[● MARŢI, 11 octombrie] [Principalele amendamente fiscale pe anul 2012, dezbătute cu patronatele şi sindicatele] Din 2012 se reintroduce impozitul pe veniturile persoanelor juridice. Cota impozitului va fi de 12%, aşa cum s-a convenit în lunile noiembrie - decembrie 2009, cu anularea facilităţilor fiscale generale şi individuale. Excepţii vor fi făcute pentru zonele economice libere, dobânzile la depozitele bancare şi valorile mobiliare corporative. Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, a prezentat principalele amendamente fiscale pe anul 2012 în cadrul şedinţei Comisiei Naţionale pentru Consultări şi Negocieri Colective (Guvern – Patronate – Sindicate). Oficialul a menţionat că reintroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor a fost determinată de necesitatea de creare a unui echilibru bugetar, prin diversificarea surselor de venituri în modelul de formare a finanţelor publice. Pentru agenţii economici din micul business se introduce un impozit simplificat unic , în mărime de 4% din venitul obţinut din activitatea operaţională. Este vorba de acei agenţi economici care nu vor atinge plafonul de înregistrare benevolă în calitate de contribuabil de TVA − 100 de mii de lei. [● MIERCURI, 12 octombrie] [Peste 67% din cheltuielile bugetului pentru anul viitor vor fi pentru necesităţi sociale] Din totalul cheltuielilor planificate în bugetului public naţional (BPN) pentru anul viitor 67,5% vor fi direcţionate către domeniul social. Ponderea acestor cheltuieli în PIB va constitui 26,5%, a menţionat ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, prezentând într-o şedinţă proiectul Politicii bugetar-fiscale şi proiectul Legii bugetului pe 2012. Cheltuielile de ordin economic vor constitui 14,4% din totalul cheltuielilor bugetului public naţional pe anul 2012, ceea ce reprezintă 5,7% din PIB, faţă de 4,8% în 2011. În expresie bănească cheltuielile economice prognozate pentru anul viitor constituie 30,3 mlrd lei, iar cheltuielile capitale − 5,9 mlrd. Potrivit ministrului finanţelor, cheltuielile de ordin economice au fost supuse unei prioritizări mai bune, astfel încât să fie oferit un spaţiu mai mare cheltuielilor capitale, care sunt un imbold pentru obţinerea unei creşteri economice durabile. Cheltuielile de personal pentru autorităţile şi instituţiile finanţate din bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale nu vor depăşi limita de 8,7 mlrd lei, adică 9,5% din PIB (plafonul fiind de 10 la sută). [Guvernul consolidează disciplina bugetar-fiscală] Proiectele legilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală trebuie remise Parlamentului până la 1 noiembrie. Aceasta o prevede calendarul bugetar prevăzut de proiectului legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, aprobat miercuri de Guvern. Proiectul prevede consolidarea disciplinei bugetar-fiscale, prin stabilirea principiilor şi regulilor bugetar-fiscale unice pentru toate componentele bugetului public naţional. Documentul reglementează procesul bugetar şi delimitează competenţele, lărgind împuternicirile participanţilor în procesul bugetar, concomitent cu ridicarea nivelului de responsabilitate a acestora. [Securitatea energetică este în pericol, Valeriu Lazăr ] Litigiul dintre „Moldelectrica” şi compania ucraineană „Energoalians” reprezintă un pericol iminent pentru sistemul energetic din Republica Moldova, în cazul în care va fi dat câştig de cauză firmei din Ucraina, care cere achitarea unei pretinse datorii de 60 de milioane de dolari. Declaraţia a fost făcută de către vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate. „Este un pericol mare. Nici nu vreau să-mi închipui care ar putea fi consecinţele, fiindcă vizează integritatea inimii sistemului energetic naţional. Nu putem glumi astfel de chestii”, a menţionat vicepremierul, citat de Info-Prim Neo. Potrivit lui Valeriu Lazăr, litigiul pretins este de 60 de milioane de dolari, iar bugetul anual al ÎS „Moldelectrica” este de 20 de milioane. „Aşa-zisele atacuri raider asupra sistemului bancar sunt floare la ureche în raport cu acest litigiu”, a mai spus vicepremierul. Preşedintele interimar, Marian Lupu, a declarat, după şedinţă, că acest caz trebuie să fie examinat în data de 25 octombrie de către Curtea Economică de Apel Chişinău. „Acesta caz este monitorizat şi luat la control de către instituţiile de profil şi Consiliul Suprem de Securitate. Readuc aminte că este o cauză pe care noi o considerăm nelegitimă”, a menţionat preşedintele. [Perspectivele discuţiilor cu Gazprom-ul sunt destul de bune, Marian Lupu] Preşedintele interimar, Marian Lupu, a declarat miercuri, 12 octombrie, după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, că perspectivele discuţiilor cu Gazprom-ul în privinţa preţurilor de achiziţie a gazelor naturale, începând cu 1 ianuarie 2012, sunt destul de bune. „Nu pot deschide aici prea multe paranteze, fiindcă procesul de negocieri este în derulare, însă sunt perspective destul de bune, din momentul în care de o manieră profesionistă aceste negocieri vor fi încheiate”, a menţionat preşedintele. Şedinţa s-a desfăşurat cu uşile închise. Referindu-se la subiectele puse în discuţie, Marian Lupu a spus că s-a luat decizia de a ajusta Strategia de asigurare a securităţii energetice a ţării, până în anul 2020 şi, pe această cale, de a opera modificările necesare în documentul adoptat în anul 2007, având în vedere necesitatea de diversificare a surselor de furnizare gazelor naturale în Republica Moldova. [445 de companii au dreptul în prezent să activeze pe piaţa de comunicaţii electronice] În nouă luni ale anului curent, încă 92 de solicitanţi au primit de la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) dreptul de a activa pe piaţa de comunicaţii electronice, fiind înscrişi în Registrul public al furnizorilor de reţele şi servicii. Către 1 octombrie 2011, numărul furnizorilor înscrişi în acest registru s-a ridicat la 445. Potrivit unui comunicat de presă al ANRCETI, pe primele trei locuri se află prestarea serviciilor de programe audiovizuale (158 furnizori), a serviciilor de acces la Internet (150) şi transmisiuni de date (118). Cele mai solicitate reţele au fost cele terestre cu acces la puncte fixe – 305. În perioada de raport, ANRCETI, la cerere, a radiat 16 furnizori din Registrul public al furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice şi a retras 47 de licenţe pentru genuri de activitate în domeniul telecomunicaţiilor şi informaticii, obţinute, până în anul 2008, în legătură cu solicitarea titularilor acestora de a fi autorizaţi în condiţiile regimului de autorizare generală. [● JOI, 13 octombrie] [Sistemul de impozitare a bunurilor imobiliare trece la următoarea etapă de implementare] Din 2012 şi bunurile imobiliare cu destinaţie locativă din satele şi comunele din componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi vor fi impozitate la valoarea de piaţă a acestora, cu stabilirea cotei minime de impozitare 0,05%, iar a celei maxime de 0,3%. Potrivit modificărilor operate de Guvern în legislaţie, pentru terenurile agricole din aceste sate şi comune, cu construcţiile amplasate pe ele, cota minimă de impozitare va fi de 0,1%, iar maximă de 0,3% din valoarea de piaţă a acestora. Urmează ca autorităţile publice locale să stabilească cota exactă a impozitului, ca şi în cazul bunurilor cu destinaţie locativă, în funcţie de posibilităţile de acumulare a veniturilor în bugetele locale. Concomitent se prevede majorarea limitelor cotelor impozitului pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, precum şi pentru garaje şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, şi pentru loturile întovărăşirilor pomicole, cu sau fără construcţii pe ele. Cota minimă se extinde de la 0,02 la 0,05, iar cea maximă de la 0,25 la 0,3. Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, acesta va conduce la o sporire a impozitului pe bunurile imobiliare cu 10-20 la sută, în funcţie de localitate. [Se anulează accizul la vinul şi mustul de struguri] Cu începere din 2012, nu va mai fi aplicat accizul la vinul din struguri proaspeţi şi mustul de struguri (poziţia tarifară 2204). Acest lucru o prevede proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative în vigoare (proiectul Politicii bugetar-fiscale pentru 2012), aprobat de Guvern. Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, a specificat că prin această măsură fiscală legislaţia naţională în domeniu se racordează la cea europeană, contribuind la diminuarea poverii fiscale asupra agenţilor economici vitivinicoli şi la dezvoltarea ramurii în ansamblu. Proiectul de lege prevede şi anularea accizului pentru articolele de cristal, aplicarea căruia s-a dovedit a fi ineficientă şi care a stimulat importul ilicit de aceste articole. Pentru anul viitor se prevede modificarea structurii mărimii accizelor la articolele din tutun − de la 10 lei +18% la 20 lei +24%, dar şi la alcoolul etilic nedenaturat cu o concentraţie alcoolică de până la sau mai mult de 80% volum (poziţiile tarifare 2207, 2208). Accizul aplicat în acest caz va fi de 15 lei +15% şi, respectiv, 30 lei + 30%. [Cota TVA la zahărul din sfeclă se menţine în 2012 la nivelul de 8%] Cota TVA la zahărul din sfeclă se menţine pentru anul 2012 la nivelul de 8%. Decizia a fost luată după mai multe discuţii, inclusiv cu misiunea FMI, pentru a stimula dezvoltarea ramurii, a declarat ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa. În varianta iniţială, proiectul Politicii bugetar-fiscale pe anul viitor prevedea trecerea la aplicarea cotei TVA standard, de 20 %. „Pentru a compensa veniturile ratate de buget prin menţinerea acestei facilităţi, estimativ 100 mln lei, urmează să fie introdus accizul la gazul folosit pentru mijloacele de transport. Acesta va contribui şi la stabilirea unei echităţi între automobiliştii care îşi alimentează maşinile cu gaze şi cei care o fac cu benzină şi motorină, întrucât ultimii plătesc în Fondul rutier mai mult. Prin introducerea acestui acciz toţi vor fi puşi în condiţii egale”, a spus Veaceslav Negruţa. Tot cu referinţă la aplicarea TVA, ministrul a precizat că se extinde mecanismul de restituire a TVA la investiţiile efectuate cu începere de la 1 ianuarie 2012 în localităţile republicii, inclusiv în municipiile Chişinău şi Bălţi, excepţie făcând investiţiile făcute în clădiri şi autoturisme. În opinia sa, această măsură fiscală va spori fluxul de investiţii externe şi interne, crearea locurilor noi de muncă. [● VINERI, 14 octombrie] [China, interesată de producţia vitivinicolă moldovenească] China îşi propune să deschidă şi mai mult piaţa de desfacere pentru produsele moldoveneşti, în special din industria vitivinicolă. Autorităţile chineze vor încuraja întreprinderile de stat, precum şi cele din sectorul privat, să dezvolte proiecte comune cu Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Li Keqiang, în cadrul unei întrevederi cu ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Iurie Leancă, aflat în vizită oficială în China. Potrivit oficialului chinez, creşterea de 7 ori, în anul 2010, a exporturilor de vinuri moldoveneşti în China este un indiciu de popularitate crescândă a băuturilor moldoveneşti printre consumatorii chinezi. Vicepremierul Iurie Leancă, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, a declarat că Guvernul Republicii Moldova manifestă disponibilitatea de a examina posibilităţile de stimulare şi facilitare a contactelor interumane, a schimburilor culturale şi educaţionale între ambele ţări. [● SÂMBĂTĂ, 15 octombrie] [Asociaţia Businessului European s-a lansat la Chişinău] Racordarea legislaţiei naţionale în domeniul economic la standardele UE, promovarea valorilor europene şi a celor mai bune practici de gestionare a afacerilor în cadrul comunităţi antreprenoriale din Republica Moldova − acestea sunt obiectivele principale pe care şi le propune Asociaţia Businessului European (ABE), lansată vineri, 14 octombrie, la Chişinău. Preşedintele consiliului de directori, Silvia Radu, a menţionat că ABE a fost înregistrată oficial săptămâna trecută şi are 12 membri-fondatori, în principal întreprinderi cu capital străin care activează în Republica Moldova, dar şi întreprinderi locale. Altele 30 de firme şi-au anunţat intenţia de a adera la ABE. „Pentru sfârşitul lunii noiembrie avem preconizată organizarea unei misiuni de afaceri în Olanda. Vrem prin activităţile noastre să facilităm contactele de afaceri, să atragem investiţii străine directe în Republica Moldova, atât din vest, cât şi din est”, a declarat Silvia Radu. „Suntem siguri că viitorul Republicii Moldova este unul european şi Camera Americană de Comerţ în Republica Moldova, pe care o reprezint, va susţine ABE în activităţile sale”, a declarat John Maxemciuc, preşedintele AmCham. [BERD va împrumuta Moldovei 100 de milioane de euro în 2012] Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare intenţionează să ofere Republicii Moldova în 1012 împrumuturi în sumă de 100 mln euro, dar nu este exclus că ar putea majora suma cu 20%. Libor Kroska, reprezentant permanent al BERD în Republica Moldova, a declarat că banca negociază actualmente cu autorităţile moldoveneşti un proiect de infrastructură în domeniul energetic. BERD doreşte să-şi extindă activităţile ce ţin de sporirea eficienţei energetice şi energiei regenerabile. „În toată lumea eficienţa energetică este catalizatorul investiţiilor. Noi oferim asistenţă tehnică Ministerului Economiei şi ANRE în vederea revizuirii cadrului regulatoriu ce vizează energia regenerabilă. Aprobarea acestui cadru regulatoriu perfecţionat va constitui un semnal pentru venirea în acest domeniul a unor investiţii semnificative. Concomitent conlucrăm cu Guvernul în privinţa consolidării interconexiunilor sistemului energetic al Moldovei cu cel european, prin România”, a menţionat Libor Kroska.