportului are destinaţie dublă: civilă şi militară, prestând servicii aeroportuare, dar şi de depozitare şi închiriere a mijloacelor de transport aerian. Acesta se află la intersecţia căilor comerciale şi economice. De asemenea, rezidenţii aeroportului beneficiază de facilităţi vamale şi fiscale, fiind în drept să practice tipuri de activităţi cum ar fi, comerţul cu ridicata, sortarea, ambalarea, marcarea şi alte operaţiuni cu mărfuri. Volumul total al investiţiilor pe  perioadă de activitate a aeroportului, mai 2009 - septembrie 2016, a constituit 13,87 milioane dolari.

Vinul Moldovei, în premieră la Vinexpo Tokyo 

Pentru prima dată, produsele autohtone promovate sub umbrela brandului naţional vinicol Vinul Moldovei au participat la expoziţia Vinexpo Tokyo din Japonia, desfăşurată în perioada 15-16 noiembrie. La expoziţie au participat companii vinicole din 15 ţări, care au prezentat 500 de branduri diferite de vinuri şi spirtoase. Gheorghe Arpentin, directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, a menţionat că Vinul Moldovei devine tot mai recunoscut pe diferite pieţe externe şi astfel contribuie la consolidarea imaginii produsului pe plan internaţional, la creşterea numărului de iubitori ai acestuia şi, prin urmare, la poziţionarea lui pe acelaşi palier cu cele mai recunoscute vinuri din regiunile viticole consacrate. Vasile Bumacov, ambasadorul Republicii Moldova în Japonia, a remarcat că standul Wine of Moldova a fost unul din cele mai atractive, impresionând vizitatorii expoziţiei. „Vinificatorii noştri au fost luaţi cu asalt, datorită vinurilor de calitate înaltă şi stilului lor particular. Jurnaliştii au fost impresionaţi că Moldova produce vinuri de mii de ani şi de combinaţia reuşită între vinurile noastre şi remarcabila gastronomie japoneză”, a specificat diplomatul.

● JOI, 17 noiembrie

Premisă pentru impulsionarea comerţului electronic 

Guvernul a aprobat mai multe modificări şi completări la Legea privind comerţul electronic. Vicepremierul şi ministrul economiei, Octavian Calmâc, a  precizat că scopul acestora este eliminarea lacunelor existente în cadrul legislativ şi normativ naţional, şi aplicarea noilor reglementări prin prisma legislaţiei europene şi în conformitate cu Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. „Aplicarea acestor  reglementări va oferi mai multe posibilităţi de a dezvolta comerţul online în  Moldova”, a spus  Octavian Calmâc. Un aspect important în acest sens este stimularea creşterii economice a întreprinderilor, sporirea investiţiilor în inovaţie, care se dezvoltă datorită sistemelor electronice şi care contribuie la consolidarea competitivităţii  companiilor. În calitate de centru de informare pentru cei interesaţi în domeniul comerţului electronic va  fi Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor.

Proiectul politicii fiscale şi vamale pentru 2017, aprobat de Guvern 

În anul 2017, tranşele de venit impozabile urmează a fi majorate, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei (prognozată pentru anul viitor de 5%), până la 31 140 de lei, faţă de  29 640 de lei în anul curent. Cotele de impozitare vor rămâne neschimbate, cota de 7% va fi aplicată asupra veniturilor de până la 31140 de lei şi de 18% peste această sumă, transmite IPN cu referire la proiectul de lege din care rezultă obiectivele politicii fiscale şi vamale pentru 2017. Va fi ajustată şi mărimea scutirii anuale personale de 10 128 de lei în anul curent la 10 620 de lei în 2017. Scutirea personală majorată pentru unele categorii de cetăţeni va creşte de la 15060 de lei la 15 840 de lei. Iar scutirile pentru persoanele întreţinute de 2256 lei la 2340 lei. Persoanele fizice, care obţin venituri din activitatea independentă de comerţ cu alte persoane fizice, fără a constitui o formă organizatorică juridică a activităţii de întreprinzător, vor achita un impozit egal cu 1% din veniturile obţinute, dar nu mai puţin de 3000 lei pe an. Se r

Cerinţe noi faţă de furnizorii serviciilor de acces la internet sau de stocare a informaţiei 

Furnizorii care oferă servicii de acces la internet sau servicii de stocare a informaţiei vor trebui să anunţe promt autorităţile dacă destinatarii acestora vor desfăşura activităţi ilicite. De asemenea, furnizorii sunt obligaţi să dezvăluie informaţiile de identificare a destinatarilor serviciilor. Guvernul a adoptat miercuri, 16 noiembrie, un proiect ce vizează modificarea şi completarea Legii privind comerţul electronic. Documentul prevede că aceste informaţii pot fi prezentate Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Procuraturii Generale. Conform proiectului, furnizorii care oferă servicii de acces la internet sau servicii de stocare permanentă a informaţiei trebuie să pună la dispoziţia publicului un dispozitiv uşor accesibil şi vizibil pentru aceasta. De asemenea, la preluarea datelor cu caracter personal, furnizorii sunt obligaţi să respecte regimul de confidenţialitate a datelor, astfel ca acestea să nu poată fi distruse, modificate, blocate, copiate, răspândite ilicit. În cazul în care este necesară prelucrarea datelor cu caracter personal pentru prevenirea, cercetarea şi depistarea fraudelor legate de serviciile societăţii informaţionale, acestea sunt folosite fără consimţământul persoanei la care se referă datele.

Parlamentul a aprobat două împrumuturi de la FMI 

Parlamentul a aprobat joi, 17 noiembrie, două împrumuturi de stat de la Fondul Monetar Internaţional, unul în mărime de aproape 44 de milioane de dolari şi celălalt de circa 59 de milioane de dolari. Banii urmează a fi utilizaţi pentru finanţarea deficitului bugetar de stat. Ministru finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat că cele două împrumuturi urmează a fi acordate prin intermediul a două mecanisme de finanţare. Astfel, primul credit va fi acordat prin intermediul mecanismului de finanţare extinsă (EFF) al FMI. Acesta constituie 31 400 000 de Drepturi Speciale de Tragere (DST), un Dre pt Special de Tragere fiind echivalent cu 1,4 dolari. Dobânda aplicată pentru împrumutul dat va fi egală cu rata de bază la DST. Potrivit ministrului, se va aplica un comision de angajament egal cu 0,15% anual şi taxa de deservire egală cu 0,5% anual. În cazul în care Republica Moldova se conformează planului de debursări, comisionul de angajament va fi returnat. Maturitatea împrumutului este de 10 ani.

● VINERI, 18 noiembrie

Reglementări fiscale pentru anul 2017

Companiile din Moldova vor avea posibilitate să aplice o perioadă de gestiune diferită de anul calendaristic, potrivit proiectului legii privind modificarea şi completare unor acte legislative în vigoare din care rezultă obiectivele politicii fiscale şi vamale pentru anul viitor, aprobat de Guvern. O noutate a proiectului se referă la implementarea din  anul viitor în legislaţia fiscală a conceptului Soluţiei Fiscale Individuale Anticipate. SFIA este un act ce va fi emis de Serviciul Fiscal de Stat, la cererea persoanei fizice sau juridice, ce desfăşoară activitate de întreprinzător. Prin emiterea SFIA organele fiscale vor preciza modul în care vor fi aplicate prevederile  legislaţiei fiscale într-o anumită situaţie sau în cazul unor tranzacţii. Din momentul emiterii SFIA acesta devine obligatorie pentru organele fiscale, dar numai în cazul când condiţiile stabilite iniţial sunt strict respectate de către întreprinzători, iar cadrul legal fiscal rămâne neschimbat. Experienţa mai multor ţări din Europa în care se aplică SFIA demonstrează că numărul litigiilor între operatorii economici ai autorităţile fiscale s-au micşorat. Soluţia Fiscală Individuală va fi emisă contra plată. Costul acesteia se propune să fie de: 3000 euro pentru contribuabilii mari şi de 1500 euro pentru celelalte categorii de contribuabili, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării plăţii.

Exportul de produse vegetale din Moldova se diversifică, ANSA

O tendinţă lăudabilă se înregistrează la capitolul exporturi de produse vegetale din Moldova – asortimentul se diversifică, iar agricultorii moldoveni au descoperit noi produse care sunt solicitate pe pieţele externe. Despre aceasta a comunicat directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentară, Gheorghe Gaberi, în cadrul unei conferinţe de presă. Gheorghe Gaberi a informat că în zece luni ale anului curent, exporturile de produse vegetale din Moldova sunt mai mari decât pe parcursul întregului an 2015. Astfel, în perioada ianuarie-octombrie 2016, au fost exportate aproape 210 mii de tone de fructe, pe când în anul 2015 volumul de fructe exportate a fost de puţin peste 155 de mii de tone. La capitolul exportului de fructe se observă tendinţa spre diversificare. Astfel, dacă înainte preponderent se exportau mere, în ultimii ani creşte exportul altor fructe, precum prunele, caisele, piersicile, dar şi zmeura, căpşunele, cireşele, strugurii etc. Gheorghe Gaberi a subliniat că exportul de pomuşoare şi fructe sâmburoase aduce plusvaloare mai mare producătorilor.

BNM a desemnat membrii Comitetului de conducere şi ai Consiliului Moldindconbank

Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei a desemnat membrii Comitetului de conducere şi ai Consiliului băncii comerciale Moldindconbank. Membri ai Comitetului de conducere sunt: Aureliu Cincilei în calitate de preşedinte, Victor Cibotaru, prim-vicepreşedinte, Iurie Ursu şi Svetlana Magdaliuc în calitate de vicepreşedinţi. Consiliul băncii este format din cinci membri. În funcţia de preşedinte a fost desemnat Giedrius Steponkus, cetăţean al Lituaniei, fost membru al Consiliului de supraveghere şi vicepreşedinte al Bursei de Valori din Vilnius, membru al grupului Banking Stakeholder Group. Ceilalţi membri ai consiliului sunt: Nicolae Dorin, preşedinte al Asociaţiei Băncilor din Moldova, anterior preşedinte şi prim-vicepreşedinte al BC „Mobiasbanca”, Anna Gheorghiu, care anterior a fost prim-vicepreşedinte băncii „Moldova-Agroindbank”, preşedinte şi prim-vicepreşedinte al „Moldindconbank”, Elena Punga, anterior director administrartiv în reţeaua regională de filiale şi agenţii la „Mobiasbanca” şi Aureliu Cincilei, viceguvernatorul BNM.

● SÂMBĂTĂ, 19 noiembrie

Produse vegetale pe care Moldova le poate oferi pieţelor externe 

Plantele medicinale şi cele etero-oleaginoase sunt foarte solicitate pe pieţele europene, iar agricultorii din Moldova ar putea să satisfacă această cerere dacă ar investi mai mult în domeniu. Totodată, şi anumite tipuri de fructe, cum ar fi piersicile plate (turtite) sunt la mare căutare pe pieţele externe. Despre aceasta a comunicat directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentară, Gheorghe Gaberi. Directorul ANSA a subliniat, într-o conferinţă de presă, că industria farmaceutică se dezvoltă şi cererea de plante medicinale este foarte mare pe pieţele externe, iar acest domeniu este unul pe care agricultorii moldoveni ar putea să-l asimileze uşor. La fel şi parfumeria este un domeniu care are nevoie de multă materie primă. Gheorghe Gaberi a adăugat că în ultimii ani în Moldova s-au înfiinţat foarte multe plantaţii de culturi etero-oleaginoase, precum levănţica. În opinia sa, aceste culturi aduc venituri foarte bune producătorilor, mai ales că pot fi întreţinute şi în condiţii de lipsă a sistemelor de irigaţie. Directorul ANSA menţionează că ar fi oportun să se investească şi în producerea fructelor. Merele sunt produse în cantităţi mari şi în alte ţări, precum Polonia, iar Moldova încă nu face faţă concurenţei,  mai ales că aici cresc soiuri care sunt solicitate din ce în ce mai puţin. Agricultorii moldoveni s-ar putea axa pe creşterea merelor timpurii, unde există nişe libere.

Autorităţile caută soluţii pentru a lansa exportul de material săditor viticol în UE 

Deşi Republica Moldova produce material săditor viticol de calitate, acum acesta nu poate fi exportat în Uniunea Europeană. Autorităţile caută soluţii pentru a convinge factorii de decizie de la Bruxelles să permită exportul de material săditor viticol din Moldova, chiar dacă ţara nu este membră a UE. Despre aceasta a comunicat directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Gheorghe Gaberi. Potrivit directorul ANSA, în UE există o directivă care interzice importul butaşilor de viţă de vie din ţările care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Însă acum, când atât Moldova, cât şi UE profită din plin de Zona de comerţ liber, autorităţile de la Chişinău poartă tratative cu Bruxelles-ul ca să deschidă exportul de material săditor viticol moldovenesc. Gheorghe Gaberi a precizat că nu este echitabil faptul că ţările UE pot exporta butaşi de viţă de vie în Moldova, iar Moldova nu.

Intră în vigoare noul regulament privind modul de declarare în vamă a valorii mărfurilor 

Începând de astăzi, 19 noiembrie, Serviciul Vamal aplică normele comunitare de declarare şi control a valorii mărfurilor în vamă. Suma limită pentru care depunerea Declaraţiei Valorii în Vamă nu este obligatorie a crescut până la de cinci mii de euro, comparativ cu trei sute de euro până acum. Regulamentul oferă agenţilor economici posibilitatea de a dispune de mărfurile importate cu condiţia de a prezenta ulterior documentele concludente pentru confirmarea valorii în vamă a acestora şi de a depune o garanţie ce ar acoperi diferenţa la plata drepturilor de import aferente valorii în vamă declarate şi celei stabilite provizoriu de organele vamale.

Apicultorii sunt îndemnați să promoveze consumul de miere în ţară 

Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Eduard Grama, a spus, la o discuție cu apicultorii, că mierea moldovenească este tot mai căutată peste hotare, însă promovarea consumului în țară devine o problemă mare. Se consumă puţin, dar şi nu toată mierea care rămâne în țară este de cea mai bună calitate. Eduard Grama a adus exemplul Bulgariei, unde în toate localurile la ceai se oferă la alegere zahăr sau miere. „Mierea este servită la pliculeț de 8-10 grame și este o metodă de promovare. Din păcate, în Moldova dacă ceri într-un restaurant miere, ți se oferă dintr-un borcan la frigider. Dar dacă nu ceri, nu ți se dă”, a spus Eduard Grama. Ministrul agriculturii a insistat pe promovarea consumului de miere. Ambalarea produsului în doze mici presupune cheltuieli serioase, însă  soluția propusă de ministru este asocierea apicultorilor. „Nu porniți de la ideea că cineva vă este dator. Porniți de la ideea că voi trebuie să vă uniți eforturile, să vă dezvoltați”, a spus Eduard Grama.

Pavel Filip: Domeniul agriculturii este unul strategic pentru Republica Moldova 

Domeniul agriculturii este unul strategic pentru Republica Moldova, atât din punct de vedere economic, cât şi al impactului social pentru că în acest domeniu sunt implicaţi un număr mare de cetăţeni. Declaraţia a fost făcută de premierul Pavel Filip la evenimentul festiv organizat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare dedicat Zilei Agricultorului. Potrivit primului ministru, anul curent Guvernul a reuşit să majoreze Fondul de subvenţii în agricultură, să implementeze mai multe proiecte de finanţare a agriculturii, dar şi să asigure agricultorii cu posibilitatea de a importa direct motorină pentru lucrări în câmp. Premierul a menţionat că obţinerea noului program cu Fondul Monetar Internaţional îi 110 milioane de dolari de care va beneficia Moldova până la sfârşitul anului bugetar, o parte vor merge pentru dezvoltarea economiei, inclusiv în domeniul agriculturii. Pavel Filip a mai spus că acest acord nu impune reducerea subvenţionărilor în agricultură şi majorarea vârstei de pensionare, aşa cum se speculează în societate.