● LUNI, 12 mai

Fermierii anunţă că vor organiza proteste dacă guvernarea nu va îndeplini câteva cerinţe 

Organizaţiile de fermieri anunţă că vor picheta Guvernul Republicii Moldova, dacă nu vor fi îndeplinita câteva cerinţe. Într-o conferinţă de presă, reprezentanţii organizaţiilor au cerut ca în două săptămâni să fie publicată în Monitorul Oficial Strategia Naţională de Dezvoltare a Agriculturii şi să fie aprobate modificările ce ţin de reglementarea pieţei produselor petroliere. Fermierii îşi propun să organizeze acţiunea de protest pe 28 mai. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor (FNFM), Valeriu Cosarciuc, a spus că Guvernul a aprobat pe 12 martie Strategia, însă aceasta nu a intrat în vigoare nici până acum, după două luni. Potrivit lui Valeriu Cosarciuc, după aprobarea de către executiv a Strategiei, documentul urma să fie semnat de către trei ministere, printre care şi Ministerul Economiei care, decomandată, nu şi-a pus semnătura. Preşedintele Federaţiei spune că la mijloc ar sta interese privind repartizarea fondurilor europene.

Procesul de divergenţă dintre economia din dreapta şi cea din stânga Nistrului continuă 

Indicele de convergenţă a economiei de pe cele două maluri ale Nistrului şi-a continuat dinamica negativă, începută în 2013, fiind cauzată de performanţele mai modeste ale economiei transnistrene în raport cu cea din dreapta Nistrului. Conform indicelui calculat de Centrul Independent Analitic Expert-Grup, în particular, divergenţa s-a accentuat în urma comprimării, pe parcursul anului 2013, a activităţii industriale (-17,7%), fapt ce a determinat şi reducerea activităţilor de export (-15%). Potrivit publicaţiei „Realităţi nistrene”, în partea dreaptă a Nistrului, indicele producţiei industriale a avansat cu 6,8%, iar volumul exporturilor de bunuri a crescut cu 11%. Totodată, reducerea cererii pentru resurse energetice, alte materii prime, precum şi a consumului final din regiune, a condiţionat reducerea importurilor. Pe de altă parte, procesele respective au fost atenuate şi de anumite tendinţe de convergenţă. Astfel, volumul producţiei agricole în regiunea transnistreană a crescut, în 2013, cu 85%, fiind o rată de circa 2 ori mai mare comparativ cu evoluţia din dreapta Nistrului.
Economia transnistreană rămâne foarte vulnerabilă la diverse şocuri, atât interne, cât şi externe. În 2013, „produsul intern brut” al regiunii a avansat cu 2,4%, în mare parte datorită creşterii de peste 2,3 ori a valorii adăugate brute în sectorul agricol şi cu 14,8% - în sectorul construcţiilor.

● MARŢI, 13 mai

Roşii din Turcia, infectate cu molia tomatelor, stopate la vamă

Într-un lot de 19 tone de roşii, importate din Turcia şi stopate la vamă, s-a depistat o infecţie cu molia tomatelor. Andrei Balan, şeful Direcţiei coordonarea posturilor la frontieră din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, a comunicat că urmează să fie distrusă o parte din acest lot, care este contaminată. Andrei Balan a precizat că această insectă nu prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor, dar dacă nu ar fi urmărită atent calitatea fructelor şi legumelor importate, ulterior ar fi afectată calitatea produselor crescute în Moldova din cauza dăunătorilor importaţi odată cu loturile din alte state.

Pachet de acţiuni pentru sporirea competitivităţii IT în Moldova 

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC) a propus în cadrul evenimentului Moldova ICT Summit 2014 un pachet de acţiuni, menite să impulsioneze dezvoltarea industriei IT în Republica Moldova. Ministrul TIC Pavel Filip a  spus că această industrie IT(industriia de softuri, programe, aplicaţii,) este una ecologică, nu necesită spaţii, ci doar cunoştinţele omului. Moldova are potenţial  mare de dezvoltare a industriei IT, dar, spre regret, la ora actuală, acesteia îi revine doar 0,8% în formarea PIB, în raport cu 10% contribuţia în ansamblu a domeniului TIC. Astfel, măsurile de intervenţie propuse de MTIC se referă la crearea în Moldova a parcurilor industriale (virtuale) şi aplicarea asupra acelor companii IT, care se vor înregistra în calitate de  rezidenţi ai acestor parcuri, a unui impozit unic, calculat din venitul obţinut de la vânzări. Cota se propune să fie de 12%. Sau poate chiar de 10  la sută.

Miniştrii au semnat Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală 

Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală a fost semnată de toţi miniştrii. În cadrul şedinţei, convocată marţi, 13 mai, a fost definitivat textul Strategiei şi s-au identificat formulările acceptate de reprezentanţii tuturor instituţiilor care au competenţe în dezvoltarea mediului rural. Din textul documentului au fost excluse prevederile potrivit cărora Agenţia de intervenţii şi plăţi în agricultură (AIPA) urma să autorizeze toate plăţile şi să gestioneze toate fondurile pentru dezvoltarea mediului rural. Prin această formulare  reieşea că Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare urma să preia competenţele Ministerului Economiei, ale Ministerului Educaţiei, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Sănătăţii etc.

●MIERCURI, 14 mai

Taxa de 1,5% la exporturile de culturi nucifere a fost eliminată 

La 9 mai au intrat în vigoare modificări la Legea culturilor nucifere, prin care a fost anulată taxa de 1,5% la exportul culturilor nucifere, al produselor derivate din nuci şi al lemnului de nuc. Iniţiativa legislativă de eliminare a taxei este rezultatul discuţiilor purtate de membrii Consiliului Economic al prim-ministrului cu reprezentanţii exportatorilor de produse nucifere. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în urma discuţiilor cu reprezentanţii exportatorilor de produse nucifere, premierul Iurie Leancă a cerut Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Finanţelor şi celui al Economiei să elaboreze un proiect de modificarea cadrului normativ, astfel încât taxa la exportul nucilor să fie eliminată.

● JOI, 15 mai

Dezvoltarea arbitrajului în Moldova este în vizorul unei conferinţe internaţionale 

Conferinţa  internaţională „Arbitrajul în Republica Moldova: realizări și perspective”, care va avea loc la Chişinău vineri, 16 mai, îşi propune să fructifice experienţa acumulată de instituţia arbitrajului timp de 20 de ani de existenţă, dar şi să scoată în evidenţă noi oportunităţi de dezvoltare a acestei metode alternative de soluţionare a conflictelor, se precizează într-un interviu pentru Radio Moldova, acordat de preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional care activează pe lângă Camera de Comerţ și Industrie a Moldovei. „Până în mai 1994, când a fost adoptată de către Parlament Legea cu privire la judecata arbitrală, orice litigiu, izvorât dintr-un contract, semnat între doi agenţi economici sau din niște raporturi civile , dacă părţile nu ajungeau la o înţelegere între ele, atunci trebuiau să se adreseze în instanţa de judecată. Altă cale nu exista. Arbitrajul permite agentului economic sau persoanei o alternativă, iar acest drept de a alege, de avea o alternativă este unul din drepturile importante ale omului”, a  subliniat Postovan.

Un proiect de lege al coaliţiei de guvernământ – respins în Parlament 

Parlamentul nu a putut scuti compania de construcţii „Glorinal” de datoria faţă de bugetul de stat în valoare de circa 25 de milioane de lei. Această companie a efectuat lucrările de restaurare la Mănăstirea Curchi, dar nici statul şi nici mănăstirea nu au avut banii necesari ca să achite costul întreg al lucrărilor. Un proiect de lege care urma să asigure respectarea intereselor ambelor părţi, înaintat de un grup de deputaţi din partidele de la guvernare, nu a fost aprobat, pentru că nu a ajuns un singur vot. Deputaţii comunişti şi liberali nu au susţinut acest proiect de lege afirmând că guvernanţii fie ar încerca să spele bani, fie să acumuleze surse pentru campania electorală. Deputatul liberal-democrat, Veaceslav Ioniţă, a remarcat că „Glorinal” nu a dat în judecată Mănăstirea Curchi pentru datorie, deoarece a considerat că aceasta nu este corect şi nu este creştineşte.

● VINERI, 16 mai

Exporturile moldoveneşti către ţările UE sunt în creştere pronunţată şi au atins 56 la sută din total 

Livrările de mărfuri din Republica Moldova către ţările UE sunt în creştere semnificativă. Astfel, în lunile ianuarie-martie 2014, volumul mărfurilor exportate  pe piaţa comunitară au însumat 318 mln dolari, cu 22,5% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut, deţinând o cotă de56,6% în volumul total al exporturilor moldoveneşti, faţă de 41,1% în perioada similară a anului trecut. Ţările CSI au fost prezente în această perioadă în exporturile moldoveneşti cu o  cotă de 31,6% (180 mln dolari), faţă de 41,8% în ianuarie-martie 2013. Majorări ale exporturilor au fost înregistrate în Italia, Germania, România, Bulgaria, Elveţia, Austria, Kazahstan. Totodată, în Federația Rusă, Turcia, Ungaria volumele de export au fost în reducere.

ANRCETI recomandă furnizorilor să publice mai multe informaţii utile consumatorilor 

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) recomandă furnizorilor de servicii publice de comunicaţii electronice să folosească mai activ paginile sale de internet pentru a-şi onora obligaţiile de informare a consumatorilor finali despre serviciile pe care le prestează. Această recomandare are la bază prevederile Regulamentului cu privire la furnizarea serviciilor publice de comunicaţii electronice care stabileşte un set de obligaţii pentru furnizori privind informarea utilizatorilor finali. Potrivit unui comunicat de presă al ANRCETI, regulamentul obligă furnizorii să ofere gratuit publicului informaţii detaliate, clare şi actualizate despre preţurile şi tarifele la serviciile prestate, precum şi despre condiţiile de furnizare şi utilizare a acestor servicii. Conform aceluiaşi act normativ, furnizorii urmează să publice contractul cu clauzele contractuale standard. În acelaşi timp, furnizorii au obligaţia să facă publice orele de audienţă a utilizatorilor finali şi să organizeze audienţa acestora pe chestiuni ce ţin de furnizarea serviciilor.

Moldova trebuie să convingă Rusia că are şi alte alternative pentru comerţ, experţi germani 

Autorităţile moldoveneşti urmează pe cale diplomatică, dar insistent, să explice Rusiei că are alternative pentru exportul de produse, dar şi de forţă de muncă, dacă aceasta decide să întrerupă relaţiile comerciale cu Moldova. Mai mult chiar, Chişinăul trebuie să negocieze cu UE cote pentru potenţiali migranţi moldoveni ca forţă de muncă, pentru a demonstra ruşilor că dacă renunţă la muncitorii moldoveni aceştia au unde merge, iar ţara nu va avea de suferit. Despre aceasta au comunicat membrii Echipei Economice Germane Moldova (GET Moldova) la un briefing organizat împreună cu Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Ricardo Giucci, şeful Echipei Economice Germane Moldova, a remarcat pentru jurnalişti că Republica Moldova are o economie deschisă, iar amplasarea geografică este benefică din punct de vedere economic pentru ţară. În opinia sa, ideal pentru Moldova ar fi să păstreze liberul schimb cu statele care intenţionează să formeze Uniunea Vamală, ţara având deja acorduri în acest sens, şi să înceapă liberul schimb cu UE după semnarea Acordului de Asociere. Ricardo Giucci spune că nici economic şi nici tehnic relaţiile comerciale cu pieţele din Est nu înseamnă excluderea relaţiilor de acest gen cu pieţele din Vest.

Chişinăul poate cere majorarea cotelor de fructe exportate în UE, economist german 

Autorităţile de la Chişinău trebuie să insiste asupra majorării cantităţii de fructe moldoveneşti ce vor putea fi exportate pe piaţa UE după crearea Zonei de comerţ liber. Expertul economist al Echipei Economice Germane Moldova, Jörg Radeke, a menţionat că până când Acordul de asociere cu UE nu a fost semnat e de părere că autorităţile ar putea negocia asupra cotelor exportului de fructe, mai ales în contextul situaţiei regionale. Expertul s-a expus în cadrul unui briefing organizat de către Echipa Economică Germană Moldova împreună cu Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Economistul a menţionat că domeniul exportului de fructe este în pericol în caz că Rusia decide să rupă orice relaţii comerciale cu Moldova după ratificarea Acordului de Asociere cu UE. Fructele moldoveneşti sunt exportate în proporţie de 90 la sută pe piaţa rusească. În acelaşi timp, cotele de fructe ce vor putea fi exportate în UE după crearea Zonei de comerţ liber nu acoperă volumul de fructe absorbit acum de piaţa Federaţiei Ruse.

Fiscul se vrea modernizat şi eficientizat 

Sporirea eficienţei Serviciului Fiscal de Stat (SFS) prin conformarea voluntară a contribuabililor și stabilirea unei relaţii normale de conlucrare  cu agenţii economici  - acestea au fost obiectivele pe care ne-am propus să le realizăm și la care lucrăm și în prezent, a menţionat șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS) Ion Prisăcaru, prezentând rezultatele activităţii pe parcurs de un an de când a fost numit în această funcţie. Prisăcaru a spus că ani la rând  SFS a fost o instituţie de control, a cărei activitate se baza pe aplicarea sancţiunilor asupra acelor contribuabili, care nu-și îndeplineau obligaţiile constituţionale și se eschivau de la plata impozitelor. Prisăcaru a evidenţiat printre aspectele modernizării simplificarea procedurilor de administrare fiscală, înlesnirea procedurii de acordare a soluţiilor fiscale individuale anticipate, majorarea spectrului de servicii fiscale oferite contribuabililor, inclusiv servicii electronice.

● SÂMBĂTĂ, 17 mai

Moldova poate face faţă unei eventuale expulzări a migranţilor din Rusia, expert german 

Republica Moldova poate face faţă unei eventuale decizii a Federaţiei Ruse de a expulza migranţii moldoveni. Într-o astfel de decizie sunt şi anumite beneficii precum revenirea forţei de muncă în ţară, care acum se confruntă cu deficitul acesteia. De această părere este economistul David Saha, expert al Echipei Economice Germane Moldova, care s-a exprimat în cadrul unui briefing organizat în parteneriat cu Centrul Analitic Independent Expert-Grup. David Saha a precizat că Republica Moldova încă este printre statele în care o parte din PIB este formată de remitenţele trimise de emigranţii de peste hotare. 60 la sută din toate remitenţele vin din Federaţia Rusă, ceea ce înseamnă circa 1,5 miliarde de dolari anual. Expertul a făcut un calcul în cazul că Rusia ar renunţa la o parte din muncitorii moldoveni şi a menţionat că dacă scade valoarea remitenţelor cu 10% aceasta înseamnă un minus de 150 milioane de dolari în ţară, însă nu şi un efect prea mare asupra PIB-ului.