● LUNI, 12 noiembrie

Banca Mondială: Modificarea Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală este un pas înainte

Banca Mondială consideră că recent aprobatele amendamente la Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală sunt un pas înainte și îndeamnă autoritățile ca ele să intre în vigoare fără întârziere. Potrivit aceluiași comentariu, Banca Mondială susține că va colabora cu autoritățile moldovenești în scopul evaluării impactului Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală, concentrându-se pe implementare, atât până la, cât și după aprobarea acestor amendamente. De asemenea, va monitoriza adecvarea controalelor în scopul administrării riscurilor fiscale și de guvernanță aferente. Parlamentul a modificat, în ședința din 8 noiembrie, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, în lectură finală.

Proiecte mari finanțate din surse externe planificate în bugetul pentru 2019

În anul viitor va continua realizarea mai multor proiecte importante pentru modernizarea Republicii Moldova, finanțate din surse externe. Astfel, pentru susținerea Programului în sectorul drumurilor sunt preconizate 1,64 mlrd lei, alocate de BERD și BEI. Iar Banca Mondială va finanța cu 150 mln lei proiectul de reabilitare a drumurilor locale. Tot BM va continua să susțină proiectele „Reforma de Educație din Moldova” (152,1 mln lei) și „Agricultura competitivă” (133,5 mln lei). Pentru construcția penitenciarului din Chișinău sunt prevăzute 148 mln lei, cu finanțare din partea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei. Va continua implementarea proiectului „Livada Moldovei”, susținut de BEI, cu 73,7 mln lei în 2019. În total, potrivit proiectului Legii bugetului de stat, cheltuielile pentru proiectele finanțate din surse externe preconizate în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2019 vor constitui peste 3,4 mlrd lei.

Datoria de stat la finele anului viitor este estimată la 62,8 mlrd lei

Soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2019 este estimat la 62,8 mlrd lei, transmite IPN cu referire la proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor, aprobat de Guvern. Cifra este în creștere cu 5,9 mlrd lei față de valoarea planificată pentru finele anului curent. Datoria de stat internă este estimată la 25,79 mlrd de lei, iar cea externă – 36,97 mlrd lei (echivalentul a 2105,5 milioane de dolari SUA). Ponderea datoriei de stat în PIB, la finele lui 2019, nu va depăși 30% sau cu 0,3 puncte procentuale mai mult decât valoarea prevăzută în bugetul anului curent. Referitor la datoria de stat, în proiectul Legii bugetului pentru 2019 se mai precizează că soldul garanțiilor de stat externe va constitui la finele anului viitor zero lei, iar soldul garanţiilor de stat interne nu va depăși 1 mlrd lei.

Primii antreprenori certificați să primească plăți în avans

Șapte tineri și douăzeci de femei cu afaceri în agricultură au primit certificate care prevăd acordarea în avans a subvențiilor. Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Nicolae Ciubuc, a amintit că în cadrul primului apel al programului, care s-a încheiat pe 10 septembrie, au fost depuse 38 de dosare, 27 dintre care au fost admise spre finanțare. 60% din dosare vizează înființarea de plantații multianuale. Celelalte se referă la producerea legumelor pe terenuri protejate, afaceri în sectorul zootehnic și infrastructura post-recoltare. Directorul interimar al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Vadim Curmei, a menționat că suma solicitată spre finanțare de către cei 27 de antreprenori este de 13 milioane de lei. Beneficiarii urmează, în decurs de 60 de zile, să prezinte dovada de cofinanțare de 35% din investiție și să deschidă un cont pentru subvenții. În ultimii doi ani, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a crescut de la 700 la 900 de milioane de lei. De la începutul anului 2018, au fost atrase investiții în sectorul agricol de peste 6 miliarde de lei, comparativ cu 4,5 miliarde de lei în 2017.

● MARȚI, 13 noiembrie

Octavian Calmîc: Până la 85% din exporturile moldovenești pot merge pe piața UE

Potențialul Republicii Moldova de a exporta pe piața UE este de 85% din totalul exporturilor moldovenești. Declarația a fost făcută de consilierul economic al prim-ministrului, Octavian Calmîc. Potrivit lui, schimburile economice dintre UE și Republica Moldova puteau fi mult mai mari, decât sunt în prezent, dacă erau folosite pe deplin avantajele comerciale ale Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). În special, posibilitatea de a face comerț cu produse de origine animalieră, care până în prezent nu sunt exportate, cu excepția a două produse: mierea de albini și caviarul. „Anul acesta avem cea mai mare pondere a comerțului exterior cu UE, la exporturi – circa 70%, la importuri – circa 50%, dar avem un potențial de creștere, conform studiului făcut în procesul de negociere a Acordului, dar și practica țărilor din regiunea balcanică arată că acesta poate fi ridicat cel puțin la 85%”, a declarat Octavian Calmîc în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul de televiziune TVR Moldova. Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care este parte a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care a fost semnat de Republica Moldova și UE pe 27 iunie 2014.

Chiria încăperilor proprietate publică va costa mai mult în 2019

Cuantumul minim al chiriei anuale pentru folosirea încăperilor proprietate publică va fi calculat în 2019 luând în considerație tariful de bază, coeficientul de amplasare, coeficientul de ramură și coeficientul de piață, toate aceste elemente înmulțite la suprafața închiriată. Formula este propusă în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Tariful de bază al unui metru pătrat de spațiu dat în chirie în municipiul Chișinău va fi de 353 de lei, față de 336,5 lei în 2018, iar în municipiul Bălți – 250,3 lei, față de 238,6 lei. În celelalte municipii și orașe de reședință, tariful propus este de 182 lei, față de173,5 lei, în orașele și localitățile suburbane municipiilor – 136,6 lei, față de 130,2 lei și în localitățile sătești – 45,6 lei, față de 43,5 lei, în anul în curs. De scutiri la plata chiriei vor beneficia autorităţile/instituţiile bugetare finanţate de la bugetul de stat şi uniunile de creaţie, pentru încăperile închiriate de la alte autorităţi/instituţii bugetare finanţate de la bugetul de stat, precum şi de la întreprinderile de stat al căror fondator este autoritatea ierarhic superioară acestora, fără drept de sublocațiune.

La patru ani de la frauda bancară, avem mai multe întrebări decât răspunsuri, Expert-Grup

La patru ani de la decizia statului de a garanta creditele de urgență acordate de către BNM unor bănci insolvabile, mai multe întrebări apar asupra fenomenului pe care îl cunoaștem drept „furtul miliardului”. Deși s-a invocat conjunctura economică regională nefavorabilă, totuși criza înregistrată în 2014 a fost rezultatul unei fraude bancare imense cu sustragerea banilor din mai multe bănci. Constatarea este făcută într-un raport al Centrului analitic independent „Expert-Grup”. Potrivit experților Centrului, lipsa de coordonare dintre instituțiile de stat, combaterea defectuoasă a spălării banilor și disputele politice de la acel moment au fost elemente care au dus la devalizarea a trei bănci și deturnarea a peste 13 miliarde de lei. Ulterior guvernanții au pus pe umerii plătitorilor de taxe scăderea puterii de cumpărare a leului cu circa 30% și lichidarea a trei bănci, dintre care una de stat. Economistul Centrului și coautor al raportului, Eugen Ghilețchi, spune că în prezent prejudiciul direct aplicat bugetului țării, după acordarea creditelor de urgență, este de 13,3 miliarde de lei în obligațiuni. De la momentul convertirii garanției în datorie publică s-a achitat 1,4 miliarde de lei. Expertul menționează că nu se depun eforturi suficiente pentru stingerea anticipată a datoriei ce derivă din frauda bancară. Acest fapt ar diminua presiunea pe plătitorii de impozite. În prezent, nu există claritate nici privind venitul obținut din înstrăinarea acțiunilor blocate și ulterior anulate de către BNM.

Pavel Filip: Prezența în Moldova a companiei Fujikura motivează și alte companii să vină

Prezența în Republica Moldova a unui asemenea investitor precum este Fujikura Automotive Europe motivează și alte companii să vină în țară. Declarația a fost făcută de către premierul Pavel Filip la întrevederea avută cu președintele companiei Fujikura Automotive Europe, Santiago Rodriguez. Pavel Filip a remarcat faptul că investițiile pe care le-a făcut în Moldova compania Fujikura Automotive Europe au generat locuri de muncă. Pavel Filip a mai menționat că autoritățile rămân concentrate pe crearea unui mediu de afaceri atractiv. „Și în continuare vom fi foarte aproape de investitori. Astfel, putem asigura o viață mai bună cetățenilor noștri”, a spus Pavel Filip. Președintele companiei Fujikura Automotive Europe, Santiago Rodriguez, a spus că Republica Moldova oferă multe facilități pentru dezvoltarea afacerii și compania intenționează să-și mute producțiile din alte țări în Republica Moldova. În cadrul întrevederii, s-a discutat și despre necesitatea îmbunătățirii infrastructurii în subzona Comrat a ZEL Valkaneș, unde compania Fujikura construiește o fabrică nouă cu circa 700 de locuri de muncă și planifică să extindă numărul de angajați cu încă 300. În prezent, compania are o fabrică la Chișinău, unde activează 1200 persoane și una la Comrat – cu 1000 de angajați.

● MIERCURI, 14 noiembrie

Din decembrie, Moldova poate exporta semințe în UE

Din decembrie anul curent, cultivatorii de seminție din Moldova vor putea să exporte semințele de hibrizi omologați în statele membre ale Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de către directorul general Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Gheorghe Gaberi, în cadrul unei conferințe de presă. Gheorghe Gaberi a menționat că decizia respectivă a fost luată în urma unui audit riguros efectuat la începutul verii, în urma căruia sistemul autohton de certificare a semințelor a fost recunoscut echivalent cu sistemul de control și certificare al Uniunii Europene. Anual necesarul de semințe pentru agricultura țării este de circa 120-125 de mii tone de semințe de culturi cerealiere, porumb, oleaginoase, sfeclă de zahar, legume.

O instalație de granulare a plasticului va funcționa la o întreprindere din Peresecina

O instalație de granulare a plasticului în deșeuri va funcționa începând de astăzi, 14 noiembrie, la o întreprindere de sortare și reciclare a deșeurilor, din satul Peresecina, raionul Orhei. Capacitatea lunară a întreprinderii de a sorta și recicla deșeurile este de aproximativ 12 mii de tone, cea a plasticului de circa 180 de tone. Conform datelor statistice, anual, în țară se produc aproximativ un milion de tone de deșeuri, dintre care mai mult de 50% pot fi reciclate.

Acord nou cu Italia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Cabinetul de miniștri a aprobat inițierea negocierilor asupra proiectului noului acord dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Italiene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor. Proiectul acordului a fost remis de partea italiană, luând în considerație că vechiul acord, semnat în vara anului 1997, a expirat. Noul acord stabilește principiile de bază menite să fortifice relațiile investiționale, să le extindă și să  intensifice dialogul dintre cele două state. Acordul va fi va intra în vigoare la data ultimei notificări în scris prin canale diplomatice. Se propune să fie încheiat pe o perioadă de 10 ani, urmând să fie prelungit pentru încă cinci ani, dacă părțile semnatare nu vor  exprima alte opinii. În Moldova sunt înregistrate circa 1400 de întreprinderi cu capital italian, care activează în industria ușoară, alimentară, în construcții și în alte domenii.

Moldovagaz va asigura cu gaze consumatorii deserviți de către Cantgaz

Licența SRL Cantgaz a fost suspendată pe o perioadă de trei luni printr-o hotărâre adoptată de către Consiliul de Administrație al Agenției Naționale de Reglementare în Energetică. Întreprinderile Moldovagaz a fost obligată să asigure cu gaze naturale, timp de patru luni, consumatorii deserviți de către Cantgaz. Moldovagaz menționează într-un comunicat de presă că a început activitățile de furnizare a gazelor naturale către consumatorii deserviți de către Cantgaz. Potrivit hotărârii adoptate de către ANRE, suspendarea licenței firmei Cantgaz a avut la bază demersurile furnizorului național privind deconectarea Cantgaz de la rețeaua de gaze, ca urmare a neexecutării obligațiunilor contractuale. Totodată, administrația raionului Cantemir a înaintat demersuri către ANRE prin care a informat că a fost întreruptă furnizarea gazelor naturale în regiune întrucât Cantgaz se află în imposibilitate de a presta servicii. Printr-o hotărâre aprobată la 29 septembrie de către ANRE, furnizorului național Moldovagaz i-a fost impusă obligația de a asigura furnizarea de ultimă opțiune cu gaze naturale a consumatorilor care și-au pierdut furnizorul în anumite circumstanțe.

Certificatele eliberate pentru produsele agroalimentare vor fi recunoscute pe piața UE

Certificatele eliberate pentru produsele agroalimentare vor fi recunoscute pe piața europeană, iar producția ecologică va fi exportată mai ușor în UE. În acest sens, Guvernul a aprobat proiectul Legii privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea produselor ecologice. Documentul prevede recunoașterea la nivel internațional a autorităților de certificare din Republica Moldova. Totodată, organismele de certificare internaționale acreditate în UE nu vor mai fi obligate să se reacrediteze și în Republica Moldova. Acest fapt va permite producătorilor să acceseze subvențiile chiar dacă își certifică producția la autoritățile internaționale. Până în prezent, de subvenții beneficiau doar producătorii care apelau la autoritățile naționale. Proiectul stabilește normele aplicabile producției ecologice. Astfel, nu este permisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri), a fertilizatorilor pentru sol și a altor produse contraindicate în agricultura ecologică. Produsele etichetate ca fiind ecologice vor conține cel puțin 95% de ingrediente bio. Pentru a crește astfel de produse, agricultorii vor folosi doar semințele obținute prin metode organice, iar ulterior produsele eco vor fi păstrate separat de cele neecologice. În Republica Moldova activează 136 de companii specializate în cultivarea produselor ecologice. Anul trecut, în țările membre UE au fost exportate circa 52 de mii de tone de produse certificate ecologic.

● JOI, 15 noiembrie

Republica Moldova și Romania vor să renunțe la tarifele de roaming

Republica Moldova și România au inițiat negocierile pentru semnarea unui acord interguvernamental care prevede că cetățenii din ambele state vor putea vorbi la telefon fără a achita tarifele de roaming. Odată cu intrarea în vigoare a acordului, cetățenii din ambele țări, care călătoresc ocazional în statul vecin, vor avea acces la serviciile de roaming pentru apeluri și SMS la tarife naționale, iar tariful pentru navigarea pe internet va fi micșorat etapizat până în anul 2022, conform procedurilor stabilite la nivel european.

Cetățenii străini nu vor putea cumpăra terenuri agricole sau din fondul forestier

Terenurile cu destinație agricolă, dar și cele din fondul forestier vor putea fi cumpărate și vândute doar de către cetățenii Republicii Moldova. Persoanele străine, în cazul în care vor deveni proprietari prin moștenire, vor fi obligați să le vândă în termen de un an. Aceste prevederi au fost incluse în noul Cod Funciar, aprobat de Guvern. Dreptul asupra terenului va fi înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile. Noul Cod Funciar include și o nouă clasificare a terenurilor în funcție de destinația acestora. Astfel, terenurile se clasifică în: terenuri cu destinație agricolă, cu destinație specială, terenuri din fondul forestier, din fondului apelor, terenuri pentru construcţii și amenajări și terenuri destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală. Controlul asupra utilizării și protecției terenurilor publice și private va fi preluat de autoritățile publice locale. Pentru soluționarea problemelor terenurilor nelucrate sau abandonate, noul Cod Funciar prevede posibilitatea de transmitere a acestora în arendă autorităților publice locale pe un termen de minimum cinci ani. Dacă un teren agricol nu este prelucrat mai mult de doi ani, primăria va deschide un cont special unde va transfera 70% din plata arendei proprietarului, celelalte 30% vor rămâne pentru cheltuielile administrative.

Companiile mici din sectorul automotive sunt încurajate să se asocieze cu cele mari

Existența în Moldova a 15 companii în sectorul automotive, cu 15 mii de angajați, 400 de milioane de euro exporturi și salarii competitive demonstrează un rezultat dorit atât de autorități, cât și de aceste companii ca sector al economiei. Declarația a fost făcută de premierul Pavel Filip în deschiderea conferinței internaționale „Moldova Automotive Days 2018”, care se desfășoară în perioada 15-16 noiembrie, la Chișinău. „Industria automotive ne ajută să ajungem la ce ne-am propus: creșterea salariilor, mărirea numărului locurilor de muncă, bunăstare și o economie puternică”, a declarat premierul. Pavel Filip a menționat că, în ultimii trei ani, s-au asigurat facilități pentru agenții economici din sector, precum: reducerea actelor permisive de la peste 400 la 150, reducerea instituțiilor cu funcție de control de la 60 la 13, facilitarea procedurii de obținerea a permiselor de muncă pentru străini și lansarea ghișeul unic. Automotive Cluster Days reprezintă o platformă pentru stabilirea conexiunilor reciproc avantajoase dintre companiile multinaționale producătoare de componente auto și potențialii furnizori locali și internaționali din industria automotive. Evenimentul a reunit peste 200 de furnizori locali din industria automotive, rezidenți ai Zonei Economice Libere Bălți, dar și reprezentanți ai companiilor internaționale din domeniu.

Înțelegerile Comisiei moldo-române de colaborare economică

Mai multe proiecte sociale și economice de importanță strategică au fost discutate în cadrul celei de a XI-a reuniuni a Comisiei interguvernamentale moldo-română de colaborare economică. Construcția unei linii de cale ferată de ecartament european de la Ungheni până la Chișinău, implementarea roaming-ului la tarife naționale între Republica Moldova şi România şi proiectul privind construcția podului rutier peste râul Prut în regiunea Ungheni sunt proiecte prioritare ce urmează să fie realizate de către cele două state. Ministrul economiei și infrastructurii de la Chișinău, Chiril Gaburici, a apreciat relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România, menționând că statul vecin este partenerul economic numărul unu al Moldovei. „România se situează pe locul 1 între partenerii cu care Moldova are relații comerciale, atât la exporturi, precum și la importuri, deținând o pondere de 19,3% , dintre care la exporturi – circa 28,7% din totalul exporturilor moldovenești, iar la importuri – 14,9%”, a comunicat ministrul. Chiril Gaburici a mai spus că urmează să fie realizate în continuare proiecte menite să asigure independența energetică, și anume extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău. Alte proiecte vizează conectarea Republicii Moldova la rețeaua electrică europeană. Totodată, este preconizată realizarea unui proiect care să conecteze mai multe raioane din jurul Ungheniului  la reţeaua de apă potabilă din România. Ministrul s-a referit și la alte proiecte pe care România le-a finanțat în Moldova, apreciind contribuția României în realizarea proiectului de reparație a grădinițelor, proiectul SMURD, dar și alte proiecte.

● VINERI, 16 noiembrie

Termenul limită de desfășurare a activităților de comerț în baza patentei, prelungit

Termenul limită de desfășurare a activităților de comerț cu amănuntul în baza patentei va fi prelungit cu încă un an, până pe 31 decembrie 2019. Modificări în acest sens au fost votate în primă lectură în ședința Parlamentului din 16 noiembrie. Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, a declarat în plenul Parlamentului că, din ianuarie 2017 până în septembrie 2018, de la patentă la activitatea independentă au migrat peste 1500 de antreprenori persoane fizice care desfășoară comerț cu amănuntul. În septembrie anul curent, mai erau valabile peste 9000 de patente. Patenta trebuia să fie interzisă încă în 2017, dar termenul a fost extins repetat, în condițiile în care procesul de migrare la activitatea independentă este lent. Autoritățile au elaborat un șir de măsuri care urmează să fie întreprinse pe parcursul anului 2019, în scopul încurajării trecerii la activitatea independentă.

● SÂMBĂTĂ, 17 noiembrie

Al doilea apel de acordare în avans a subvențiilor în agricultură s-a încheiat

Optsprezece femei și zece tineri fermieri au depus dosarele în cadrul celui de-al doilea apel al programului de acordare în avans a plăților pentru proiecte de antreprenoriat. Examinarea dosarelor va începe în scurt timp. Subvențiile solicitate sunt în sumă de 15,6 milioane de lei, din totalul de 45 de milioane de lei alocați în acest sens din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. 13 dosare vizează înfiinţarea de culturi nucifere, alun şi prun. Prin intermediul a şase dosare depuse se solicită acordarea de subvenţii pentru procurarea de familii de albini şi utilaj specializat de producere a mierii. Altele trei dosare se referă la utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor pentru creşterea de capre şi vaci. Încă trei dosare vizează investiţii în construcţia serelor, iar altele trei – dezvoltarea infrastructurii post-recoltare şi procesare a fructelor, legumelor și al cărnii. Investițiile în domeniile date ar urma să genereze peste 70 locuri noi de muncă. La începutul săptămânii, şapte tineri fermieri și 20 de femei cu afaceri în agricultură au primit certificate care prevăd acordarea în avans a subvențiilor în cadrul primului apel. Suma nevalorificată în urma celor două apeluri este de peste 16 de milioane de lei.

Platformă de colectare a legumelor în Dubăsarii Vechi

O platformă pentru colectarea legumelor a fost construită în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, localitate cunoscută în special pentru plantațiile extinse de roșii. Tirurile care vin în localitate pentru a colecta legumele producătorilor și a le exporta vor staționa într-un loc special amenajat, iar procesul de colectare va avea loc sub supravegherea organelor de control. Platforma a fost construită în cadrul Proiectului „Migrație și Dezvoltare Locală”, realizat de PNUD Moldova. Pe viitor, se preconizează deschiderea unei case de sortare și ambalare. În sezonul roșiilor, pe platformă vor staționa câte două-trei tiruri pe zi. Platforma va activa non-stop. Cu timpul, Primăria vrea să transmită platforma asociației de producători, care să o folosească și pentru activități curente. Construirea platformei a acostat 700 de mii de lei, majoritatea baniloir fiind alocați de PNUD, cu cofinanțări ale Primăriei din Dubăsarii Vechi, Consiliului raional și Asociației de băștinași din Dubăsarii Vechi. În Dubăsarii Vechi sunt aproximativ 1500 de familii, 800 dintre care cultivă roșii.