● LUNI, 11 septembrie
La fabrica de zahăr din Drochia va fi instalată o centrală electrică pe bază de biogaz
La fabrica de zahăr din oraşul Drochia în viitorul apropiat va fi instalată o centrală electrică de cogenerare, care va funcţiona pe bază de biogaz. Anunţul l-a făcut premierul, Pavel Filip, duminică, 10 septembrie, în cadrul unei vizite la fabrica de zahăr, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la fondare a acesteia. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, premierul a spus că investiția dată va poziţiona întreprinderea în rândul liderilor „energiei verzi” din Moldova. Pavel Filip a felicitat colectivul întreprinderii, menţionând faptul că fabrica este un exemplu de investiţie care a generat succes. Premierul a spus că întreprinderea este o dovadă de utilizare eficientă a potențialului ţării noastre în industria agro-alimentară, generând valoare adăugată însemnată, locuri de muncă și susținând economia locală. „Întreprinderea reprezintă un model pentru alţi agenţi economici din mai multe puncte de vedere. Aţi reuşit să combinaţi tradiţiile vechi cu cele moderne. Fabrica mai este şi un model de investiţie străină pentru Republica Moldova”, a spus Pavel Filip.
● MARŢI, 12 septembrie
A fost constituită prima Frăție a vinurilor și gastronomiei moldovenești peste hotare
La inițiativa cetățenilor Republicii Moldova din Portugalia a fost constituită „Frăția de enologie și gastronomie moldovenească”. Evenimentul s-a desfășurat în incinta Palatului Marques de Pombal din orasul Oeiras, Portugalia și a fost organizat cu scopul promovării la cel mai înalt nivel a vinurilor și gastronomiei Republicii Moldova în Portugalia. Potrivit unui comunicat de presă al Biroului relații cu diaspora, ideea de a constitui Frăția aparține soților Simion și Viorica Croitoru, reprezentanți ai diasporei, promotori ai vinurilor moldovenești în Portugalia. La baza constituirii Frăției moldovenești a stat Confraria de Carcavelos, importantă asociație de promovare și realizare a politicii economice de promovare a vinurilor în Portugalia.
● MIERCURI, 13 septembrie
Guvernul acceptă Protocolul adițional 5 CEFTA
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind acceptarea Protocolului adițional 5 de aderare și amendare la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA). Prin acest acord, Republica Moldova și-a asumat simplificarea procedurilor vamale, precum și reducerea formalităților impuse comerțului cu țările membre. Decizia privind lansarea Protocolului adițional 5 va aprofunda aceste facilități și va oferi altele. Inclusiv, vor fi simplificate inspecțiile de frontieră, va fi impulsionat schimbul de informații între țările membre. Protocolul prevede și recunoașterea reciprocă a operatorilor economici autorizați (AEO).
SUA oferă suport Moldovei în creşterea comerţului şi a investiţiilor
Executivul a inițiat negocieri pentru aprobarea semnării celui de-al doilea amendament la Acordul de asistenţă privind obiectivul de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creşterea comerţului şi a investiţiilor în sectoarele-cheie, semnat la Chişinău la 28 septembrie 2016. Amendamentul prevede majorarea valorii totale a Acordului de asistenţă cu 2,28 milioane de dolari SUA, suma totală a fondurilor ajungând la 13 milioane de dolari SUA.
● JOI, 14 septembrie
Vasile Luca: UE a devenit o piață atractivă și deja tradițională pentru vinurile moldovenești
După embargourile impuse de Federația Rusă în 2006 și 2013, Uniunea Europeană a devenit o piață atractivă și deja tradițională pentru vinurile moldovenești. Declarația a fost făcută de viceministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Vasile Luca, în cadrul unui club de presă. Potrivit lui, cerințele pieței europene au necesitat eforturi suplimentare din partea vinificatorilor: „Eforturile au fost depuse de vinificatorii care au reușit să-și relanseze activitățile, deși în acest proces de adaptare la noile condiții mulți dintre ei au falimentat, mulți specialiști de calitate au plecat peste hotare, însă noi împreună am reușit până la urmă”. Vasile Luca a menționat că, încă înainte de semnarea Acordului cu Uniunea Europeană, legislația națională în domeniu a fost armonizată la cerințele și reglementările europene, ceea ce a reprezentat și un stimul pentru producători de a-și diersifica piețele, punând accent pe calitate și mai puțin pe cantitate.
Sectorul vitivinicol a renăscut, deoarece s-a implicat activ în relansarea sa proprie, opinii
Cele două embargouri impuse de Federația Rusă în 2006 și 2013 au determinat o recensiune profundă a sectorului vitivinicol și o reducere de trei ori a exportului vinurilor, reducere care a cauzat prejudicii considerabile. În 2015-2016, datorită unui parteneriat public-privat, s-a reușit înregistrarea unei ușoare învigorări a încasărilor în domeniu, dar și scurgerea stocurilor istorice. Despre dezvoltarea industriei vitivinicole în perioada post-embargouri au discutat reprezentanții sectorului vitivinicol din Republica Moldova în cadrul unui club de presă. Viceministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Vasile Luca, a remarcat că ecoul șirurilor de embargouri impuse de Federația Rusă se resimt și astăzi. Cu toate acestea, sectorul vitivinicol a „renăscut”, deoarece s-a implicat activ în relansarea sa proprie, a apărut prteneriatul public-privat și a fost creat Oficiul Național al Viei și Vinului. Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, a menționat că în anul 2006 când a fost introdus primul embargou, sectorul privat, după o euforie de vânzări pe piața rusă a ajuns în panică, pentru că 90% din piața vinurilor mldovenești s-a evaporat timp de o noapte. „Sectorul privat era enervat, era în panică, ei nu se ascultau unii pe alții șinimeni nu aveam nicio oluție. Pe de altă parte, era sectorul public care era preocupat de alte acțiuni decât să ne punem toți împreună să rezolvăm problemele. Dialogul nu reușea. Trebuia cineva să conducă acest dialog, o terță parte, și această terță parte a fost proiectul de competitivitate care ne-a apropiat”, a spus el.
● VINERI, 15 septembrie
Agenții imobiliari cer elaborarea cadrului normativ care să le reglementeze activitatea
În Republica Moldova nu există un cadru normativ care ar reglementa activitatea agenților imobiliari, neajuns care îi împiedică pe aceștia să activeze legal în domeniu. Declarația a fost făcută de reprezentanta Uniunii Agenților Imobiliari din Moldova, Victoria Nonii, în cadrul unei discuții offline. „Rolul unui agent imobiliar este să facă legătura dintre un vânzător și un cumpărător de apartament, să zicem, și să satisfacă dorințele ambelor părți. Doar că vânzătorul nu dorește ca în contractual de vânzare-cumpărare să fie indicat prețul real al apartamentului, ci indică prețul cadastral care este de 2-3 ori mai mic. Corespunzător, la notar, în procesul de vânzare –cumpărare, ambii nu indică prețul de piață a imobilului, ci cel cadastral, plătind impozite din prețul cadastral și nu cel real”, a spus Victoria Nonii.
Găgăuzia este una dintre regiunile cu o dezvoltare accelerată, prim-viceguvernator
Zona economică din Comrat, în cadrul căreia și-a exprimat intenția să activeze compania japoneză Fujikura, ar putea deveni cea mai de perspectivă din Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru portalul gagauzvedomosti.md, prim-viceguvernatorul Găgăuziei, Vadim Ceban, a declarat că acesta este un proiect inovativ, care a stârnit multe discuții. Vadim Ceban a menționat că suprafața de producere a companiei Fujikura va constitui între trei și cinci hectare de pământ din parcul industrial de la Comrat. „Pentru organizarea acestuia am muncit un an întreg. A trebuit să convingem investitorii, să-i interesăm. Și toate structurile de stat s-au implicat în acest proces rapid și responsabil”, a notat Vadim Ceban.
Volumul vânzărilor serviciilor de comunicații electronice în trimestrul II, în creștere
În trimestrul II, volumul cumulat al vânzărilor de servicii în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie, internet, difuzare și retransmisie a programelor audiovizuale) a constituit 1,6 miliarde de lei. Volumul este în creștere cu 5,2% faţă de primul trimestru, însă în descreștere cu 2,5% față de perioada similară a anului trecut. Datele se conțin într-un raport publicat pe pagina Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice şi Tehnologia Informației (ANRCETI). Cea mai mare creștere a vânzărilor, în comparație cu trimestrul doi al anului trecut, de peste 30%, a fost atestată pe piața serviciilor de acces la internet mobil, unde au fost realizate vânzări în sumă de peste 220 de milioane de lei. Veniturile realizate din vânzarea serviciilor de internet la puncte fixe au sporit cu 11,1% și au alcătuit 303,1 milioane de lei. Pe celelalte trei segmente de piață, telefonie mobilă, telefonie fixă și difuzarea şi retransmisia programelor audiovizuale, a fost înregistrat un trend descendent al volumului de vânzări. Vânzările serviciilor de telefonie fixă au scăzut cu 23,2% și au însumat 177 milioane de lei. Cele ale serviciilor de difuzare și retransmisie a programelor audiovizuale au scăzut cu 8,6% și au alcătuit 63,1 milioane lei. Iar cele ale serviciilor de telefonie mobilă s-au diminuat cu 2,3% și au constituit 854 de milioane de lei.
Produsul Intern Brut, în creștere
În trimestrul II, Produsul Intern Brut (PIB) s-a majorat cu 2,5% față de același trimestru din 2016 și a constituit 34,2 miliarde de lei. La creșterea PIB au contribuit, cu 1,5%, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, transportul și depozitarea, activitățile de cazare și alimentație publică. O contribuție de 0,2% au avut-o construcțiile.
● SÂMBĂTĂ, 16 septembrie
Veniturile şi cheltuielile populaţiei sunt în creştere, BNS
În trimestrul II al anului curent, veniturile populaţiei au constituit în medie 2227 de lei lunar per persoană, în creştere cu 9,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS). Câştigurile din activitatea salarială sunt cea mai importantă sursă de venit a populaţiei, contribuind în proporție de 43,2% la formarea veniturilor. Urmează prestațiile sociale, care au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 22%. Transferurile băneşti din afara ţării – 17,7%, iar câştigurile obţinute din activităţile agricole şi non-agricole reprezintă 13,8%.
FAO și-a reiterat susținerea în dezvoltarea agriculturii din Moldova
Organizația pentru Alimentație şi Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și-a reiterat disponibilitatea de a susține, în continuare, dezvoltarea și sustenabilitatea agriculturii din Republica Moldova. În cadrul unei întrevederi cu ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Vasile Bâtca, reprezentanții FAO au reiterat că Republica Moldova reprezintă o prioritate în baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizația pentru Agricultură şi Alimentație a Națiunilor Unite privind instituirea unei Reprezentanțe FAO în Republica Moldova semnat în aprilie 2014. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, pe parcursul ultimilor trei ani, Republica Moldova a beneficiat de expertiză şi asistență tehnică din partea FAO în valoare totală de circa două milioane de dolari pentru fortificarea sectorului, inclusiv îmbunătățirea legislației și a siguranței alimentelor. „Suntem recunoscători pentru suportul acordat și avem siguranța unei colaborări eficiente în continuare”, a menționat Vasile Bâtca, în cadrul dialogului cu reprezentanții FAO.