●LUNI, 11 decembrie

Modificări în orarul circulației unor trenuri

Trenul cu numărul 821, cursa Chișinău – Iași (Socola), care anterior circula de două ori pe săptămână, sâmbătă și duminică, de acum înainte va porni din Gara Feroviară Chișinău și în zilele de vineri, cu plecare la ora 06.43. Trenul cu numărul 47, cursa Chișinău – Moscova, care circula anterior de patru ori pe săptămână, va porni zilnic, de la ora 10.50 din Chișinău. De asemenea, a fost modificată ora de plecare a trenului de pe cursa Chișinău – Sankt – Petersburg. Acesta va circula în zilele impare ale lunii, cu plecare la ora 22.14. Pasagerii vor trece controlul vamal moldovenesc în timpul circulației trenului, atât tur, cât și retur. Administrația Căilor Ferate anunță într-un comunicat de presă că trenul de pe cursa Chișinău – București va pleca din Gara Feroviară Chișinău cu 11 minute mai târziu decât anterior, la ora 16.56.

●MARȚI, 12 decembrie

Republica Moldova va achiziționa complexe radiologice mobile din Belarus

Republica Moldova va achiziționa complexe radiologice mobile din Republica Belarus. Un memorandum de intenție în acest sens a fost semnat luni, 11 decembrie, la Minsk, în cadrul unei vizite a premierului Pavel Filip la o întreprindere specializată în producerea echipamentelor medicale moderne. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, unităţile medicale mobile oferă soluții eficiente în domeniul radiografiei pulmonare și mamografiei. Complexele radiologice mobile digitale vor fi utilizate pentru profilaxia maladiilor, în special a tuberculozei. Inițiativa are ca scop sporirea accesului populației la servicii profilactice de calitate, în zona rurală.

Benzina și motorina se ieftinește

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat prețurile plafon la carburanți pentru următoarele două săptămâni. Începând de miercuri, 13 decembrie, prețul plafon pentru un litru de benzină scade cu 26 de bani, iar pentru motorină – cu 20 bani. Pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 a fost stabilit prețul maxim de 17,41 lei, în comparație cu 17,67 lei în ultimele două săptămâni. Motorina va costa  15,65 lei, în comparativ cu 15,85 lei cât este astăzi. Prețurile noi sunt valabile până pe 26 decembrie. ANRE îndeamnă cetățenii să semnalizeze cazurile în care stațiile PECO afișează prețuri mai mari decât prețurile plafon la linia verde: +373 800 10 800 sau la adresa electronică anre@anre.md.

Oportunitățile pentru tineri și femei în agricultură, discutate la o conferință națională

Tinerii și femeile din domeniul agricol au fost informați, în cadrul unei conferințe naționale, despre oportunitățile de dezvoltare în acest sector și despre posibilitatea de a realiza un schimb de bune practici. Evenimentul a fost desfășurat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în comun cu Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, cu suportul Delegației Uniunii Europene la Chișinău. Iurie Ușurelu, secretar general de stat la Ministerul Agriculturii, a declarat că unul dintre obiectivele evenimentului este de a promova bunele practici, care pot fi îmbrățișate de către tinerii și femeile fermieri. De multe ori se întâmplă că cei care vor să lanseze o afacere în domeniul agricol nu au suficientă experiență sau nu cunosc despre oportunitățile existente și despre suportul acordat de către stat și partenerii externi. „Scopul este de a îmbina trei piloni mult prea importanți – cunoștințe, finanțare și experiență”, a notat Iurie Ușurelu. Directorul AIPA, Nicolae Ciubuc, a remarcat că statul implementează politici pentru a susține tinerii și femeile cu afaceri în domeniul agricol. De exemplu, din Fondul național de dezvoltare agricolă tinerii beneficiază de subvenții majorate, de 15% din valoarea investițiilor – în construcția și renovarea serilor, în înființarea plantațiilor multianuale, în sectorul zootehnic etc. Pe lângă acest sprijin, în anul viitor pentru tineri și femei sunt planificate măsuri de obținere a subvențiilor în avans etc. În 2017 erau înregistrați peste 500 de producători agricoli tineri și peste 300 de femei cu afaceri în domeniu.

România e poarta prin care producătorii moldoveni ajung ușor pe piața UE, director ANSA

Republica Moldova se află într-un amplu proces de modernizare a sistemului de asigurare a securității alimentelor, iar România, în calitatea sa de membru al UE, este o poartă prin care producătorii moldoveni ajung mai ușor pe piața europeană. Declarația a fost făcută de către Gheorghe Gaberi, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) la conferința de presă de încheiere a două proiecte bilaterale, dintre România și Republica Moldova, în domeniul siguranței alimentare. Potrivit lui Gheorghe Gaberi, odată cu semnarea, de către autoritățile de la Chișinău, a Acordului de Asociere cu UE, care îl cuprinde și pe cel de Liber Schimb, mai multe produse de origine vegetală din Republica Moldova prin intermediul operatorilor din România au ajuns pe piața țărilor europene. „Ne dăm seama cât este de importat să construim aici, în Moldova, un sistem de control al siguranței produselor, care reprezintă o chestiune prioritară pentru sănătatea și bunăstarea populației”, a spus Gheorghe Gaberi. Stelian Caramitru, secretar general al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din România, a spus că unul dintre proiecte a permis acordarea asistenței de specialitate pentru implementarea în Republica Moldova a unui sistem al trasabilității produselor de origine vegetală, cu acordare de fonduri pentru procurarea echipamentelor necesare în acest sens. Prin intermediul celuilalt proiect a fost posibilă dotarea cu aparataj modern a Laboratorului pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante, sol și produse de origine vegetală, precum și ajutor în instruirea experților din Republica Moldova în domeniul pesticidelor. Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a remarcat faptul că proiectele au avut un buget de aproape 600 de mii de euro. Acestea au vizat întărirea capacităților instituționale ANSA în vederea dezvoltării unui sistem de control eficient și de încredere, de monitorizare și raportare a reziduurilor de pesticide, precum și a bolilor la animale. „Dezvoltarea unor astfel de sisteme, în conformitate cu standardele europene, reprezintă un pas important pentru deschiderea de noi piețe de export pentru produsele vegetale, precum și pentru animalele vii și pentru produsele de animale din Moldova”, a spus Daniel Ioniță. Vasile Luca, viceministru al agriculturii, a spus că dotarea Laboratorului va permite respectarea cerințelor europene în domeniul siguranței alimentelor. Astfel se contribuie la respectarea angajamentele asumate în activitatea de producere şi export, prin garantarea controlului conformității şi inofensivității producției de origine vegetală. Cele două proiecte au fost lansate în 2010 și 2012.

● MIERCURI, 13 decembrie

Institutul de arbitraj din Stockholm a dat câștig de cauză Moldovei

Institutul de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm, Suedia, a dat câștig de cauză Moldovei în litigiul cu firmele Evrobalt şi Kompozit. Reclamanții urmează să achite Republicii Moldova aproape un milion de euro, inclusiv cheltuieli de judecată. Anunțul l-a făcut secretarul general al Ministerului Justiției, Anatolie Munteanu, în cadrul briefingului săptămânal de presă de la minister. Potrivit lui Anatolie Munteanu, în instanța de arbitraj comercial Republica Moldova a fost reprezentată de biroul de avocați „Gurian și partenerii” şi o companie internațională de experți. La începutul lunii august, Guvernul a aprobat o decizie privind achitarea onorariilor, peste 190 de mii de euro, caselor de avocatură care vor apăra interesele statului în legătură cu litigiul arbitrar intentat împotriva Republicii Moldova. Acțiunea împotriva Republica Moldova la Institutul de Arbitraj din Stockholm a fost înaintată de firmele Evrobalt și Kompozit. Acestea au pretins că au făcut o investiție într-o bancă de la Chișinău. BNM a constatat că firmele au acționat concertat cu alți acționari și le-a obligat să-și vândă acțiunile deținute.

BNM a obținut acceptul Kroll să publice unele informații din raport

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că deocamdată nu a primit cel de-al doilea raport de investigație al companiilor Kroll și Steptoe & Johnson, dar a finalizat discuțiile purtate cu consorțiul internațional privind posibilitatea publicării unor informații ce se vor conține în acest document. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale, companiile Kroll și Steptoe & Johnson au acceptat elaborarea unei sinteze care va fi dată publicității urmare solicitării autorităților Republicii Moldova, transmite IPN. Banca Națională va publica sinteza raportului care urmează să fie transmisă de consorțiul internațional. În același timp, documentele de lucru care includ analizele detaliate ale urmăririi fondurilor fraudate vor fi expediate organelor de resort din Republica Moldova. Reprezentanții companiilor Kroll și Steptoe & Johnson și-au reconfirmat disponibilitatea de a colabora cu organele de anchetă și urmărire după livrarea raportului, pentru a susține efortul de recuperare a bunurilor fraudate pe plan internațional, dar și pentru a întări baza probatorie în procedurile inițiate pe plan național.

Guvernul a aprobat cerințele unificate pentru programele de supraveghere a pieței

Guvernul a aprobat o decizie privind cerințele unificate de elaborare a Planului General și a programelor sectoriale de supraveghere a pieței. Aprobarea acestor cerințe unificate este prevăzută de Legea privind supravegherea pieței, precum și de alte acte legislative care se referă la securitatea produselor. Programele sectoriale vor stipula resursele financiare, mijloacele tehnice și de altă natură alocate autorităților care le elaborează. De asemenea, vor specifica mecanismele de coordonare între diverse autorități pentru a asigura neadmiterea produselor neconforme pe piață. Programele sectoriale vor conține informații privind activitățile planificate de îmbunătățire a supravegherii pieței la nivel național și inițiative de intervenție specifice (de exemplu pe categorii de produse, categorii de riscuri, tipuri de utilizatori). În baza programelor sectoriale, Ministerul Economiei și Infrastructurii va elabora și publica pe pagina sa web Planul General de supraveghere a pieței, până la 31 decembrie a anului în curs.

● JOI, 14 decembrie

Amendamentele deputaților la proiectul Legii bugetului pentru 2018 au fost susținute partial

Din cele 76 amendamente propuse de deputați pe parcursul examinării proiectului Legii bugetului de stat pentru 2018 au fost acceptate integral 15, parțial 10, iar 51 nu au fost posibil de susținut. Ministerul Finanțelor menționează că toate amendamentele conțin solicitări de alocații, fără a menționa sursa de acoperire a acestora. În total au fost solicitate mijloace bănești suplimentare în sumă de circa 467,7 mln lei. Au fost susținute alocații suplimentare în sumă de 101,3 mln lei, nu au fost susținute solicitări de mijloace financiare în sumă de 366,4 mil.lei. Totodată, au fost acceptate propunerile de redistribuire a unor alocații în sumă totală de 327,6 mln lei. Urmare a amendamentelor acceptate și modificărilor suplimentare operate, indicatorii principali ai bugetului de stat (veniturile, cheltuielile, deficitul) nu vor suportă modificări.

Proiectul care „de-criminalizează” infracțiunile economice poate avea legătură cu frauda bancară, opinie

Proiectul de lege care vizează „de-criminalizarea” infracțiunilor economice are legătură cu frauda din sectorul financiar-bancar. De această părere sunt directorul de programe din cadrul Centrului „Expert Grup”, Dumitru Budeanschi, și expertul Transparency International Moldova, ex-ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, exprimată în cadrul unei emisiuni TV. Veaceslav Negruța consideră că în împachetarea acestei legi se conține un fals – faptul că în vizor este mediul de afaceri și mediul investițional și scopul acestei legi este de a stimula investițiile, iar acest lucru este constatat nu doar de experți, dar și de Centrul Național Anticorupție. Expertul vede o legătură strânsă între tot ce se cheamă frauda bancară în Republica Moldova și acest proiect de lege. Potrivit lui, proiectul are ca beneficiar grupul de persoane care a furat miliardul. „Din punctul nostru de vedere, acest proiect este al treilea element într-un șir de trei elemente care se întâmplă din decembrie 2016. Primul element a fost încercarea de a legaliza ilegalitățile prin așa-numita amnistie a capitalurilor – o inițiativă care a eșuat. Al doilea element a fost încercarea de a readuce anumite mijloace care s-au extras din sectorul bancar. Acest lucru s-a făcut printr-o serie de inițiative cum ar fi acordarea cetățeniei contra unor investiții, convertirea datoriei în datorie de stat. Și al treilea element – de-criminalizarea – de fapt înseamnă de-responsabilizarea acelor actori care au participat la mai multe ilegalități care s-au întâmplat în Republica Moldova”, spune Veaceslav Negruța. Dumitru Budeanschi susține că prima îngrijorare legată de proiect este că în spatele acestuia pot să se ascundă infracțiunile care au dus la frauda din sectorul financiar-bancar și acest lucru societatea n-o să-l poată accepta. A doua îngrijorare vine de la considerentul că dacă sunt cauzate prejudicii de o persoană privată unei alte persoane private acestea trebuie să fie descurajate, dar nu încurajate. „În acest proiect de lege noi nu discutăm doar despre relațiile cu statul, aici sunt câteva prevederi care afectează și companiile private. Aici putem să ne referim inclusiv la drepturile de autor”, spune Dumitru Budeanschi. Mai multe organizații ale societății civile au semnat un apel în care îndeamnă Ministerul Justiției să nu promoveze proiectul de lege care „de-criminalizează” infracțiunile economice. Semnatarii spun că proiectul vine să scape de răspundere penală „băieții șmecheri” și subminează lupta împotriva corupției.

Vladimir Cebotari: Proiectul privind infracțiunile economice omite orice referire la frauda bancară

Proiectul de lege care urmează să „de-criminalizeze” infracțiunile economice, propus pe 13 decembrie în Guvern, omite orice referire la infracțiunile legate de frauda bancară. De aceea, nu pot fi acceptate niciun fel de speculații în acest sens. Declarația a fost făcută de ministrul justiției Vladimir Cebotari în cadrul unei emisiuni TV. „Chiar și variantele anterioare care erau propuse consultărilor veneau cu mecanisme foarte clare, consultate cu procurorii și cu Centrul Național Anticorupție, care preveneau orice fel de clemență, de scutire de pedeapsă a celor care se fac vinovați sau sunt implicați în producerea fraudei bancare”, a declarat ministrul. Potrivit lui, în proiectul de lege se spune clar că aceste facilități nu se aplică pentru articolele care vizează o investigație în curs, o examinare a instanței de judecată sau o învinuire înaintată pe frauda bancară. Ministrul susține că una dintre principalele relaxări prevăzute de proiectul de lege pentru mediul de afaceri este faptul că, chiar dacă antreprenorul a greșit neintenționat, nu va fi arestat și nu-i va fi sistată activitatea. Condiția este să repare greșeala în termen rezonabil. Alina Andriuță, cofondatoarea Angry Business, consideră că vor exista antreprenori care vor încerca să profite de pe urma proiectului de lege și să facă evaziune fiscală, dar se mizează pe faptul că antreprenorii își doresc un mediu de afaceri sănătos. „Pornesc de la premisa că nu se vor folosi de această lege în rea-credință, deși suntem realiști și admitem că vor fi dintre cei care se vor folosi. Însă legea este făcută în așa fel, încât cei care se folosesc în rea-credință să fie penalizați și atunci este foarte echitabil”, spune Alina Andriuță. Potrivit ei, tergiversarea adoptării proiectului de lege va afecta mediul de afaceri. Mai multe organizații ale societății civile au semnat un apel în care îndeamnă Ministerul Justiției să nu promoveze proiectul de lege care „de-criminalizează” infracțiunile economice. Semnatarii spun că proiectul vine să scape de răspundere penală „băieții șmecheri” și subminează lupta împotriva corupției.

● VINERI, 15 decembrie

Agenda politică a PDM va fi agenda apropierii de oameni şi de problemele lor, rezoluție

Activitatea Partidului Democrat se va concentra în continuare pe principii ca atitudine faţă de oameni, grijă faţă de ei, dreptate, dezvoltare, demnitate şi valori. Aceste obiective se conțin în rezoluția adoptată de Consiliul Naţional Politic al PDM, care s-a întrunit joi seara, 14 decembrie. „Împreună cu colegii noștri am efectuat o evaluare a activității partidului, a reprezentanților noștri din Guvern, din Parlament pe perioada unui an, adică de la ultimul nostru congres, care a avut loc în decembrie 2016. Ca preşedinte al Partidului Democrat am prezentat şi un raport de activitate pe perioada aceasta colegilor”, a declarat liderul PDM, Vlad Plahotniuc într-un briefing de presă, susținut după ședința Consiliului. Referindu-se la principalele teze din rezoluție, Vlad Plahotniuc a menţionat că unul dintre principiile în baza căruia formațiunea își va desfășura activitatea este atitudinea. „Schimbarea clasei politice trebuie să înceapă de la politicieni şi, în primul rând, de la o schimbare de atitudine faţă de cetățeni, de la asumarea responsabilităților, de la direcționarea clară a activității lor spre interesul oamenilor. Reforma clasei politice, pe care am lansat-o deja în acest an, trebuie continuată pornind chiar de la acest obiectiv – o schimbare radicală a atitudinii politicienilor faţă de cetățeni”, spus liderul PDM. Potrivit rezoluției, „educația este unul dintre domeniile în care s-a improvizat enorm anii trecuți, cu efecte extrem de negative asupra copiilor, părinților şi profesorilor. Este un domeniu greoi şi birocratic, care necesită transformări profunde”. În document de asemenea se mai spune că sănătatea şi protecția socială sunt domenii în care oamenii așteaptă ca statul să se implice mai mult, iar PDM va veni în scurt timp cu un nou concept de gestionare a acestor domenii, unul care să aibă la bază atât modernizarea lor, cât şi eliminarea abuzurilor şi inechității sociale. Un alt principiul menţionat este dreptatea. „Oamenii spun că simt nedreptăți în mai multe domenii, începând cu modul în care a funcționat justiția în acești ani, până la modul în care au acționat instituțiile de anchetă sau control. E adevărat, Republica Moldova este o ţară în care nivelul abuzurilor în aceste domenii este încă ridicat. De aceea, PDM a început ample acțiuni de reducere a instituțiilor de control care aveau ca principală activitate hărțuirea oamenilor, fie că vorbim de simpli cetățeni sau de oamenii de afaceri. Este un domeniu în care vom continua să facem curățenie, chiar cu mai multă fermitate şi determinare, așa încât oamenii să nu mai trăiască cu frică din cauza abuzurilor care s-au comis ani de zile împotriva lor”, se precizează în rezoluție. PDM planifică să lanseze în perioada imediat următoare un amplu program de construire şi reabilitare a drumurilor din ţară, un domeniu care necesită o intervenție urgentă a statului. „Pentru anii următori, vom propune un program ambițios pentru localitățile din Republica Moldova – „Un drum asfaltat în fiecare sat”, prin care să îmbunătățim considerabil infrastructura şi potențialul de dezvoltare a satelor. Acest program va fi demarat chiar la începutul anului 2018”, a citat politicianul din rezoluție. Vlad Plahotniuc a mai spus că moldovenii trebuie să-şi recapete demnitatea – fie că este vorba despre modul în care sunt tratați în ţară de către instituțiile statului, fie că este vorba despre atitudinea venită din extern. „Politica şi acțiunile PDM sunt şi vor fi orientate în continuare spre respectarea şi protejarea demnității moldovenilor. E timpul ca Moldova să aibă o voce fermă pe extern şi noi suntem cât se poate de motivați să dăm conținut acestor aspirații ale noastre, ca ţară şi societate”, a notat liderul formațiunii. Politicianul a spus că PDM crede în valorile europene şi le promovează prin reformele pe care le fac reprezentanţii săi în Guvern şi Parlament. În opinia sa, integrarea europeană trebuie scoasă din zona populismului politic, unde a fost utilizată atâția ani, şi mutată în zona strategiei naționale de dezvoltare a ţării. „Reprezentanții noștri în Guvern şi Parlament vor avea ca sarcină respectarea acestor principii de lucru şi vor fi evaluați periodic în funcţie de rezultate, astfel încât să nu pierdem din dinamica schimbărilor, din motivație şi profesionalism”, se mai spune în rezoluție.

IPN: Monitorul Monitorului Oficial, 15.12.2017

M.O. de astăzi, debutează cu Legea privind activitatea băncilor (nr. 202, 6 octombrie 2017), adoptată la inițiativa Guvernului, și care transpune câteva directive și regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului European cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene încă în iunie 2013. Actul adoptat urmărește dezvoltarea semnificativă a funcției de control a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), clarificarea atribuțiilor și competențelor acesteia, precum și racordarea legislației interne la standardele și practicile internaționale. Este important de menționat că, potrivit noii legi, care va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2018, în termen de 5 luni, toate băncile care dețin licențe BNM, oferite în condițiile Legii instituțiilor financiare (nr. 550 din 21.07.1995), substituită aproape în totalitate prin prezenta, sunt obligate să obțină licențe noi și să-și reactualizeze statutele, regulamentele proprii în conformitate cu cerințele adoptate recent. Este un text al legii amplu și minuțios (pag. 7-47), măsuri foarte bune pentru viitor, sancțiuni dure pentru abateri, doar că rămâne deschisă întrebarea: cine și când va/vor răspunde pentru deficiențele din sistemul bancar care au dus la furtul miliardului? Tot la inițiativa executivului, având în vedere protejarea intereselor depunătorilor de economii și asigurarea stabilității sistemului financiar, a fost modificată Legea asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007. În acest sens, prin modificările operate, a fost introdusă o noțiune nouă - administrare a riscurilor - și instituită procedura specială care se va aplica în privința unei asociații de acest gen aflate într-o situație dificilă. Anterior, Legea 139/2007, a mai fost modificată în câteva rânduri, ultima dată chiar foarte recent, la 21 iulie curent.Rămânem cu speranța că ajustările făcute acum vor fi mai de durată și mai eficiente. Prezentul Monitor conține 2 acte privind elaborarea unor strategii importante: Decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova (nr. 478, 11 decembrie 2017) și Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Strategiei naționale de apărare și a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia pentru anii 2017-2021 (nr. 1043, 5 decembrie 2017). În prezent, este în vigoare Legea pentru aprobarea Concepției securității naționale a Republicii Moldova (nr. 112/2008), în care sunt definite scopul securității naționale, valorile și principiile generale ce urmează a fi protejate de statul și de societatea moldovenească. Legea preconiza că, după adoptarea Concepției, va fi elaborată și aprobată Strategia securității naționale, în care se vor descrie căile de atingere a stării de securitate națională, mecanismele de cooperare între componentele sistemului respectiv, instrumentele de coordonare, responsabilitățile în domeniu, procedeele de finanțare a sectorului securității naționale și etapele de reformare a sistemului securității naționale al Republicii Moldova. În acea lege se mai statua că Strategia securității naționale va servi drept bază pentru elaborarea Strategiei militare, Strategiei de informare publică pe probleme de securitate, a altor strategii sectoriale în domeniu. Amintim aici că prevederile redate mai sus erau adoptate încă în 2008. Cam durează eforturile autorităților statului pentru a transpune în viață prescripțiile legii întru-un domeniu atât de important, iar, cum ne spune un proverb latin, „în întârziere se află primejdia”! La 1 decembrie, informam cititorii despre concluzia alarmantă din Hotărârea Parlamentului privind Raportul anual 2016 al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public (nr. 234, 16 noiembrie 2017). Astăzi, M.O. face public însuși raportul citat (pag. 71-153). Neajunsurile depistate de Curtea de Conturi a Republicii Moldova chiar te pun pe gânduri. Și nu doar despre „amploarea” cifrelor este vorba: asemenea rapoarte îngrijorătoare sunt prezentate anual Parlamentului, Guvernului, Procuraturii Generale, dar, făptuitorii, cei cu „mâna lungă” procedează ca în zicala rusească: „a Vasyka slușaet, da est!” Până când, oare? Cine ar mai trebui să intervină? Printre actele executivului se evidențiază Hotărârea cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni în domeniul facilitării comerțului pentru perioada 2018 – 2020 (nr. 1065, 12 decembrie 2017). Documentul urmărește optimizarea procedurilor administrative aplicabile comerțului, simplificarea procedurilor de vămuire, implementarea ghișeului unic pentru comerț, dezvoltarea conceptului de Agent Economic Autorizat și a sistemului de tranzit electronic. Se prevede, de asemenea, aplicarea tehnologiilor informaționale moderne (vămuirea electronică, folosirea documentelor electronice ș.a.), dar și asigurarea accesului la informație și a transparenței în reglementarea comerțului, precum și a predictibilității regulilor de desfășurare a acestui gen de activitate. Nu mai puțin importantă este și Hotărârea privind aprobarea Concepției pentru restructurarea sectorului feroviar și a Î.S. „Calea Ferată din Moldova” pentru anii 2018-2021 (nr. 1042, 5 decembrie 2017). Aceste două documente se încadrează într-o logică perfectă: dezvoltarea comerțului și a căilor de comunicații au fost, dintotdeauna, condiții primordiale pentru propășirea unei societăți. Tot la acest capitol, dezvoltarea tării, ar fi de menționat și Hotărârea pentru aprobarea semnării Contractului de finanțare între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții privind interconectarea electrică Moldova – România (nr. 1084, 13 decembrie 2017). Un pas foarte important și așteptat - problema surselor alternative/suplimentare de asigurare cu energie electrică a fost și este pe agenda zilei chiar de la declararea independenței tării. La capitolul acte ale Comisiei Electorale Centrale de menționat Hotărârea cu privire la invalidarea referendumului local privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău (nr. 1274, 22 noiembrie 2017). Este un fapt împlinit, de amintit aici doar decizia anterioară a CEC din 26 septembrie curent privind cheltuielile aferente desfășurării referendumului – 8910,64 mii lei. Bani mulți, prezență la vot puțină, dar asta-i situația – democrația costă! Tot aici se regăsesc și câteva hotărâri ale Comisiei cu privire la rapoartele financiare ale concurenților electorali din campania electorală a alegerilor locale noi și ale participanților la referendumul local privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău din 19 noiembrie 2017. Cam seci și inofensive deciziile CEC, care operează doar cu rapoartele oficiale prezentate instituției, dacă e să le compari cu evaluările, făcute publice de observatorii unor ONG, privitor la cheltuielile reale ale concurenților electorali. Nu e de mirare, deci, că aceștia nici nu contestă, măcar, faptele și cifrele prezentate de observatori și care, deseori, depășesc cu mult estimările din rapoartele oficiale.

Andrian Candu: Nimeni nu poate să redacteze un raport făcut de o companie internațională

Nimeni nu poate să extragă, să redacteze sau să facă orice altă schimbare într-un raport care este dat de o companie internațională. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Andrian Candu, drept răspuns la suspiciunile apărute în societate că cel de-al doilea raport realizat de compania internațională Kroll referitor la furtul bancar ar putea să fie publicat într-o variantă „redactată”. Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii „În profunzime” de la postul de televiziune Pro TV. „Compania internațională o să ne pună la dispoziție raportul și noi am cerut acesteia să găsească posibilitatea ca să fie făcut public acest raport. Acum au loc discuțiile între Banca Națională și compania Kroll, contractul fiind încheiat între acestea, să găsească soluția. Eu din câte cunosc, încă nu există o decizie în privința faptului când și cum se va publica”, a afirmat Andrian Candu. Șeful legislativului spune că după ce va fi prezentat raportul Kroll 2, în cel mai scurt timp o să fie agreat cu aceasta sau cu altă agenție de investigații o anumită strategie de recuperare a activelor de peste hotare. „Lucrul acesta este agreat și cu Fondul Monetar Internațional și vom vedea mai multe investigații peste hotare, pe lângă investigațiile pe care le fac pe interior procurorii și agenția de recuperare”, declară Andrian Candu. Președintele Parlamentului a mai spus că urma banilor niciodată n-o să dispară. „O să-i căutăm și o să-i găsim astăzi sau mâine, contează să-i găsim și să-i aducem în țară”, menționează șeful legislativului. De asemenea, Andrian Candu menționează că nu este mulțumit de felul cum lucrează justiția la capitolul furtul bancar. „Nu sunt mulțumit, dar n-am să sun judecătorul ca să facă traducerea mai repede la o decizie”, spune șeful legislativului. Andrian Candu spune că până acum au fost recuperate peste 900 de milioane de lei din toate sursele care sunt posibile în procesul de lichidare a urmărilor fraudei bancare. Potrivit lui, informația venită de la compania Kroll va fi făcută publică până la 20 decembrie.

Pentru o mai bună promovare a vinurilor moldovenești se cere o nouă abordare, declarație

Pentru o mai bună promovare a vinurilor moldovenești pe piețe externe se cere o nouă abordare privind producția acestora. În opinia autorităților de la Chișinău, ar fi necesar ca vinăriile din Republica Moldova să producă tipul de vin asamblat, adică din două soiuri combinate, nu doar din unul cum a fost până acum. Declarații în acest sens a făcut directorul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), Gheorghe Arpentin, în cadrul unei degustări a peste 20 de vinuri din soiuri autohtone. Potrivit lui Gheorghe Arpentin, asamblarea soiurilor poate găsi un profil nou al vinurilor moldovenești. Directorul ONVV susține că, în legătură cu încălzirea globală, tot mai multe tipuri de vinuri acumulează zahăr, respectiv, un nivel înalt de alcool și nu prea sunt solicitate pe piață, deoarece consumatorul este interesat în ultima perioadă de vinuri ușoare. „Strugurii autohtoni sunt foarte bine adaptați la clima noastră și de aici trebuie să înțelegem ce avem de făcut”, a spus Gheorghe Arpentin. Potrivit directorului ONVV, în Catalogul național sunt înregistrate 42 de soiuri de struguri pentru a face vin, însă 55% din suprafața viței de vie din Republica Moldova este ocupată doar de 5 soiuri din care se obține 85% din vinurile moldovenești. „Avem doar vinuri produse dintr-un soi de struguri și, când ieșim pe piețe de export, întâlnim dificultăți în a vinde, căci nu avem ce arăta prin ce ne diferențiem în comparație cu cei care vând același Savignon, Cabernet, Merlot etc”, a conchis Gheorghe Arpentin. Ion Luca directorul vinăriei „Carpe Diem Wines”, spune că soiurile autohtone de struguri reprezintă de câțiva ani cea mai mare provocare, iar fiecare vinificator încearcă să facă ce știe el mai bine din acestea. Vinificatorul spune că tipurile de vin Cabernet, Chardonnay sau Merlot, produse dintr-un singur soi de struguri, există deja în toată lumea, însă consumatorii caută și apreciază în ultimul timp alt tip de vin. „Vinurile asamblate se deosebesc prin aromele și prin gusturile pe care le au. Sunt chiar unice, sunt interesante în felul lor și nu le găsiți nicăieri în altă parte”, a spus Ion Luca. Diana Lazăr, vicedirectorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, a spus că Republica Moldova se poate diferenția pe plan internațional și poate deveni mai interesantă pentru consumatorii externi prin intermediul asamblării de vinuri prin care se pot transmite tradițiile și specificul moldovenesc. „Toate vinurile internaționale de top sunt specifice deoarece s-a găsit perfecțiunea în echilibrul dintre diferite soiuri. Așa cum pictorul își creează culorile prin amestecul mai multor nuanțe, așa și un vinificator poate atinge măiestrie și să reușească prin tehnica asamblajului”, a declarat Diana Lazăr. La evenimentul de degustare a participat și somelierul suedez Andreas Larsson, considerat unul dintre cei mai importanți critici și degustători de vin. În 2007 fost declarat cel mai bun somelier din lume. Acesta a venit pentru a crea asamblaje utilizând vinuri din soiuri de struguri autohtone.

Susținere europeană pentru „creșterea verde” în Republica Moldova

De cinci ani, Uniunea Europeană, împreună cu partenerii de dezvoltare, promovează „creșterea verde” în Republica Moldova, printr-un proiect de ecologizare a economiilor în țările Parteneriatului Estic. În Republica Moldova, mai multe companii au fost asistate la implementarea mecanismelor de utilizare eficientă a resurselor. Acum ele au posibilitatea să economisească consumul de apă și de energie, a spus Aneil Singh, șeful Secției operațiuni a Delegației UE în Republica Moldova, în cadrul unei conferințe desfășurate la 15 decembrie. În cadrul proiectului UE „Ecologizarea economiilor în țările Parteneriatului Estic”, lansat în 2013, au fost dezvoltate politici de planificare strategică în domeniul economiei verzi, au fost dezvoltați indicatorii naționali de „creștere verde” și au fost fortificate capacitățile experților și oficialilor în domeniul evaluării strategice de mediu și evaluării impactului de mediu. Au fost derulate două proiecte-pilot de evaluare strategică a planului orașului Orhei și a programului pentru promovarea economiei verzi la nivel național. Vasile Bâtca, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, a declarat că proiectul a presupus acțiuni relevante în domeniul agriculturii ecologice, evaluării impactului și evaluării strategice de mediu, dezvoltării regionale și planificării, reducerii emisiilor gazelor cu efect de seră. Aceste acțiuni aduc o viziune realistă de promovare a economiei verzi în Republica Moldova, a spus ministrul. Valentin Guznac, secretarul general adjunct al Guvernului, a declarat că acțiunile majore în domeniul promovării economiei verzi în sectoarele-cheie au fost integrate în Programul privind promovarea economiei verzi în Republica Moldova, care, după consultări publice și avizarea ministerelor, acum se află la Ministerul Justiției și va fi prezentat Guvernului pentru examinare și aprobare până la finele anului curent. „Vom promova principiul economiei verzi în toate sectoarele la nivel național pentru a asigura dezvoltarea economică durabilă și bunăstarea populației Republicii Moldova”, a spus Valentin Guznac. Iuliana Drăgălin, secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, a spus că valorificarea potențialului de ecologizare a ÎMM-urilor, promovarea la întreprinderi a standardelor de management de mediu, de rând cu cele de calitate, majorarea eficienței energetice, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și reducerea dependenței de importurile de energie – toate acestea pot crea premise pentru o economie durabilă, pentru majorarea competitivității și ieșirea tot mai largă cu produsele autohtone pe piețele regionale și globale. Rodica Iordanov, director executiv al Asociației Obștești EcoContact, a menționat că grație acestui proiect, în implementarea căruia au fost implicate mai multe organizații nonguvernamentale de mediu, s-a schimbat modul de conlucrare, iar acum toate au același interes. Toate își doresc îmbunătățirea calității mediului în Republica Moldova și crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și a fost implementat în perioada 2013-2017.

Parlamentul scoate restricțiile la deschiderea de farmacii

Parlamentul, cu votul a 69 de deputați, a adoptat un proiect de modificare a Legii cu privire la activitatea farmaceutică, prin care elimină mai multe restricții la deschiderea de farmacii. Proiectul votat modifică art. 19 al legii. În alineatul 4, care este exclus, se stipula că farmaciile nou-fondate vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 250 de metride la farmacia existentă şi la o distanţă de cel puţin 500 de metri de la farmacia existentă cu funcţie de preparare a medicamentelor. În varianta anterioară a legii erau stabilite și normative demografice pentru deschiderea farmaciei. Astfel, o farmacie putea fi înființată la un număr de la 3000 până la 4000 de locuitori. Și această prevedere a fost anulată. Ș-a renunțat și la prevederea de fondare a farmaciilor conform Planului Naţional de Amplasare a Farmaciilor.

Vot final pentru bugetul asigurărilor sociale și fondurile de asistență medicală

Parlamentul a votat astăzi, 15 decembrie, în lectură finală, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 și Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2018. Veniturile BASS vor constitui 19,247 miliarde de lei, 34,8% fiind transferurile de la bugetul de stat. Contribuțiile de asigurări sociale de stat sunt estimate la 12,546 miliarde de lei. Se menține contribuția de asigurări sociale de stat în cuantum de 29% din fondul de remunerare, din care partea datorată de către angajator va constitui 23% și partea datorată de angajat – 6%. La fel, este menținut tariful contribuției de asigurări sociale de stat în proporție de 22% la fondul de remunerare a muncii persoanelor angajate în baza contractului individual de muncă în sectorul agricol, din care 6% vor fi subvenționate de la bugetul de stat. Persoanele fizice care desfășoară activitate pe cont propriu (întreprinzători individuali, avocați, notari, executori judecătorești, administratori autorizați), precum și titularii patentei de întreprinzător vor plăti în 2018 în BASS 8424 de lei. Aceeași sumă va fi achitată și de persoanele fizice pentru asigurarea benevolă, pe bază de contract individual, încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale. Pentru persoanele fizice proprietari sau arendași de terenuri agricole, ce prelucrează terenurile în mod individual, taxa fixă de asigurare va constitui 2148 lei. Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2018 prevede venituri și cheltuieli în mărime de 6,659 miliarde de lei. În 2018, prima de asigurare în formă procentuală din salariu şi alte recompense va rămâne la nivel de 9%, care vor fi achitate de către angajatori şi angajaţi în cote egale a câte 4,5%. Și în sumă fixă prima este păstrată la nivelul anului 2017 şi va constitui 4 056 lei. Vor fi menținute și reducerile la plata poliței de asigurare medicală. Se va achita doar 50% din costul poliței dacă ea va fi procurată în primele trei luni ale anului viitor, agricultorii vor beneficia de reducere de 75%.

Specialiștii de la Rosselhoznadzor întreprind o vizită în Moldova

O delegaţie a Serviciului Federal pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară a Federației Ruse, Rosselhoznadzor, se va afla în perioada 18 – 21 decembrie în Republica Moldova, la invitația Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). Potrivit unui comunicat de presă al ANSA, în cadrul vizitei, specialiştii autorităţii ruse de control se vor infirma desre â tehnologiile de producere şi de păstrare a produselor de origine vegetală destinate exportului. ANSA a insistat pe parcursul anului ca Rosselhoznadzor să exameneze cererile de export a producţiei vegetale în Federaţia Rusă, recepţionate de la 264 de potenţiali exportatori de fructe din Moldova. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor speră că în urma acestei vizite companiile producătoare de fructe şi legume din Moldova, care întrunesc condiţiile de export vor avea posibilitatea să-şi comercializeze producţia pe pieţele din Federaţia Rusă.

● SÂMBĂTĂ, 16 decembrie

Legea bugetului de stat pentru anul 2018 votată în lectură finală

Cu votul a 55 din totalul de 101 de deputați, Parlamentul a votat, în ședința de vineri, 15 decembrie, Legea bugetului de stat pentru anul 2018, în lectură finală. Potrivit președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, documentul a fost elaborat în baza prognozei dezvoltării economiei în anii 2018-2020, dar și a obiectivelor politicii bugetar fiscale pe anul 2018. Parametrii bugetului de stat pe anul 2018 estimează veniturile în sumă totală de 36,6 miliarde lei, cu o creştere de 8,4% comparativ cu anul curent. În același timp, cheltuielile bugetului de stat se estimează în sumă de 41,3 miliarde lei, cu o creștere de 9,4 % comparativ cu cheltuielile prevăzute pentru anul 2017. Deficitul bugetului de stat pe anul 2018 se estimează în sumă de 4,7 miliarde lei. Alocațiile prevăzute în bugetul pe anul 2018 sunt pentru asigurarea financiară a priorităților pe domenii de activitate, conform documentelor de politici naționale și sectoriale. La fel, mijloacele financiare vor fi alocate pentru continuarea reformelor inițiate în domeniul protecției sociale, sistemului educațional, sănătății, ordinii publice, justiției, asigurării implementării prevederilor legislației privind remunerarea muncii în sectorul bugetar, precum și asigurării financiare a proiectelor și acțiunilor prevăzute în acordurile cu partenerii de dezvoltare. Tot vineri, deputații au votat în lectură finală politica fiscală și vamală pentru anul 2018. Documentul are scopul de a consolida capacitățile instituțiilor statului în vederea colectării veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale și diminuării proporțiilor de evaziune fiscală și vamală. Potrivit Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi: în prima lectură se aprobă indicatorii generali ai bugetului (veniturile, cheltuielile şi soldul bugetului), și în a doua lectură proiectul legii se examinează şi se votează pe articole sau, după caz, în ansamblu, ținând cont de propunerile şi obiecţiile înaintate la proiect.

Capacitatea de depozitare a fructelor și legumelor este de 78,4%

În Moldova există 338 de depozite frigorifice, cu o capacitate de depozitare de 196,1 mii de tone, dintre care cu atmosferă controlată – pentru 120 de mii de tone. Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, capacitatea de depozitare este insuficientă în contextul în care cantitatea de fructe și legume care trebuie păstrată în depozite este de circa 250 de mii de tone. Într-un răspuns al ministerului la o solicitare a Agenției de presă IPN, se precizează că în prezent capacitatea de depozitare a fructelor și legumelor este de 78,4%. Odată cu sporirea volumelor de producție, vor crește și necesitățile de depozitare, în vederea ridicării valorii producției agricole și majorării profitului întreprinderilor. Dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și întregirea lanțului valoric (prerăcire, calibrare, sortare, congelare) are drept scop obținerea produsului cu o valoare adăugată înaltă. Datorită întregirii lanțului valoric, producătorul agricol poate obțineun produs omogen și ambalat conform cerințelor de piață, cu un termen de păstrare de lungă durată, astfel încât ptodusul să poată fi comercializat pe durata întregului sezon la un preț mai bun, atât pe piața internă, cât și pe cea externă, se menționează în nota informativă a ministerului de profil. Cât ține de numărul liniilor noi de sortare, în 2016 au fost lansate zece linii. Datele pentru anul curent nu sunt încă totalizate. Suma investițiilor din partea statului în dezvoltării infrastructurii post-recoltare este de 363,9 milioane de lei.

Amendă de peste 3,5 mln lei pentru cartel dur între două companii

Întreprinderile „Dominic” SRL și „Comerț - Gaz” SRL au fost sancționate cu amendă în valoare de peste 3,5 milioane de lei pentru încălcarea legislației concurențiale. Consiliul Concurenței menţionează că întreprinderile au încheiat un acord  anticoncurențial orizontal de tip cartel dur, participând cu oferte trucate la licitația publică organizată și desfășurată de Întreprinderea Municipală Regia Autosalubritate, ceea ce reprezintă o restricționare gravă a concurenței. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, colaborarea întreprinderii „Comerț - Gaz” cu Consiliul Concurenței pe parcursul investigației, exprimată prin furnizarea informațiilor solicitate și oferirea detaliilor acordului anticoncurențial încheiat, a întrunit condițiile legale prevăzute pentru aplicarea unei reduceri din nivelul sancțiunii. Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenței. „Dominic” SRL a primit o amendă în valoare 2 571 671 lei, iar  „Comerț - Gaz” SRL – 998 343,63 lei. Amenda stabilită urmează să fie achitată în decurs de 60 zile în bugetul de stat. În conformitate cu prevederile legislației în domeniul concurenței sunt interzise, orice acorduri între întreprinderi sau asociații de întreprinderi, orice decizii ale asociațiilor de întreprinderi şi orice practici concertate care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței pe piața Republicii Moldova sau pe o parte a acesteia.

Oferta forței de muncă poate fi stimulată cu politici țintite pe tineri, femei și bătrâni

Activitatea economică a populației s-a diminuat în prima jumătatea a anului curent, în pofida creșterii economice. Rata de activitate, ajustată sezonier, a scăzut cu 0,7 puncte procentuale, până la 42,3%. O astfel de contractare a indicatorului de activitate economică a populației are, mai curând, un efect statistic, deoarece este distorsionată de efectul demografic și cel de migrație externă, constată experții Centralului Analitic Independent „Expert-Grup”. Excluderea acestor factori ar rezulta într-o creștere a ratei de activitate în ultimii ani. Rata estimată de activitate ar crește cu circa 10 puncte procentuale, până la 53 – 54%, ceea ce ar plasa Republica Moldova la un nivel comparabil cu țările din regiune, notează autorii studiului „Analiza creșterii economice a Republicii Moldova în trimestrul patru al anului 2017”. Potrivit experților, o astfel de ajustare a indicatorilor este necesar de făcut pentru a vedea nivelul real al populației active pe piața autohtonă a muncii, dar și potențialul de creștere a ofertei forței de muncă. Scăderea populației economic active a avut loc atât din contul șomajului, cât și din contul populației ocupate, se menționează în studiu. Probabilitatea că rata de activitate va crește în viitorul apropiat este destul de mică din cauza îmbătrânirii rapide a populației. Experții susțin că efectul îmbătrânirii populației se va intensifica în viitorul apropiat și va presa în jos valoarea agregată a ratei de activitate a populației. Cei de la „Expert Grup” cred că pe termen mediu și lung stimularea ofertei de muncă poate fi atinsă prin politici de „îmbătrânire active”, dar și prin stimularea participării pe piața muncii a grupurilor cu rate joase de activitate – tinerii și femeile. Un pas înainte în stimularea participării femeilor pe piața muncii, menționează experții, a fost recenta modificare a Codului Muncii, prin care a fost redus cu doi ani concediul neplătit de îngrijire a copilului. Acum acesta poate fi solicitat doar până la atingerea de către copil a vârstei de 4 ani, comparativ cu 6 ani până la această modificare. Totodată, aceste eforturi dau efecte doar pe perioade lungi și vor avea, mai curând, un efect compensatoriu.