● LUNI, 11 august
Contribuabili vor imprima ei înşişi documentele primare cu regim special
Plătitorii de impozite vor căpăta dreptul să imprime pe hârtie fără însemne de protecție documente primare cu regim special, cu excepția facturii de expediție, facturii fiscale și a anexelor la ele. Anterior, aceste documente erau tipărite centralizat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Într-o emisiune la Radio Moldova, ea a spus că în lista acestor documente se înscriu foile de parcurs pentru autoturisme, autocamioane și autobuze, chitanța de recepție a plăților fiscale(1-SF),chitanța de recepție a plăților nefiscale(2-SF), actul de achiziție a serviciilor de locațiune și a cheltuielilor aferente,actul de achiziție a mărfurilor,bonul de plată și borderoul de achiziție a laptelui.
Petiţiile la ANRE pot fi depuse online
Consumatorii care doresc să obţină informaţii de interes public sau să adreseze o petiţie la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) o pot face direct de pe pagina web oficială a instituţiei, completând la calculator sau alt dispozitiv ce asigură accesul la Internet formularul pentru solicitări de informaţii şi, respectiv, formularul pentru petiţii online. Aceasta este doar una din oportunităţile oferite de noua versiune a site – ului www.anre.md lansată pe 11 august. Versiunea modernizată a site-ului ANRE a fost lansată în ziua când autoritatea de reglementare aniversează 17 ani de la înfiinţare. Directorul ANRE, Sergiu Ciobanu, a spus că prin reînnoirea paginii sale web Agenţia şi-a propus să asigure o transparenţă mai mare a activităţilor sale, implicarea părţilor interesate în procesul decizional şi sporirea gradului de accesibilitate a cetăţenilor la informaţiile şi datele de interes public din domeniul energetic.
Pârgii fiscale menite să dinamizeze piaţa financiară nebancară
Comisia Naţională a Pieţei Financiare a propus mai multe pârgii fiscale care să contribuie la dezvoltarea unor segmente ale pieţei financiare nebancare. Astfel, pe segmentul asigurărilor este necesar a diversifica tipurile de asigurări, a menţionat vicepreşedintele CNPF Iurie Filip. În prezent, circa 70 la sută dintre acestea revin asigurărilor în domeniul transporturilor, inclusiv asigurările auto obligatorii de răspundere civilă. Pe de altă parte, sunt slab dezvoltate asigurările de bunuri, de viaţă şi de sănătate. „În unele ţări europene, precum Cehia, Slovacia, Ţările Baltice sumele direcţionate, de exemplu, pentru asigurările de viaţă sunt deductibile, asupra lor nu este aplicat impozitul pe venit. În Cehia suma este 400 de euro, în alte ţări suma deductibilă nu este limitată, dar asigurările urmează să fie încheiate pe o anumită perioadă de timp, de exemplu , pe 10 ani”, a menţionat Iurie Filip.
● MARŢI, 12 august
3 licenţe noi pentru un furnizor de telefonie mobilă
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) a eliberat companiei Moldcell trei licenţe în scopul furnizării reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii mobile celulare terestre. Noile licenţe au fost eliberate pe un termen de 15 ani, cu începere din 6 noiembrie 2014. Potrivit unui comunicat de presă al ANRCETI, resursele obţinute vor da posibilitate companiei Moldcell să dezvolte reţeaua mobilă de bandă largă 4G şi să asigure o acoperire mai bună a teritoriului şi populaţiei cu semnal radio emis.
Măsuri de sprijinire a producătorilor de fructe
În şedinţa de mâine, 13 august, a Guvernului urmează să fie aprobată o decizie privind oferirea compensaţiilor producătorilor de fructe care suportă pierderi importante în legătură cu embargoul impus de către Federaţia Rusă. Anunţul a fost făcut de către premierul Iurie Leancă, după o şedinţă cu producătorii. Premierul a menţionat, după şedinţă, că executivul se află în dialog cu partenerii externi pentru a orienta programele lor de suport a agriculturii spre investiţii în infrastructura de depozitare a fructelor şi legumelor. „Obiectivul cel mai important este să fie depăşită această criză, dar ne gândim şi la anul viitor, ca să nu fie repetată această situaţie”, a declarat Iurie Leancă.
●MIERCURI, 13 august
Guvernul instituie Consiliul pentru Competitivitate
Guvernul urmează să aprobe în şedinţa din 13 august, instituirea Consiliului pentru Competitivitate şi să aprobe componenţa acestuia. În calitate de preşedinte al consiliului este propus viceprim-ministrul Adrian Candu, ministru al economiei. Vicepreşedinte urmează să fie desemnat Tudor Copaci, viceministru al economiei, iar secretar – Dona Şcola, directorul MIEPO. Consiliul va analiza semestrial rapoartele prezentate de către ministere şi alte autorităţi, rezultatele obţinute în implementarea acţiunilor stabilite în Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii, aprobată la 14 ianuarie 2014.
Călătorii Air Moldova vor fi serviţi cu mere autohtone
Compania „Air Moldova” va oferi pasagerilor curselor sale mere, procurate de la pomicultorii autohtoni. Decizia a fost luată ca urmare a deciziei Rusiei de a interzice importul de fructe moldoveneşti. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, prin această acţiune Air Moldova şi-a propus să susţină producătorul autohton să îşi vândă produsele pe piaţa internă a ţării. Produsele procurate vor fi oferite pasagerilor la toate cursele Air Moldova, începând cu data de 18 august.
ANSA avertizează despre riscul de pestă porcină
Agenţia Naţională pentru Securitatea Alimentelor (ANSA) avertizează despre riscul de pestă porcină africană. Pentru aceasta boală nu există tratament şi nici vaccin eficient. De aceea, toate animalele suspectate că au contractat boala vor fi omorâte şi arse, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat la preţul de piaţă al animalelor. Medicul-veterinar Arcadie Motruc a precizat că boala nu este periculoasă pentru oameni, însă animalele bolnave trebuie sacrificate, iar cadavrele arse deoarece boala se răspândeşte foarte repede şi provoacă pagube majore crescătorilor de animale.
Guvernul a aprobat mărimea compensaţiilor pentru producătorii de fructe
Producătorii autohtoni de prune, soiuri timpurii, vor primi o compensaţie de 1,2 lei/kg în scopul diminuării impactului negativ cauzat de restricţiile de import impuse de Federaţia Rusă. Pentru mere compensaţia va fi de 1,5 lei per kg, iar pentru castraveţi şi roşii – 0,8 lei. Decizia a fost aprobată în şedinţa de astăzi, 13 august, a Guvernului. Compensaţia a fost stabilită având în vedere diferenţa dintre costul pentru un kilogram de producţie achiziţionată de fabricile de procesare şi preţul mediu de cost al acesteia. Se estimează că în anul curent vor fi procesate 16 mii de tone de prune, 56 de mii de tone de mere de vară şi de toamnă, şi circa 50 de mii de tone de legume.
Facilităţi fiscale
Până la 1 decembrie 2014, asupra producătorilor de fructe, legume, struguri şi conserve nu va fi aplicată modalitatea de executare silită a obligaţiei fiscale şi altor plăţi la bugetul public naţional. O completare în acest sens în Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului Fiscal a fost aprobată de către Guvern. De această facilitate vor benefica circa 2 mii de agenţi economici.
● JOI, 14 august
Agenţia Medicamentului va elibera acte permisive prin ghişeul unic
Persoanele care practică activitate de antreprenoriat vor putea obţine prin ghişeul unic un şir de acte permisive emise de către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. O decizie în acest sens a fost aprobată de către Guvern. Ghişeul unic este o platformă care permite solicitantului să se adreseze într-un singur punct de recepţionare în vedera eliberării actului permisiv. Prin ghişeul unic vor putea fi solicitate, pe suport de hârtie sau în mod electronic, autorizaţia de fabricare a medicamentelor, autorizaţia de import a medicamentelor, buletinul de analiză (pentru seria neconformă sau falsificată de medicament), certificatul de calitate şi certificatul de înregistrare a medicamentelor, certificatul GMP (regulile de bună practică în fabricaţie) etc.
Un nou pas spre vămuirea electronică
La 1 septembrie, Serviciul Vamal va lansa în două posturi vamale-pilot, Sculeni şi Tudora, procedura de declarare electronică pentru operaţiunile de import. Iar în 2015, toate posturile vamale urmează să implementeze acest sistem. Potrivit autorităţilor, la aplicarea declaraţiilor electronice de import costurile se vor reduce în jumătate. Vor fi excluse cheltuielile legate de tranzitarea mărfurilor de la punctul de frontiera până la terminalul vamal (postul vamal intern), cheltuielile pentru completarea declaraţiei de tranzit cu garantarea obligaţiei vamale. De asemenea, costurile de staţionare în zona de control vamal, de multiplicare a actelor şi de achitate pentru serviciile brokerului vamal.
Premierul îngrijorat de soarta bunurilor proprietate publică, privatizate
Premierul Iurie Leancă a cerut structurilor de resort o analiză a modului de respectare a clauzelor stipulate în contractele de privatizare a bunurilor proprietate publică. Premierul a remarcat că unele obiecte privatizate se află într-o stare deplorabilă şi a amintit de practica returnării bunurilor privatizate în proprietatea statului dacă cumpărătorii nu-şi respectă angajamentele asumate în contractele de vânzare-cumpărare a acestor bunuri. Viceministrul economiei, Octavian Calmâc, a confirmat că unele obiecte privatizate sunt conservate pe o anumită perioadă, altele sunt părăsite şi se deteriorează zi cu zi. „Avem dosare în instanţele de judecată pentru a le reîntoarce patrimoniului public, dar examinarea acestora se tergiversează”, a spus oficialul.
A început recoltarea strugurilor de masă. Autorităţile speră să exporte 70 de mii de tone
În Republica Moldova a început recoltarea strugurilor de masă la scară largă. Spre România a plecat primul TIR cu struguri în ambalaj european. Viceministrul agriculturii, Gheorghe Gaberi, a declarat că se preconizează recoltarea a circa 100 de mii de tone de struguri de masă. 70 de mii de tone vor fi exportate. Membrii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Struguri din Republica Moldova vor exporta strugurii de masă în ambalaj european, care corespunde tuturor standardelor internaţionale. Iurie Leancă a pus ştampila pe primele lăzi cu struguri pentru export. Prima partidă, cu soiuri de struguri albi Arkadia şi roşu Codreanca, este destinată pentru Bucureşti, România.
Cursuri de formare gratuită pentru viitorii antreprenori
Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) şi asociaţia obştească „Fermierul de Sud” organizează cursuri gratuite de instruire a viitorilor antreprenori. Doritorii să se înregistreze trebuie să completeze online formularul de participare, pe site-ul www.odimm.md, cu specificarea localităţii în care ar dori să frecventeze cursurile. Marcela Stratan, specialist în comunicare la ODIMM, a spus că audienţii pot alege un modul sau mai multe, aşa ca: managementul financiar, marketing sau tehnici eficiente de vânzare. Instruirea se desfăşoară timp de 2 zile, în total fiind 21 de ore academice.
A fost semnat Acordul de operare a interconectorului de gaze Iaşi-Ungheni
Întreprinderea de stat „Vestmoldtransgaz” a semnat astăzi, 14 august, la Bucureşti, Acordul de operare pentru punctul de interconectare transfrontalieră cu Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale a României „Transgaz”. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, acordul pune bazele unei colaborări pentru operarea în comun a gazoductului Iaşi – Ungheni, cu lungimea totală de aproximativ 44 de kilometri.
● VINERI, 15 august
Mărcile autohtone alcătuiesc 21,5% din totalul mărcilor înregistrate în Moldova
Mărcile comerciale alcătuiesc cea mai mare parte a obiectelor de proprietate industrială pentru care se solicită protecţie. Pe toată perioada de activitate a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), din 1993 până în prezent, în Moldova au fost depuse peste 100 de mii de cereri de înregistrare a mărcilor, dintre care 21,5 % provin de la solicitanţi naţionali. Vicedirectorul general al AGEPI, Svetlana Munteanu, a spus că înregistrarea unei mărci îi conferă protecţie teritorială faţă de concurenţi. Numărul mare de cereri depuse de către solicitanţii străini, care este în creştere de la an la an, nu trebuie să alarmeze, ci să bucure, deoarece acest fapt denotă că piaţa Republicii Moldova este atractivă din punct de vedere economic şi este regenerabilă şi propice pentru o concurenţă liberă.
Camera de Comerţ şi Industrie se angajează să ajute producătorii de fructe
Camera de Comerţ şi Industrie a demarat un proces de colectarea a ofertelor din partea producătorilor de fructe şi legume din Republica Moldova pentru a-i ajuta să găsească pieţe noi de desfacere. Anunţul a fost făcut de către Sergiu Harea, director al departamentului economie din cadrul CCI în cadrul emisiunii „Loc de dialog” de la postul public Radio Moldova. Sergiu Harea a precizat că procesul de colectare a ofertelor a fost lansat cu scopul de a susține agenții economici afectați de restricțiile la exportul pe piața Federației Ruse, pentru a le promova, inclusiv prin intermediul rețelelor internaționale de marketing.
Comerţul regiunii transnistrene, în scădere
Comerţul regiunii transnistrene este în continuă scădere. Administraţia de la Tiraspol dă vina pe situaţia tensionată din Ucraina, unul dintre partenerii externi importanţi. Potrivit presei din regiunea transnistreană, de la începutul anului, comerţul extern, fără a lua în consideraţie livrările de energie electrică şi producţia Uzinei metalurgice din Râbniţa, a scăzut cu 7% faţă de perioada similară a anului precedent.
Decizie în favoarea producătorilor
Perioadele de întârziere a plăţilor la rambursarea creditelor acordate de către bănci vor fi majorate în medie cu 90 de zile. O decizie în acest sens a Consiliului de Administraţie al BNM a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 august şi va rămâne în vigoare până la finele anului 2015. Decizia vizează împrumuturile contractate de către agenţii economici debitori a căror activitate o constituie cultivarea, prelucrarea, conservarea sau comercializarea fructelor şi legumelor, producţia, prelucrarea, conservarea cărnii şi a produselor din carne, precum şi pentru afacerile din viticultură, vinificaţie şi comerţul cu produsele vitivinicole.
Drumul Hânceşti-Cimişlia intră pentru 2 ani în reparaţii
Segmentul de drum Hânceşti-Cimişlia al traseului naţional R3 intră de astăzi, 15 august, în reparaţii. În următorii doi ani vor fi asfaltaţi 39 de kilometri de drum. Investiţia este de 268 de milioane de lei, bani proveniţi din fonduri europene. La ceremonia de inaugurare a lucrărilor, ministrul transporturilor, Vasile Botnari, a declarat că în 2013 s-a încheiat reabilitarea porţiunii de drum de la Chişinău până la Hânceşti, iar acum lucrările vor continua până la Cimişlia. În 2015 este planificată reabilitarea traseului până în raionul Basarabească.
Comercianţi de lângă piaţă, sancţionaţi
Comercianţi de lângă Piaţa Centrală, din străzile Bulgară, Armenească şi M. Varlaam, s-au ales cu sancţiuni fiscale şi contravenţionale în urma unor verificări ale Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, s-au constat 30 de cazuri de desfăşurare a activităţii de întreprinzător fără înregistrare la Camera Înregistrării de Stat, încălcându-se prevederile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Totodată, a fost constatat şi un caz de efectuare a încasărilor băneşti în numerar în lipsa maşinii de casă şi control, încălcându-se astfel prevederile Codului Fiscal.
Guvernatorul BNM, despre situaţia pe piaţa valutară
Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, consideră că deprecierea uşoară a monedei naţionale din ultimele doua zile, cu 2 bani, nu este motiv de a spune că leul cade din nou. Într-o emisiune la Radio Moldova, guvernatorul a spus că se aştepta la aprecierea monedei naţionale faţă de euro şi dolar încă la începutul lunii iunie, dar s-a întâmplat în iulie-august. „Persoanele care au cumpărat euro la sfârşitul lunii iunie şi început de iulie cu 19,30 lei acum văd deja că au pierdut din acea operaţiune aproape 5%. Eu am avertizat că mulţi dintre ei vor regreta”, a menţionat Dorin Drăguţanu.
● SÂMBĂTĂ, 16 august
Autorităţile oferă puţine subvenţii pentru agricultura ecologică, studiu
Agricultura ecologică se dezvoltă activ în Republica Moldova şi contribuie în mod semnificativ la exporturile agricole globale. În timp ce doar 1,7% din terenuri sunt gestionate reuşit din punct de vedere „organic”, exporturile de produse ecologice reprezintă mai mult de 11% din exporturile agricole. Cu toate acestea, subvenţiile pentru agricultura ecologică, inclusiv pentru segmentul fructe proaspete, sunt limitate. La această concluzie au ajuns autorii Studiului Naţional în agricultura ecologică şi înverzirea agriculturii convenţionale, care va fi făcut public săptămâna viitoare. Potrivit unor informaţii preliminare oferite de PNUD Moldova, în ultimii ani subvenţiile pentru agricultura ecologică au fost la nivelul de 0,7% din totalul fondurilor de subvenţionare, în timp ce subvenţiile pentru utilizarea de îngrăşăminte şi pesticide au fost la nivelul de 12,1%.
Monede noi în stânga Nistrului
Banca centrală din regiunea transnistreană a decis să pună în circulaţie 4 monede noi, cu nominalul de 1, 3, 5 şi 10 ruble transnistrene. Monedele sunt fabricate din materiale compozite, au diferite forme şi culori. Moneda de 1 rublă va fi rotundă şi de culoare galbenă, având pe ea portretul generalului rus Aleksandr Suvorov. Cea de 3 ruble are forma unui pătrat cu colţurile rotunjite, este de culoare verde şi are pe ea portretul arhitectului francez François Sainte de Wollant, inginer în armata rusă, care a semnat mai multe lucrări pe teritoriul din stânga Nistrului.
Mai puţină miere ca anul trecut. Preţurile cresc
Anul acesta, pe întreg teritoriul ţării apicultorii au reuşit să adune 1700-2000 de tone de miere, comparativ cu 3000 de tone anul trecut. Preşedintele Asociaţiei apicultorilor „Apis Mellifera”, Andei Zagareanu, a declarat că preţurile deja sunt în creştere. Condiţiile climaterice au influenţat producerea polenului. Perioada mai secetoasă a afectat în special centrul ţării, unde plantele au fost foarte sărace în polen, aceasta fiind şi cauza pentru care s-a colectat mai puţină miere.
